Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.
Călin Georgescu răbufnește pe tema crizei din energie
Călin Georgescu, candidatul suveranist care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, a lansat un atac dur la adresa modului în care autoritățile gestionează resursele de apă și energie ale României, numind situația o „acțiune anti-românească”. În paralel, vizitele sale recente la lăcașurile de cult au fost aspru criticate de ministrul Dragoș Pîslaru, care l-a acuzat de ipocrizie și l-a comparat cu președintele Nicușor Dan. Prezent la Mănăstirea Brâncoveni, Călin Georgescu a susținut un discurs în care a subliniat că România este o țară binecuvântată cu resurse naturale uriașe, dar care suferă din cauza deciziilor luate de conducători contrar intereselor naționale. „Deci nu știu ce voi face, dar știu sigur ce nu voi face. Nu voi fura și nu voi trăda. O țară care își asigură hrana, își protejează apa și își produce energie nu va fi niciodată îngenuncheată de nimeni. Proiectul apă, hrană, energie nu a fost o pomană electorală, ci a fost arhitectura libertății poporului român”, a declarat Georgescu. Fostul candidat prezidențial a criticat dur managementul apelor și politicile de taxare din sectorul energetic: „Dumnezeu ne-a binecuvântat și a dat acestei țări 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic al Europei și peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Nu seceta ne lasă fără apă. Înecăm țara când plouă, vărsăm surplusul în mare și apoi declarăm criză suprataxând poporul român. Asta nu mai este nici incompetență și nici hoție, este acțiune anti-românească. Dunărea trebuie abordată pe ansamblu, nu pe segmente”. Dragoș Pîslaru critică vizele lui Călin Georgescu la Mănăstiri Ministrul Dragoş Pîslaru a comentat despre vizitele facute la manastirii de liderii politici în cadrul unei intervenții la postul B1 TV. Dragoș Pîslaru a făcut o distincție tranșantă între modul în care se raportează la credință Călin Georgescu și președintele Nicușor Dan. „Diferența fundamentală între cei doi este că președintele țării chiar este creștin ortodox. Una este să fii practicant și să te duci la mănăstire pentru că faci asta de mult timp. Alta este să ai idei despre energie și spiritualitate și să păcălești credincioșii adevărați”, a explicat ministrul. Potrivit lui Pîslaru, Călin Georgescu ar promova, de fapt, o filieră spirituală diferită de ortodoxia tradițională, bazată pe referiri la concepte de „energie” și pe un „folclor legendar” pe care le consideră străine de dogma creștină. În concluzie, ministrul a catalogat gesturile lui Georgescu drept „fățărnicie”, afirmând că acestea reprezintă „o chestiune de ipocrizie majoră” și „strict o chestiune în căutare de voturi”, în timp ce atitudinea președintelui Nicușor Dan față de religie este una autentică și personală.
Ipocrizie majoră. Dragoș Pîslaru îl atacă pe Călin Georgescu pentru vizitele la mănăstiri
Dragoș Pîslaru a făcut o distincție tranșantă între președintele Nicușor Dan și fostul candidat. „Diferența fundamentală între cei doi este că președintele țării chiar este creștin ortodox„, a spus ministrul. Potrivit lui Pîslaru, Călin Georgescu ar avea o filieră spirituală diferită de ortodoxismul creștin. El a menționat referiri la energie și la un „folclor legendar”, pe care le-a considerat străine de spiritualitatea creștină. Dragoş Pîslaru: „O chestiune de ipocrizie majoră” Ministrul Dragoș Pîslaru a numit atitudinea lui Georgescu o formă de „fățărnicie”. „Una este să fii practicant și să te duci la mănăstire pentru că faci asta de mult timp”, a explicat Pîslaru. „Alta este să ai idei despre energie și spiritualitate și să păcălești credincioșii adevărați”, a adăugat el. Pîslaru consideră că vizitele lui Georgescu la mănăstiri sunt motivate electoral. El a spus că gestul reprezintă „o chestiune de hipocrizie majoră” și „strict o chestiune în căutare de voturi”. În schimb, felul în care Nicușor Dan se raportează la religie poate fi privit personal, a spus ministrul.
Dragoș Pîslaru: România a depus cererea de plată numărul 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro
„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru sâmbătă, pe Facebook. Potrivit ministrului, este penultima cerere de plată din PNRR. „CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a precizat Pîslaru. Absorbția granturilor ar ajunge la 78% Ministrul susține că, odată cu depunerea cererii de plată 5, România ajunge la o absorbție de 78% din alocarea de granturi a PNRR. „Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru. El a susținut că, în perioada de când se află la guvernare actuala echipă, absorbția pe partea de granturi a crescut. „În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul. Afirmațiile vin după ce, vineri, Pîslaru anunțase că România este pregătită să transmită cererea de plată și că aceasta este estimată să fie una „curată”, după modelul cererii de plată numărul 4, cea mai mare cerere aprobată până acum pentru România. Mai rămâne cererea de plată 6 După depunerea cererii numărul 5, România mai are de transmis o singură cerere în cadrul PNRR. Potrivit datelor prezentate de ministru vineri, cererea finală, numărul 6, va avea o componentă de 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde de euro în împrumuturi. După cererea numărul 5, suma atrasă de România din granturile PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, din totalul de 13,57 miliarde de euro. Pîslaru a folosit și mesajul de sâmbătă pentru a răspunde criticilor privind ritmul implementării PNRR. „În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis ministrul.
Ați dat foc miliardelor din PNRR. Pîslaru, atac dur către Grindeanu: S-a aprins lumina. Românii o vor aprinde tot mai tare
„Încă-președintele-PSD domnul Sorin Grindeanu e foarte supărat că e incapabil să-l dea jos pe Bolojan și că oamenii cinstiți din țara asta sunt de partea premierului”, a transmis Pîslaru, pe Facebook. Pîslaru susține că Grindeanu de trei luni încearcă să saboteze măsurile Guvernului, inclusiv „miliardele din PNRR și consolidarea apărării prin SAFE. „În definitiv, să saboteze dezvoltarea României”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor. „Nu e vina lui Bolojan” Pîslaru îl acuză, de asemenea, pe liderul PSD că „minte și dezinformează” atunci când vorbește despre criza energetică și îi impută actualului Guvern „ măsuri care trebuiau luate de zeci de ani de zile pentru securitatea energetică a României”. „Domnule Grindeanu, această criză energetică nu e vina lui Bolojan, deși Bolojan și guvernul iau toate măsurile care se impun pentru a o depăși”, spune Pîslaru. Potrivit lui Pîslaru, responsabilitatea pentru situația actuală ar reveni PSD-ului, care nu ar fi realizat „la timp investițiile în stocare de energie, în centrale pe gaze, în măsurile de prevenire pentru alimentarea cu apă de la Cernavodă”. Pîslaru aduce în discuție minerii țării Pîslaru mai afirmă că social-democrații și-au „bătut joc” de minerii țării și „i-au ținut captivi”, folosindu-se de ei „ca masă de manevră, asta în timp ce șefii companiilor de stat pe care voi îi controlați să ducă în cap companiile și să îmbogățească oamenii partidului din teritoriu”. În ceea ce privește PNRR, Pîslaru susține că PSD a pus în pericol miliarde de euro prin amendamentele depuse, în contextul în care Guvernul a notificat Comisia Europeană că nu mai închide capacități de cărbune necesare României în această perioadă. „Ați dat foc miliardelor din PNRR cu amendamentele populiste pe care le-ați depus”, a acuzat Pîslaru. Ministrul interimar susține că România ar fi trebuit să investească mai devreme în capacități de stocare, energie regenerabilă și alte soluții alternative, precum și în programe de eficientizare energetică pentru gospodării. „Românii s-au săturat până peste cap de demagogia dumneavoastră, de fuga constantă de responsabilitate, de scuzele pe care le nu știți cum să le mai inventați (…)”, a mai transmis Pîslaru. În final, Pîslaru a lansat un nou atac la adresa lui Grindeanu: „Și în timp ce dați foc la țară, vă erijați cu nonșalanță în salvatorii nației”. „S-a aprins lumina, domnule Grindeanu, și chiar dacă licăre mai slab în această perioadă, românii o vor aprinde tot mai tare. Pentru că ne-am săturat cu toții de întuneric, de minciună și de hoție”, a conchis ministrul interimar al Investițiilor.
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
Pîslaru: Schimbări majore în Legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Digi24, că Legea Salarizării intră pe ultima sută de metri, în contextul în care în domeniile cele mai problematice, Sănătate și Educație, s-au identificat mai multe soluții. Pîslaru a declarat că pentru sectorul educației sunt pregătite mai multe soluții, inclusiv o nouă grilă de salarizarecare va fi discutată cu sindicatele din educație. ”Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, pentru că vom propune o nouă grilă, cu sindicatele din educație. Vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesorii și către preuniversitari și universitari”, a spus ministrul. ”Încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028”, a explicat ministrul. Pîslaru a spus că măsura ar putea răspunde unor solicitări pe care sectorul educației le are de mai mulți ani și ar putea debloca problema legată de noua lege a salarizării. Plata cu ora ar putea fi aproape dublată O altă modificare importantă discutată pentru profesori vizează plata cu ora. Întrebat dacă profesorii ar putea primi mai mulți bani pentru orele plătite separat, Pîslaru a confirmat că este discutată aproape o dublare a plății cu ora. ”Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar. Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută. Sunt niște modificări care merg pe această idee, c-am ascultat care sunt problemele și am înțeles să le rezolvăm una câte una. Atenție, ca să nu pară cumva că ne lăudăm cu ceva. Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector. Deci este practic un lucru absolut firesc, pentru ca plata cu ora să rămână atractivă și acele posturi care nu sunt disponibile să poată să fie ocupate prin plata cu ora”, a explicat Dragoș Pîslaru. Creșteri salariale la peste 75% din angajații din sănătate De asemenea, noua formă a legii salarizării înseamnă creșteri la peste 75% din angajații din sănătate. Dragoș Pîslaru a precizat că este aproape un acord cu sindicatele și că și discuțiile cu reprzentanții partidelor politice au fost „deschise”. ”În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru. Autoritățile analizează posibilitatea ca majorarea să fie acordată începând din 2028. Care va fi impactul bugetar al modificărilor Întrebat despre impactul bugetar după toate aceste modificări în urma negocierilor, în contextul în care inițial se vorbea despre 12 miliarde de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns: ”Nu, pentru că nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1, aici trebuie să-i respectăm și pe cei care contribuie. Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem. Ce v-am spus legat de sectorul de educație presupune o eșalonare astfel încât în 2028 să se activeze această grilă cerută de sector.”
Cseke Attila: Ministerul Sănătății propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU și salarizarea în funcție de performanță
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că o parte importantă dintre propunerile formulate de minister pentru viitoarea lege a salarizării din sectorul bugetar au fost preluate în proiectul aflat în lucru, în urma discuțiilor purtate cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cu reprezentanții sindicatelor din sănătate. Potrivit lui Cseke Attila, Ministerul Sănătății a transmis la începutul săptămânii un document cu propuneri de modificare și completare a proiectului noii legi a salarizării, iar o parte dintre acestea au fost acceptate. Măsuri prevăzute, asupra cărora există acord „Înaintea întâlnirii cu reprezentanții organizațiilor sindicale am avut o discuție foarte bună și constructivă cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile formulate de Ministerul Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Printre măsurile asupra cărora există un acord se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot prin care personalul medical să fie salarizat și în funcție de performanță, precum și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase. Sporurile pentru condiții periculoase Programul-pilot privind salarizarea în funcție de performanță ar urma să fie aplicat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în unitățile sanitare administrate de autoritățile publice locale. În ceea ce privește sporurile pentru condiții periculoase, Ministerul Sănătății propune ca acestea să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității, astfel încât sistemul să fie „clar, predictibil și adaptat realităților din fiecare domeniu”. Discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării vor continua și joi, la nivel tehnic. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, una dintre temele aflate pe agenda negocierilor vizează încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile aflate în subordinea ministerului. „veniturile personalului din Sănătate să nu fie reduse” „Este important ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar”, a afirmat Cseke Attila. Acesta a reiterat că obiectivul Ministerului Sănătății este ca veniturile angajaților din sistem să nu fie reduse în urma adoptării noii legi a salarizării. „Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar se află în etapa consultărilor cu ministerele și organizațiile sindicale, înainte de finalizarea formei care va fi înaintată Guvernului.
Negrescu, despre Legea Salarizării: A fost creionată cu suportul Băncii Mondiale. Nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere
Vorbind despre implementarea reformelor specifice PNRR, Victor Negrescu a declarat că „există riscul” ca proiectul Noii Legi a Salarizării unitare să nu treacă, precizând că „valoarea ei este de aproape 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar este mult mai mare”. „Și în contextul ăsta a trebuit luată o decizie prezentată serios de actorii politici, să spunem ok, adoptăm această reformă, luăm 700 de milioane, implementăm măsurile din respectiva reformă până că nu poți doar să le promiți la oameni că le crești veniturile și nu o faci, atunci impactul bugetar este următorul: creștem veniturile, creștem salariile, dar automat trebuie să reducem de undeva pentru a menține ținta de deficit”, a declarat Negrescu. Acesta precizează că inițial, legea a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale: „E un calcul rațional dur, care trebuie să fie adoptat. Dar pornind de la niște cifre reale, de fapt nu avem forma finală. (…) Nu avem o formă finală, deși a existat o propunere făcută de Banca Mondială, această lege a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale, nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere și să sperăm că o putem finaliza fără să păcălim pe nimeni”, a declarat Negrescu. Elementele de dispută Întrebat care este viziunea sa, dar și diferența față de viziune guvernului pentru proiect, Negrescu a declarat: „Pe legea salarizării unitare, sunt câteva elemente de dispută. Noi nu agreem creșterea salariilor pentru oamenii politici, decidenții politici. Noi credem că profesorii trebuie în continuare să primească sporurile deja agreate, de exemplu pentru dirigenție. Pentru zona medicală de asemenea, tăierea unor sporuri conduce la scăderea salariilor veniturilor foarte, foarte mult și riscăm să pierdem specialiști. De asemenea, în ceea ce înseamnă acomodarea unor categorii profesionale și echitatea sistemului și acolo sunt niște elemente de dispută”, a declarat Negrescu. Există dialog tehnic, dar întârzierile generează neîncredere Prim-vicepreședintele PSD a precizat că există un dialog tehnic între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Colegul meu, Florin Manole și alți experti de-ai noștri, au fost în contact cu domnul Pîslaru. Contrar la ceea ce vedeți în spațiul public, există, totuși, un dialog la nivel tehnic”, a declarat Negrescu. Acesta a precizat că nu există o formă finală în momentul de față și că întârzierea creează foarte multă lipsă de încredere. „Am încercat să rafinăm, am discutat și cu Executivul european, căutând o formă agreată, însă nu avem momentul față forma finală. Întârzierea aceasta creează foarte multă lipsă de încredere și între noi actorii politici, dar și vis-a-vis de societate, sindicate”, a declarat Negrescu. Linia roșie pentru social – democrați Întrebat despre disputele de ordin tehnic, Victor Negrescu explică: „În varianta noastră, nu putem adopta o legi a salarizării unitare, care scade veniturile populației. În varianta propusă de guvern, sunt scăderi de venituri pentru mai multe categorii profesionale. Aceasta este linia roșie pentru noi. (…)”, a declarat Negrescu. Cu toate acestea, europarlamentarul spune că se poate discuta impactul proiectului de lege, când se vor face „acele măriri prognozate”. „Eu cred că profesorii noștri și medicii noștri au nevoie de venituri decente, dar în același timp este și un factor de stimulare economică. În contextul scăderii consumului, ai nevoie din când în când, prin astfel de creșteri bine calculate ale veniturilor, ai nevoie de acest mecanism pentru a relansa consumul”, a explicat Negrescu. În aceste zile, proiectul Legii Salarizării unitare este un „măr al discordiei” între reprezentanții partidelor politice, fiind intens discutată în spațiul public. Acesta este una dintre reformele specifice jaloanelor PNRR, pentru care țara noastră primește 770 de milioane de euro, dacă aceasta este aprobată până în 31 august 2026. O variantă de proiect a acestei legi a fost prezentată, vineri, partidelor politice, iar actualul Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că speră ca, „la începutul săptămânii viitoare să se ajungă la un acord”.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.