Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.
Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: Este pur și simplu nesimțire
„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de Facebook de ministrul Pîsalru. Guvernarea lui Marcel Ciolacu Dragoș Pîslaru a susținut că responsabilitatea legată de cerere de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparținea Guvernului condus de Marcel Ciolacu Ministrul susține că guvernul respectiv a întârziat depunerea cererii, dar și faptul că jaloanele necesare nu fuseseră îndeplinite, iar în perioada de remediere, Executivul amânase măsurile. „Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor”, se arată în mesajul publicat de Dragoș Pîslaru. Mandatul lui Ilie Bolojan Pîslaru a punctat și situația dificilă a Guvernului Bolojan care trebuia să întreprindă un program amplu de măsuri într-un timp foarte scurt. „România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni”, spune Pîslaru. Ministrul a amintit că pentru recuperarea banilor europeni erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP, și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. Acesta a evidențiat și cauze pierderii fondurilor europene, punctând tergiversarea CCR-ului în privința reformei pensiilor magistraților, dar și influența politică în AMEPIP și companiile de stat din energie și transporturi.
Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”
Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.
Dragoș Pîslaru: România încă este eligibilă pentru fondurile europene, dar depinde de rezolvarea reformelor
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, are un optimism prudent când vorbește depsre accesarea fondurilor europene. Invitat la B1 TV, el a declarat că are șanse mari să-și acceseze sumele rămase, cu condiția de a-și respecta angajamentele de reformă. Pîslaru a precizat că România mai are la dispoziție aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, suma variind în funcție de modul de calcul și de prefinanțările deja acordate. România ar putea accesa 11-12 miliarde de euro, din care scădem prefinanțările Potrivit acestuia, cifra reală la care ar putea avea acces România ar porni de la un total de 11–12 miliarde de euro, din care se scad avansurile primite. Ministrul a insistat însă că accesarea integrală a acestor fonduri depinde în mod esențial de implementarea reformelor asumate, responsabilitate care nu aparține exclusiv Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ci întregului guvern. Perspicacitate în relația cu Comisia „Eu am un plan în care am încredere că, dacă există această minimă responsabilitate să rezolvăm reformele, pe partea de investiții avem niște ași în mânecă. Și un pic de profesionalism și perspicacitate în relația Comisia ne permite să primim toți banii pe grant”, a spus Pîslaru, „Deci să mai facem încă o ultimă magie, să nu pierdem niciun euro din cei negru”. În relația cu Comisia Europeană, Pîslaru a declarat că a oferit asigurări privind continuitatea reformelor, în ciuda instabilității politice. Ministrul a invocat inclusiv posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție la nivelul Executivului, și a insistat că proiectele de investiții majore — precum spitale sau autostrăzi — trebuie să continue, indiferent de crizele politice interne. „Am dat asigurări că există potențial de reforme” „Am dat asigurări Comisiei Europene că, în ciuda acestor turbulențe, există acest potențial de a avea pentru reforme un moratoriu. Am spus că prim-ministru lucrează la asta, președintele pare că lucrează la asta. Totodată, ministrul a recunoscut existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni, făcând referire, într-o notă autoironică, la „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și la capacitatea de a gestiona în paralel crize interne și obligații externe. „PSD a ieșit de la guvernare pentru a demonstra forță” Pe plan politic, Pîslaru a indicat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și a menționat că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel al legii salarizării, era gestionată de PSD. În opinia sa, ieșirea social-democraților de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic scăpat de sub control, pornit din dorința de a demonstra forță politică. În ceea ce privește rolul președintelui, ministrul a afirmat că intervenția acestuia a venit abia după declanșarea crizei politice, dar a evitat să formuleze critici directe, limitându-se la evaluarea situației din perspectiva mandatului său guvernamental. În ansamblu, ideea lui Dragoș Pîslaru este că România încă se califică pentru fondurile europene, are șansa să le acceseze, însă asta ține mult de voința politică și de capacitatea autorităților de a implementa reformele promise.
Pîslaru spune că reformele din PNRR trebuie adoptate indiferent de ce se întâmplă pe 20 aprilie
„Vreau să fiu foarte clar aici. Am spus-o și în ședința de guvern. Și cred că este un mesaj la responsabilitate politică. Indiferent de ce se întâmplă pe 20 aprilie, indiferent de opțiunea unui partid sau altui partid, ce vor să facă mai departe (…) Ceea ce eu am spus în guvern și am avut o înțelegere foarte mare, sprijinul prim-ministrului și o înțelegere din partea miniștrilor din toate partidele politice, este că aceste reforme, indiferent de ce se întâmplă cu forma guvernului sau cu alte decizii politice, trebuie să fie adoptate”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul cere responsabilitate politică pentru reforme Ministrul a subliniat că aceste reforme reprezintă un „obiectiv național”. „Mesajul meu este unul foarte clar. Am vrut să facem această clasificare a reformelor-cheie încă din timp, ca să știm cu toții că acesta este obiectiv național. Și nu există ca vreo structură politică care ține la modernizarea teritoriilor, ține la parcursul superior al României și mai ales ține la nivelul de trai al românilor, care se va simți prin investițiile din PNRR, să nu prioritizeze aceste reforme”, a afirmat Pîslaru. Întrebat dacă acest mesaj este înțeles și asumat și de ceilalți membri ai Guvernului, ministrul a spus că discuțiile din Executiv au arătat susținere pentru continuarea calendarului. „Având în vedere modul în care au fost discuțiile, în prezența vicepremierilor, în prezența miniștrilor, în care am discutat calendare și ceea ce se întâmplă, nu am avut niciun moment ideea că lumea se uită că pe 20 aprilie s-ar întâmpla ceva din prisma implementării acestor reforme. Am această încredere că mesajul de responsabilitate va fi înțeles și, între noi fie vorba, acum odată ce deschidem și public această listă de 14 reforme esențiale, evident apelul este să ne concentrăm cu toții ca societate pentru a le vedea implementate”, a declarat ministrul. Declarațiile vin în contextul în care PSD va organiza pe 20 aprilie o consultare internă pentru a decide dacă rămâne la guvernare alături de Executivul condus de premierul Ilie Bolojan.
Ministrul Investițiilor anunță că România ar urma să beneficieze de 3 miliarde de euro: Cererea de plată 4 din PNRR consider că o vom primi integral
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România ar putea beneficia de peste trei miliarde de euro aferenți cererilor de plată 3 și 4. „Astăzi este o zi bună pentru România. Este o zi în care coaliția arată că poate livra reformele necesare. Discutăm de două decizii importante: una legată de Romsilva – această hotărâre de guvern închide jalonul 24. Cealaltă este legată de decarbonizare și modul în care închidem jalonul 119. Cu aceste două reforme pe care Guvernul le împinge mai departe și cu adoptarea bugetului, pe care o avem acum în lucru, închidem ultimele necesități de clarificare pe cererea de plată 4 și ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru adoptarea preliminară a Comisiei Europene, atât pentru cererea de plată 4, cât și pentru cererea de plată 3”, a declarat ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de guvern. Ministrul a estimat că, în urma acestor cereri de plată, România ar urma să beneficieze de peste trei miliarde de euro. Banii sunt aferenți cererii de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde, dar și cererii de plată 3. Ministrul a apreciat că va exista o plată unică pentru cele două cereri. În ce privește suma de 231 de milioane de euro, bani din PNRR condiționați de îndeplinirea jalonului privind modificarea pensiilor magistraților, ministrul Pîslaru a precizat că argumentele României vor fi analizate „constructiv” de către Comisia Europeană. El a adăugat că decizia CE ar putea fi aflată până la sfârșitul acestei luni. „Avem de la Comisia Europeană o confirmare că se va uita constructiv pe argumentele pe care noi le-am pus pe masă. Evident că în acest moment așteptăm să vedem analiza Comisiei. (…) Nu vă pot confirma textual că există deja decizia Comisiei Europene pe acest subiect. Comisia Europeană a acceptat dovezile pe care noi le-am urcat în sistem, dar decizia cu privire la cuantumul acestei plăți și cuantumul întregii cereri de plată 3 urmează să aflăm după ce terminăm analiza”, a spus el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?” Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează asupra fondurilor europene aferente reformei pensiilor. „Dacă întârziem promulgarea, nu mai există”
Pîslaru, despre reforma pensiilor: Vom comunica Comisiei Europene îndeplinirea acestui jalon
„Odată cu publicarea în Monitorul Oficial, vom comunica Comisiei Europene îndeplinirea acestui jalon PNRR in valoare de 231 milioane Euro, respectând procedura formală”, a scris Pîslaru pe Facebook. Pîslaru a preciza a anunțat că luni, se va întâlni cu Céline Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene. „Pasul final: luni voi avea întâlnirea oficială de lucru cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, discuție care ne va oferi claritate pe marginea acestui subiect”, a declarat Pîslaru. Pîslaru a precizat că va depune „toate eforturile necesare pentru ca România să beneficieze de toți banii europeni alocați”. Potrivit declarațiilor date anterior de premierul Ilie Bolojan, România are la dispoziție șase luni pentru a debloca totalul de 2,6 miliarde de euro, bani din PNRR, dacă cele două janoane vor fi îndeplinite. Primul viza reforma pensiilor magistraților, iar al doilea este decarbonizarea în sectorul energetic. Reamintim că Nicușor Dan a anunțat, vineri, promulgarea legii pensiilor magistraților. Premierul Ilie Bolojan ca Guvernul să primească un răspuns favorabil până la jumătatea lunii martie.
Ilie Bolojan cere accelerarea reformelor din PNRR și avertizează cu sancțiuni
Reuniunea Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a avut loc luni, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Dragoș Pîslaru, pentru a analiza stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată din PNRR. Au fost discutate problemele rămase la cererile de plată 3 și 4, transmise Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. Premierul a cerut ministerelor să accelereze implementarea reformelor și investițiilor și să elimine blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie îndeplinite până la 31 august 2026. De asemenea, a solicitat eliminarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările realizate în cadrul proiectelor. Sancțiuni pentru pierderea banilor „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan. Premierul a cerut și monitorizarea periodică a progresului reformelor și investițiilor. Ministrul Investițiilor, Dragos Pîslaru, a analizat cu reprezentanții ministerelor stadiul țintelor și jaloanelor și a cerut raportări actualizate privind implementarea. Ritm mai intens pentru dublarea sumei „Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește finanțarea, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va include sume cu 70% mai mari decât anul precedent, astfel încât cofinanțarea națională va ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei. Autoritățile locale vor avea cele mai mari bugete de până acum pentru implementarea proiectelor din PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, despre fondurile aferente reformei pensiilor: Dacă întârziem promulgarea, nu mai există
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că întârzierea promulgării legii privind pensiile speciale ale magistraților poate afecta sever încercarea de a recupera fondurile europene aferente jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Faptul că avem iminentă îndeplinirea, dovada că îndeplinim acest jalon. Jalonul, aduc aminte, este despre promulgare. Există în acest moment semne de întrebare dacă mâine se promulgă. se pune capac. S-a terminat. Dacă întârziem promulgarea, nu mai există. Dacă e să mai avem vreo șansă și să mi se zică să fac treabă, atunci ar trebui să pot să am și cu ce să fac treabă. Deci am nevoie de dovada asta ca atunci când mergem la Bruxelles, să nu merg cu s-a aprobat, dar că așteptăm promulgarea. Trebuie să spun, am promulgarea. Promulgarea înseamnă că eu am nevoie de numărul monitorului oficial. Strategia este așa. Guvernul a depus în septembrie, în timp util, un proiect care în discuții de comisie bifează pe fond cerințele, prin urmare, odată ce se promulgă proiectul, se îndeplinește ce a fost de la depunerea din septembrie și până la zi, astăzi, după ce, mâine, când am obținut promulgarea, este doar procedură. Deci pe conținut nu există nimic fundamental schimbat între ce a pus Guvernul pe masă în septembrie și formula pe care o avem acum”, a spus ministrul, duminică seară, la B1 TV, despre încercarea de a recupera cele 231 de milioane de euro din jalonul PNRR pentru reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru (FOTO -ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Declarațiile sunt făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene după ce Curtea Constituțională a aprobat legea pensiilor magistraților după cinci amânări consecutive. Conform jalonului din PNRR, statul român trebuia să promulge reforma pensiilor magistraților până la data de 28 noiembrie a anului trecut. Autorul mai recomandă: Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor lui Adrian Câciu: „Eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc”