Etichetă: dragos pislaru

Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite

Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.

Pîslaru, după intervenția DIICOT: Statul român nu a fost pregătit să protejeze persoanele vulnerabile

Totodată, ministrul a arătat că activitatea acestuia s-a desfășurat în afara cadrului legal din domeniul asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști, fapt cunoscut de-a lungul anilor inclusiv de instituții ale statului român. Pîslaru a precizat că, în ciuda nelegalității, numeroase persoane vulnerabile au fost transportate către azilele respective chiar de către instituții publice. De asemenea, controalele efectuate de-a lungul anilor în imobilele respective nu au dus nici la intrarea în legalitate, nici la sistarea activității. Ministrul a subliniat că, din respect pentru actul de justiție, nu va face în acest moment alte comentarii privind activitatea lui Viorel Pașca sau a instituțiilor implicate. Ministerul Muncii, neinformat înainte de acțiunea DIICOT Referindu-se la intervenția desfășurată de DIICOT în data de 30 iunie, Pîslaru a afirmat că Ministerul Muncii nu a fost informat în prealabil, deși amploarea acțiunii presupunea evacuarea a peste 400 de persoane vulnerabile. Potrivit ministrului, acesta a fost contactat abia în dimineața zilei respective, la ora 09:30, când acțiunea era deja în plină desfășurare, pentru a identifica soluții urgente de relocare. Celulă de criză și coordonare interinstituțională Pus în fața faptului împlinit, ministrul a declarat că a inițiat de urgență coordonarea interinstituțională, intrând în contact cu procurorul-șef, autoritățile județene din Bihor, conducerea DGASPC, prefectul județului, președintele Consiliului Județean, precum și cu secretarul de stat Raed Arafat. Ulterior, la nivelul Ministerului Muncii a fost creată o celulă de criză și au fost mobilizate instituții de asistență socială din 20 de județe, procesul de relocare desfășurându-se pe parcursul a aproape 24 de ore de activitate continuă. 409 persoane relocate în 20 de județe Ministrul a precizat că, în prezent, sunt monitorizate toate cele 409 persoane evacuate din județul Bihor. Dintre acestea, 394 se află în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane sunt internate în unități medicale. Potrivit datelor prezentate, 149 de persoane sunt încadrate într-un grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, unele având până la 93 de ani, iar 11 persoane nu dețin documente de identitate, autoritățile fiind în proces de clarificare și refacere a acestora. Pîslaru a anunțat că a fost declarată situație de urgență prin decizia CNSU și că, împreună cu Ministerul Dezvoltării, a fost inițiată o hotărâre de guvern pentru alocarea de resurse financiare suplimentare către județe, astfel încât costurile îngrijirii persoanelor relocate să fie acoperite până la finalul anului 2026. Totodată, a fost constituită o echipă operativă la nivelul ministerului și au fost desemnați coordonatori județeni în cadrul DGASPC-urilor implicate. Call center pentru aparținători Ministrul a mai precizat că a fost operaționalizat un call center dedicat aparținătorilor, unde au fost înregistrate până în prezent 40 de apeluri. Potrivit acestuia, deși familiile au solicitat informații, în niciun caz nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele relocate. În cursul serii, ministrul Muncii a anunțat decesul unei persoane relocate în județul Mureș, un bărbat în vârstă de 55 de ani. Acesta a precizat că persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu fusese identificată cu dizabilități sau probleme medicale urgente, cauza decesului urmând să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală. În concluziile sale preliminare, Pîslaru a afirmat că acest caz scoate în evidență incapacitatea statului român, în numeroase situații, de a proteja persoanele vulnerabile. Ministrul a subliniat necesitatea adoptării unor soluții sistemice pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. El a dat asigurări că, în ciuda caracterului interimar al mandatului său, va continua să își exercite atribuțiile cu profesionalism, onestitate și respect față de cetățeni.

Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale

Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.

Dragoș Pîslaru îl acuză pe ministrul desemnat al Transporturilor că și-a asumat merite pentru o realizare deja obținută de România

Dragoș Pîslaru a acuzat că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea, Cristian Pistol, s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut”. Pîslaru acuză că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut” Pîslaru critică declarațiile lui Pistol făcute în comisie privind recepționarea autostrăzilor pe baza progresului fizic al lucrărilor și susține că Pistol și-a atribuit merite pentru o măsură care era deja obținută de România. Pîslaru a afirmat că acest lucru fusese deja realizat, inclusiv prin demersurile menționate anterior de premier. „Nu pot să nu remarc și ce s-a întâmplat astăzi în comisie când domnul Pistol a fost audiat. Domnul Pistol ne anunța, practic, că dumnealui va merge la Comisie și că va cere ca să putem să fie recepționat pe bază de progres fizic autostrăzile în funcție de realizare. Ei bine, aș vrea să anunț foarte clar public că dumnealui ce a făcut e, de fapt, să se laude cu ce deja România a obținut, așa cum a menționat și domnul prim-ministru. Lucrul acesta este deja obținut”, a declarat Pîslaru. Pîslaru a precizat că loturile autostrăzii A7 vor fi finalizate prin PNRR: „Plata la 31 august va ține cont de stadiul pe care îl avem și de finalizarea lor parțială. Evident, bugetarea lor este integrală. Mesajul meu către românii în acest moment este legat de faptul că aceste proiecte – unele dintre ele cu anumite întârzieri, în ciuda mobilizării exemplare a constructorilor – aveau un risc de finalizare până pe 31 august, care acum a fost complet rezolvat”, a declarat Pîslaru.

Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente

Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.

Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore

Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis miercuri, într-o conferință de presă la sediul MMPE, că la data de 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma să dea aprobare României pentru cererea de plată patru din PNRR. Amintim că în urmă cu o lună, Pîslaru anunța că țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR de aproape jumătate de miliard de euro, sumă care se adaugă la cele 7 miliarde pierdute deja, anul trecut. „România, în acest moment, a depășit 60% din absorbția pe PNRR. Pe data de 5 iunie, vineri, ca să fiu mai clar, vom avea, cel mai probabil, Consiliu EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată patru. Vă readuc aminte că, pe parcursul acestui guvern Bolojan, am deblocat PNRR-ul, am recuperat din cererea de plată trei o sumă și am avut cererea de plată patru complet curată și asta înseamnă că 3 miliarde de euro urmează să intre în perioada următoare în țară, fiind peste 60%. Acum, concentrarea noastră este pe cererile de plată cinci și șase, pe care le aranjăm, și sperăm ca până vineri să avem toate detaliile tehnice necesare”, a precizat ministrul, într-o conferință de presă la sediul MMPE. Potrivit acestuia, după ce se vor agrea cu Comisia Europeană toate aceste aspecte, România va depune o cerere pentru a avea noua structură și va intra într-un proces prin care ar trebui ca, în decursul lunii iulie, să fie gata forma finală finală autorizată. România a pierdut 7 miliarde și jumătate de euro din PNRR În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu era atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii s-au adăgat celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. Dragoș Pîslaru a anunțat că statul român riscă penalizări de 15 miliarde de euro din PNRR La mijlocul lunii mai, Dragoş Pîslaru afirma că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite. Mai exact, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, spunea la acel moment ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni. Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR

Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.

Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!

Dragoș Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul demnitarului. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru

Viața pare a fi foarte complicată pentru Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit propriei declarații aproape lacrimogene, nici măcar nu-i ajunge salariul de ministru ca să trăiască decent. Ca ministru, Dragoș Pîslaru încasează lunar 2.300 de euro. Și, în conformitate cu afirmațiile făcute chiar de Pîslaru, atunci când nu era demnitar câștiga 7.600 de euro net. Vremurile s-au schimbat, iar Dragoș Pîslaru se plânge că a ajuns să fie „întreținut” de propria soție, care, conform declarației de avere, are un venit lunar de 6.000 de lei. Mai mult, conform aceluiași document, Pîslaru are de recuperat aproape 300.000 de euro din împrumuturi acordate.  Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a „plusat” și chiar i-a mulțumit public soției sale pentru că îl „întreține”. „În acest moment soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc și public. Ăsta este adevărul. Acest venit pe care îl am de circa 13.000 și un pic de lei, de fapt e 12.800, e o sumă care e mare față de veniturile din România”, a spus Dragoș Pîslaru. Gândul a analizat declarația de avere depusă de Dragoș Pîslaru pentru anul 2025, iar afirmația lui Dragoș Pîslaru potrivit căreia se află în situația delicată de a fi „întreținut” de soție se sparge precum un balon de săpun. Cât câștigă soția ministrului Dragoș Pâslaru În declarația de avere depusă în luna august a anului 2025, ministrul Dragoș Pîslaru a specificat că soția sa – Lavinia-Georgiana Pîslaru – a încasat, într-un an, 6.000 lei. Ceea ce înseamnă 500 lei pe lună. Suma a fost primită din postura de angajată a SC Pro Team Inovation SRL, firmă din București. În aceeași declarație de avere se mai precizează că Lavinia-Georgiana Pîslaru a mai încasat și 10.512 lei – alocații copii. Ministrul interimar (REPER) Dragoș Pîslaru pedalează pe latura emoțională și încearcă să îi convingă pe români că un demnitar, un membru al guvernului, trăiește de pe o zi pe alta. Are „noroc” că soția îl întreține, deși este greu de explicat cum reușeștea femeia această performanță, ci doar 500 lei/lună plus alocația copiilor. Venitul anul al lui Dragoș Pîslaru, potrivit declarației de avere. 46.889,85 euro și 35.593 dolari În declarația de avere depusă în anul 2025, ministrul REPER Dragoș Pîslaru a declarat că a încasat: 46.889,85 euro – indemnizație de europarlamentar. 35.593 dolari – de la UNICEF (Republica Moldova), în calitate de High Level Advisor. Dintr-o dată, afirmația că este „întreținut de soție” se dovedește a fi contrazisă de realitatea financiară prezentată chiar de Dragoș Pîslaru. Dar asta nu e totul, pentru că europarlamentarul Dragoș Pîslaru a obținut bani (diurnă) pentru zilele de „activitate parlamentară”  din Parlamentul European. Totuși, suma este „strict folosită pentru decontarea unor cheltuieli legate de cabinete”, nu reprezintă un „venit” al respectivului europarlamentar. Dragoș Pîslaru se plânge că nu are bani, dar acordă împrumuturi pe „persoană fizică” în valoare de 287.144 euro / A împrumutat bani și partidului REPER În aceeași declarație de avere depusă în anul 2025, Dragoș Pîslaru a trebuit să bifeze și categoria „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”. La acest capitol se constată că Dragoș Pâslaru – deși declară că este „întreținut” de soție din 6.000 de lei/ an, a reușit să împrumute două persoane fizice, plus că a mai împrumutat și partidul REPER. Împrumut acordat în nume personal pentru o persoană fizică  – 240.000 lei. Împrumut acordat în nume personal pentru o „persoană fizică familie” – 1.011.720,69 lei. Împrumut acordat partidului REPER – 184.000 lei. Deși spune că doar soția îl salvează dintr-o situație financiară precară, ministrul Dragoș Pîslaru a avut posibiliatea de a împrumuta numai puțin de 1.435.720 lei, respectiv 287.144 euro! Totodată, potrivit declarației de avere din 2025, Dragoș Pîslaru mai deține și „hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni)” la SCDFEE ELECTRICA SA și CNTEE TRANSLECTRICA. Ministrul „sărac” Dragoș Pîslaru are casă în Belgia, cumpărată în 2025 Dragoș Pîslaru a specificat în declarația de avere că deține – împreună cu soția – și o casă în Belgia. Are o suprafață de 225 metri pătrați și a obținută printr0un contract de vînzare-cumpărare, în anul 2025. „Întreținut de soție”, dar cu bani în conturi Ministrul Dragoș Pîslaru insistă pe ideea că este „întreținut” de soție pentru că banii din salariul de demnitar al statului român nu-i ajung.  Dar a reușit să pună deoparte și bani în mai multe conturi, inclusiv într-un fond de pensii. La Banca Transilvania – 4,631,37 lei. La Banca Transilvania – 32 euro. La KBC Bruxelles (Belgia) – 3.793,53 euro. Tradeville (București) – 507 lei. Revolut (România) – 1.525,61 lei. NN Fond de Pensii – 112.087, 42 lei. Banca Transilvania – 8.008, 94 dolari. Ministrul REPER are și datorii Totuși, trebuie specificat că Dragoș Pîslaru are și datorii. A obținut 2 credite de la KBC Brussles, care trebuie achitate în 2029 (18.692 euro), respectiv 2045 (630.000 euro). Dragoș Pîslaru: „În cazul meu mă întreține soția” Declarația de avere depusă în anul 2025 arată foarte clar că ministrul Dragoș Pîslaru nu are cum să trăiască „întreținut” de soție, pentru veniturile sale contrazic propriile afirmații. Însă Dragoș Pîslaru insistă în a se prezenta drept un ministru „sărac”, care abia se descurcă într-o perioadă de austeritate cruntă, impusă chiar de guvernul – acum interimar – din care face parte. „În cazul meu mă întreține soția. Ceea ce știu că este greu de crezut, dar asta e situația. În acest moment soția mea, pe lângă faptul că a rămas singură să crescă trei copii, că al patrulea este la studii, mă întreține. Dumneai câștigă mai mult decât câștig eu ca ministru în România, nu că m-aș plânge comporat cu modul în care câștigă românii în general. Dar faptul că nimeni nu își pune problema cum poți să fii și demnitar și să poți să ai un venit corespunzător pentru familie asta e o întrebare pertinentă. Dacă vrei să ai oameni valoroși care să vină din segmentul privat sau din alte zone de venituri mai mari pentru a performa”, a spus Dragoș Pîslaru în