Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate
Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ
Dragoș Pîslaru lansează un atac dur la adresa băieților deștepți din politică și îl apără pe Ilie Bolojan
În mesajul său, Pîslaru afirmă că „zeci de politicieni habarniști” ajunși în funcții-cheie „și-au bătut joc de banul public”, acuzându-i de ipocrizie și de un stil de viață incompatibil cu veniturile declarate. Ministrul face referire la deplasări cu avioane private, bunuri de lux ascunse de ochii publicului, mașini scumpe închiriate prin interpuși și vacanțe exclusiviste, toate corelate, potrivit acestuia, cu firme abonate la contracte cu statul. În același context, Dragoș Pîslaru susține că o parte dintre acești politicieni, aflați în prezent în „funcții călduțe la stat”, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan, nu din rațiuni de fond, ci din oportunism politic. „Avem, în sfârșit, un premier care își pune în joc reputația de bun administrator ca să scoată România din groapă, iar reacția este sabotajul sistematic, de teama că Bolojan ar putea avea succes”, afirmă ministrul. Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora actualul Guvern ar fi responsabil pentru încetinirea economiei, argumentând, din perspectiva sa de economist, că scăderea marginală a PIB-ului, de -0,2% ajustat sezonier, în contextul unei reduceri de deficit de 2,6%, nu reprezintă un dezastru, ci o corecție necesară. Potrivit acestuia, reducerea consumului și orientarea către investiții indică o „însănătoșire dramatică” a modelului de creștere economică. Ministrul mai afirmă că problemele structurale ale economiei românești sunt rezultatul politicilor promovate de guvernele anterioare, conduse, în opinia sa, de „economiști minune” și de „gașca lor de experți”, și nu consecința acțiunilor Executivului din ultimele luni. În finalul mesajului, Dragoș Pîslaru subliniază că există un consens larg în rândul cetățenilor de bună-credință privind necesitatea eficientizării administrației publice, reformării companiilor de stat și eliminării practicilor de tip nepotism. „Dacă nu vor să ajute la repararea dezastrului pe care tot ei l-au cauzat, măcar să aibă decența să nu stea în calea celor care încearcă”, conchide ministrul.
Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european
Ministrul Fondurilor Europene sare în apărarea lui Bolojan în scandalul ceasul, cu o poză ironică: Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Care e, de fapt, valoarea acestuia
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, sare în apărarea premierului Ilie Bolojean, în „scandalul ceasul”, postând pe rețelele de socializare o fotografie ironică, în care apare tot un ceas, alături de următorul mesaj: „Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Ilie Bolojan, poți mai mult”. De fapt, este vorba de un ceas de plastic, de 250 de euro, un Swatch, realizat în colaborare cu producătorul elvețian Omega. Mai exact, o copie după modelul legendar al casei Omega Speedmaster, primul ceas care a ajuns pe Lună și care, în realitate, sare de 6.000 de euro. Postarea ministrului vine în contextul scandalului în care s-a aflat premierul Bolojan, acesta fiind acuzat că poartă un ceas Patek Philippe, în valoare de zeci de mii de euro. În realitate, însă, el avea la mână un Timex de câteva sute de euro. Premierul Ilie Bolojan Tocmai de aceea, pentru a clarifica situația, premierul Ilie Bolojan le-a arătat jurnaliștilor ceasul pe care îl poartă, precizând că nu este vorba despre un Patek Philippe, așa cum s-a vehiculat în presă, ci despre un model accesibil, marca Timex. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul unui comerciant de specialitate, prețurile ceasurilor bărbătești Timex variază între 200 și 700 de lei. Autorul mai recomandă: Rareș Bogdan de azi nu mai e de acord cu Rareș Bogdan de ieri. Acum îl laudă pe Ilie Bolojan Vlad Gheorghe, consilierul lui Bolojan, ridiculizează PSD: „Nu-i mai crede nimeni că pleacă”. Nici Grindeanu nu a scăpat de ironiile consilierului Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Ilie Bolojan, învins în ședința PNL. Nici măcar schimbarea unor șefi de filială nu a putut face. Toate propunerile i-au picat la vot. A primit, în schimb, un vot de încredere din partea partidului pentru propria funcție
Pîslaru, despre deplasările în străinătate: Mi-am plătit singur o parte dintre zboruri
„Începând de astăzi, toate cheltuielile cu deplasările externe ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene sunt publice pe site-ul instituției. Și nu doar cheltuielile mele, ci cheltuielile tuturor miniștrilor din ultimii 5 ani”, a declarat Pîslaru. Acesta a precizat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este primul minister care ia această inițiativă pentru că „relația de încredere” între instituții și cetățeni poate fi clădită „numai prin transparență”. Pîslaru a precizat că, în timpul mandatului său, costurile de deplasare sunt de șase ori mai mici. El a precizat: „În aproape toate cazurile am apelat la zboruri economy și companii low-cost. Am redus la minimum «delegațiile» — am fost însoțit doar când situația o impunea, au fost circumstanțe când mi-am plătit singur o parte dintre zboruri”, a declarat Pîslaru. Ministrul a precizat că datele pot fi exportate în format deschis (open data) și vor fi actualizate pe toată durata mandatului său.
Pîslaru, despre Davos: Pare că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Nevoie de consiliere de cuplu
Există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet în relațiile dintre SUA și UE, spune la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent la Forumul Economic de la Davos, la care participă alături de ministrul de Externe, Oana Țoiu, cel al Energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Dragoș Pîslaru vorbește despre o miză a dialogului la Forumul Economic de la Davos: „Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”. Ministrul Investițiilor Europene afirmă că „argumentele și de pe o parte și de pe cealaltă nu par că duc într-o zonă de conciliere. Tema este spiritul dialogului. Pe de altă parte, discuțiile sunt puse cu o convingere foarte mare pe masă”. Dragoș Pîslaru precizează despre Forumul de la Davos că „scopul până se termină la sfârșitul săptămânii este să vedem în toate aceste lucruri care nu sunt vizibile public, de asta cumva România e important să participe și să fim aici, pentru că multe din lucruri sunt în spatele ușilor, în discuțiile de culoar, în toate intervențiile de după, când vezi delegațiile cum circulă pe holuri cu mulți oameni și după aceea vezi cum se intersectează între ele și își stabilesc întâlnirile. Ăsta este scopul. Deci una este vin cu misiunea pe care o am și cu mandatul de acasă și doi este ce se întâmplă și cum se întâmplă ulterior și ce soluții putem pune pe masă și asta cred că este foarte-foarte important pentru ca diplomația să poată triumfa și să nu avem doar declarațiile belicoase sau ferme sau lucrurile care țin conform mandatelor diplomatice”. Ministrul face apel la prudență: „Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (…). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.
România merge la Davos cu cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete. Marile teme ale ediției 2026 Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile. Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state. Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global. Relațiile Europa–SUA, pe agenda Davos La Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența. Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite. România, cu „cea mai consistentă delegație” Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”. Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni
Pentru prima dată, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, arătând că ritmul plăților și al rambursărilor a crescut spectaculos în ultimele șase luni, comparativ cu întreaga perioadă 2021-2025. Ministrul afirmă că aceste rezultate vin după o perioadă dificilă, marcată de blocaje și întârzieri în programele europene. „Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru. Potrivit datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane € pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane € în ultimele șase luni ale anului 2025. Practic, guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente. „Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a adăugat ministrul. Performanța este la fel de vizibilă și în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană. Acestea au crescut de la 54 milioane € pe lună la 374 milioane €, adică aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Și PNRR a trecut printr-o transformare majoră. Ministrul explică: „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”. Rezultatele PNRR vorbesc de la sine: execuția a crescut de la 6,8 miliarde € la 9,7 miliarde €, cu 3 miliarde € absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare. Pentru 2026, Pîslaru anunță ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”
Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-o postare pe pagina personală de Facebook că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro conține 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili. Depunerea celei de-a patra cereri de plată este un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene alocate țării noastre. Sumele obțiute ar urma să fie folosite pentru proiecte strategice care sprijină dezvoltarea economică și instituțională a României. Cererea de plată are o valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro și este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi. „Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Comisia Europeană trebuie să răspundă la solicitarea transmisă de România în maximum două luni. Țara noastră nu a mai depus o cerere de plată din decembrie 2023, pentru că guvernul Ciolacu a ratat mai multe ținte asumate. În trecut, România a mai depus 3 cereri de plată din PNRR, una cu o valoare de aproximativ 3 mld. euro, pe 31 mai 2022, una de 3,22 mld. euro pe 15 decembrie 2022 și ultima pe 15 decembrie 2023, cu o valoare de aproximativ 2,7 mld. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR” Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi