Audieri Guvern. Avize favorabile pentru Țoiu, Abrudean și Pîslaru
Zece miniștri propuși de alianța PNL-USR-UDMR pentru a face parte din Guvernul Mureșan sunt audiați marți, 29 septembrie, în comisiile de specialitate ale Parlamentului României. Audierile au început la ora 10:00 și sunt programte până după ora 19:00. Gândul a acoperit toate evenimentele din prima parte a zilei de audieri. Toate informațiile și imaginile sunt disponibile, în ordine cronologică, AICI. Până în acest moment, Mircea Abrudean (PNL), propus ca vicepremier și ministru al Afecerilor Interne, Dragoș Pîslaru (PNL), propus ca minsitru al Investițiilor și Proiectelor Europene și Oana Țoiu (USR), propunerea pentru Ministerul Afecerilor Externe, au primit aviz pozitiv. Pe de altă parte, Raluca Turcan (PNL), propusă ca ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, respectiv Oana Gheorghiu (PNL), propusă ca ministru al Sănătății, au primit aviz negativ. UPDATE: A început audierea fostei judecătoare Andrea Chiș, propusă ca ministru al Justiției din postura de independent susținut de toate cele trei partide ale Coaliției. „Este o onoare pentru mine să fiu astăzi aici. Am fost judecător peste 28 de ani, din care, timp de șase ani, membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Referitor la programul de guvernare, acesta este adresat, în special, justițiabilului și societății. În primul rând, dorim să ne asigurăm că cererea unui justițiabil ajunge, de îndată, la judecător. Avem un proiect privind normarea activității instanțelor, prin care se dorește, în perspectivă, ca anumite dosare să fie omise de la repartizarea aleatorie”, a declarat Andrea Chiș în deschiderea discursului. UPDATE: Oana Țoiu (USR), propusă ca ministru al Afacerilor Externe, a primit aviz pozitiv, cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”.
Guvernul Siegfried Mureșan: Lista completă a miniștrilor propuși
Premierul desemnat Siegfried Mureșan și-a prezentat vineri, 25 septembrie, lista completă de miniștri care vor face parte din Guvernul său, în cazul în care acesta va fi învestit de Parlament. Dintre cele 16 ministere, șapte sunt ale PNL, cinci ale USR, trei ale UDMR, iar unul dintre ele îi revine unui ministru independent. Este vorba de Ministerul Justiției, care va fi condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, susținută de toate cele trei partide. De asemenea, câte un ministru de la fiecare partid va ocupa și funcția de viceprim-ministru. Loading … Mai mult de jumătate dintre miniștrii lui Siegfried Mureșan au fost și în Guvernul demis al lui Bolojan Europarlamentarul a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din următorul Executiv cu puteri depline, în cazul în care va trece de votul Parlamentului. Pe lângă cele 16 nume, Mureșan a menționat și persoana care va ocupa funcția de Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Este vorba de inginerul Dan Reșitnec, din partea USR. Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) Minsiterul Apărării Național și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tanczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției: Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL) Minsiterul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii: Bulcsu Koppany Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR) În afară de Mircea Abrudean, Cătălin Drulă, Andrea Chiș, Raluca Turcan, Sebastian Burduja, Bulcsu Koppany Ötvös și Dan Retișnesc, toți au făcut parte, într-o formă sau alta, din Guvernul condus de Ilie Bolojan și demis la începutul lunii mai. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Am propus oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea” / „Mâine facem următorul pas” „Aceasta este echipa cu care mergem în fața Parlamentului României. Am propus pentru fiecare minister oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea guvernării. Avem în față multă muncă. Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare și știe ce are de făcut pentru a le obține. Mâine depunem programul de guvernare și lista Guvernului și facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil și pregătit să înceapă munca din prima zi”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată pe Facebook. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Surpriza USR : Cătălin Drulă, în madatul căruia nu s-a inaugurat niciun km de autostradă, se întoarce chiar la Transporturi Cea mai mare surpriză din Guvernul Mureșan vine de la USR. A fost readus în prim-plan Cătălin Drulă, propus la Ministerul Transporturilor. Este vorba de același omu căruia i se mai spunea și ,,zero kilometri’’, aluzie la faptul că, în mandatul său din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, nu s-a construit niciun kilometru de autostradă. „Am demonstrat că putem guverna altfel: cu rezultate, nu cu promisiuni. Miniștrii USR au livrat reforme pe care România le aștepta de ani de zile, iar votul de astăzi le reconfirmă mandatul. Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați și un trai mai bun pentru fiecare român”, a declarat președintele USR, Dominic Fritz. Cătălin Drulă, propus de USR ca ministru al Transporturilor Aripa conservatoare din PNL, care a cerut susținere pentru Mureșan, „decapitată” complet de Ilie Bolojan Pe de altă parte, în lista propusă de liberali se află doar nume care fac parte din aripa partidului care îl susține pe liderul Ilie Bolojan. Niciunul dintre „disidenții” din grupul conservator al liberalilor – care i-au îndemnat pe parlamentari să voteze Guvernul Mureșan – nu a fost inclus în schema de guvernare. De asemenea, membrii Biroului Politic Național al PNL au validat în unanimitate programul de guvernare prezentat de europarlamentarul desemnat pentru a forma următorul Executiv cu puteri depline.
Rogobete: Legea salarizării a fost un dezastru
Disputele provocate de controversata lege a salarizării continuă pe scena politică, chiar dacă este oficial faptul că jalonul a fost ratat. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Drogobete, îl acuză pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru acest eșec. Vestea că salariile bugetarilor vor scădea a provocat panică printre aceștia, care au amenințat cu proteste în masă. PSD susține că a încercat să modifice unele prevederi din proiectul legislativ, însă executivul Bolojan a avertizat că nu există deloc fonduri pentru creșteri de salarii. Loading … Prima scenă politică a devenit imediat o arenă pentru atacuri din toate direcțiile pe această temă. Reamintim că legea salarizării a eșuat. Negocierile pentru noul proiect de lege s-au blocat, având ca efect pierderea de către România a 770 de milioane de euro din PNRR. „Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine” Astfel, fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete apreciază că proiectul noii legi a salarizării, pregătit de reprezentanţii Ministerului Muncii, condus interimar de Dragoş Pîslaru, a fost pur și simplu „un dezastru”. Dragoș Pîslaru Social-democratul spune că noua lege a salarizării în sănătate trebuie clădită pe principii solide: venituri protejate, gărzi plătite corect, angajări acolo unde există deficit de personal şi corectitudine. „Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”, adaugă Rogobete. Fostul ministru al Sănătăţii îl acuză pe actualul ministru interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, sub conducerea căruia a fost pregătit proiectul Legii salarizării bugetarilor, că acest document a fost practic ratat. PSD a cerut ca veniturile să nu scadă În mesajul său, Alexandru Rogobete amintește că partidul pe care îl reprezintă a atenționat în repetate rânduri că veniturile personalului medical, dar și ale altor categorii de angajați la stat vor fi afectate de această lege. „Tot ce am cerut a fost ca niciun venit să nu scadă. Din păcate, proiectul pe care l-aţi pregătit pentru legea salarizării a fost un dezastru. O nouă lege a salarizării care reduce veniturile personalului medical, personalului din învăţământ, din apărare, din ordine şi siguranţă nu a putut fi acceptată”, afirmă Rogobete într-o postare pe pagina personală de Facebook. Principii clare pentru cadrele medicale În final, politicianul consideră că noua lege a salarizării în sănătate trebuie să dea prioritate protejării veniturilor medicilor, plății gărzilor sau angajări echitabile acolo unde există deficit. „Noua lege a salarizării în sănătate trebuie construită pe principii clare: venituri protejate, gărzi plătite corect, angajări unde există deficit şi echitate. Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”, mai spune Alexandru Rogobete. De adăugat că scandalul pe legea salarizării a ajuns la Bruxelles, PSD cerând sprijinul Ursulei von der Leyen pentru protejarea salariilor din Educație și Sănătate.
Dragoș Pîslaru, despre legea ANI: Dacă sunt probleme cu amendamentul, avem șansa să le corectăm în Parlament pentru a obține banii din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența. Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6. Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6 Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată. „Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru. În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.” „Sunt distincte, dar legate” Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.” Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR. „În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru. El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.” Guvernul a cerut accelerarea evaluării Pîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii. „În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul. În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european. „Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru. „Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece” Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat. „Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru. El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”
Adevărul despre PNRR: Bolojan susține 90%, realitatea e 64%
Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a declarat marți, 1 septembrie, la o zi după expirarea termenului de finalizare a jaloanelor și țintelor, că România a absorbit peste 90% din granturile, respectiv peste 95% din împrumuturile disponibile în forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procentul este confirmat și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care afirmă că „discutăm de estimări și asumpții”, asta în contextul în care statul român nu a primit evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată cu numărul 5 și nici măcar nu a depus încă ultima cerere de plată. Informația, preluată fără a fi verificată de presa din România, este falsă, întrucât, până în acest moment, România a încasat doar 13 milarde de euro – 9,5 miliarde sub formă de granturi, respectiv 3,5 miliarde sub formă de împrumuturi – din cele 20,11 miliarde de euro disponibile în varianta finală a proiectului negociat și renegociat de trei ori, în ultimii cinci ani. Mai exact, este vorba de doar 64% din suma totală. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro / Până acum, România a absorbit doar 70% din granturi ți 53% din împrumuturi După trei runde de negocieri și renegocieri, valoarea totală a PNRR-ului a coborât de la 29,18 miliarde de euro – suma aprobată de Consiliul UE în luna octombrie a anului 2021 – la 20,11 miliarde de euro, cifră actualizată în august 2026. Dintre acestea, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, adică bani nerambursabili, iar 6,54 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Pe de altă parte, calculul final la data de 1 septembrie 2026 arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut. Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro. Practic, când vine vorba de împărțirea pe granturi și împrumuturi, România a absorbit, până în acest moment 70% din valoarea totală a granturilor aprobate, respectiv 53,5% din valoarea totală a împrumuturilor. Întregul foileton PNRR, până la data de 31 august 2026, ultima zi în care România a mai putut îndeplini țintele și jaloanele asumate în cadrul proiectului, poate fi citit AICI. Cristian Ghinea, fostul ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene, supranumit „Părintele PNRR” | Sursa foto: Mediafax Cum justifică Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru absorbția a peste 90% din PNRR, atât pe granturi, cât și pe împrumuturi În conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului, premierul demis la începutul lunii mai a explicat motivele pentru care, din punctul său de vedere, PNRR trebuie privit ca un succes național. Totodată, Ilie Bolojan a anunțat că, din banii disponibili în varianta finală a proiectului, statul român a reușit să absoarbă peste 90% din granturi, respectiv peste 95% din împrumuturi. „Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, cel mai mare din ultimii ani. Programul PNRR înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni după pandemie, prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde. Sunt proiecte pe care cetățenii localităților noastre le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi. Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, explică Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Ne-am mai certat, ne-am mai împăcat” / „PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza” În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene. Şi îi văd pe colegii noștri aici în sală, echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-am mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și cred ca PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost. Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca, în zilele următoare, să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele”, afirmă Ilie Bolojan. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan Dragoș Pîslaru: „Am ajuns la 78%. Diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6” Pe de altă parte, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România „a absorbit” deja 78% din PNRR. Asta în contextul în care Comsia Europeană nu a evaluat încă cererea de plată numărul 5, pe care însuși Dragoș Pîslaru a depus-o la jumătatea lunii august. „Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%; diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Pe componenta de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență, CFD-urile, pe reforma pieței de
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Dragoș Pîslaru, despre CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală
Oficialul spune că subiectul a apărut într-un schimb tehnic de idei, nu într-o poziție oficială a Bruxelles-ului. Întrebat în cadrul unei intervenții la Digi24 dacă ideea prelungirii CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și după 2027 aparține Comisiei Europene sau Guvernului de la București, Dragoș Pîslaru a insistat asupra diferenței dintre discuțiile tehnice și pozițiile oficiale ale executivului comunitar. „În primul rând, vorbiți de o corespondență tehnică, deci nu este o corespondență în care să primim vreo directivă sau vreo indicație clară de reformă din partea Comisiei. Este o corespondență tehnică de consultare pe această lege a salarizărilor”, a declarat ministrul interimar. El a adăugat că „există un disclaimer clar între opiniile unor experti care lucrează la Comisie și ceea ce spune Comisia Europeană ca poziție oficială”. „Rezumatul este: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală sau ce să creștem sau ce să prelungim. Avem doar un comentariu de la un specialist din Comisie care ne indică faptul că ar trebui să avem și rezerve adiționale pentru buget”, a spus Pîslaru. „Nu putem spune că avem Comisia Europeană care ne obligă” Întrebat din nou dacă ideea privind prelungirea CASS a venit de la un oficial european, ministrul a precizat că, la nivel tehnic, sunt analizate mai multe ipoteze. „Ca să ne înțelegem, există totdeauna la nivelul de expert idei pe care le poți vehicula, scenarii, asumpții, așa cum este munca tehnică pentru orice proiect în privat sau în zona publică”, a afirmat Pîslaru. „Prin urmare, nu putem spune, și nu ar fi corect să spunem, că avem Comisia Europeană care ne obligă, care ne spune să facem x sau y”, a continuat acesta. România trebuie să găsească bani pentru legea salarizării Pîslaru a separat însă discuția despre CASS de problema necesarului bugetar pentru viitoarea lege a salarizării. „România, ca să poate să-și respecte angajamentul, trebuie să vină cu aceste măsuri permanente de reducere adițională de cheltuieli”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor a lucrat deja la posibile variante, care trebuie discutate politic. Pîslaru a indicat că diferența dintre suma de 8 miliarde de lei și un posibil cost de până la 12 miliarde de lei al legii salarizării trebuie acoperită prin măsuri suplimentare. „Chiar astăzi, dacă, și eu încă sper că rațiunea va prevala și că interesul României va bate interesul de partid, astăzi la ora 1, când există această consultare finală pe acest subiect la Cotroceni, trebuie să se discute la pachet”, a spus Dragoș Pîslaru.
Ciucu, atac dur la foștii șefi din PNL București: Fețe triste când am câștigat alegerile
„Îmi regăsesc încrederea în capacitatea de reîmprospătare a PNL București”, a transmis Ciprian Ciucu, luni seară, după prima ședință a Biroului Politic București în noua formulă. Primarul general susține că, în ultimii ani, situația din organizația liberală din Capitală „nu a fost tocmai în regulă”, însă spune că a preferat să nu deschidă public conflictul înaintea alegerilor. „Nu le-am adus în față, am preferat să îmi fac pașii în ordinea lor corectă: întâi să câștig alegerile și apoi să contribui la primenirea atât de mult cerută de dumneavoastră”, a scris Ciucu. Ciucu: „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută” Edilul Capitalei face referire directă la tensiunile interne din PNL București din timpul campaniei pentru alegerile locale parțiale din decembrie 2025. „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută și nici fețele triste ale unora dintre fostele conduceri ale filialelor PNL atunci când, în decembrie 2025, am câștigat alegerile în București”, afirmă Ciprian Ciucu. Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025 cu 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din voturile valabil exprimate. El susține că membrii de la baza organizațiilor din sectoarele 2, 3 și 4 i-au transmis în schimb „adevărul” și „au avut răbdare”. Noi conduceri la patru organizații PNL din București Mesajul lui Ciucu vine la câteva zile după schimbarea conducerilor PNL din patru sectoare ale Capitalei. Biroul Politic Național al PNL a validat, pe 21 august, în unanimitate, patru președinți interimari: Sanda Nicola la Sectorul 2, Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, Oana Gheorghiu la Sectorul 4 și Andrei Badiu la Sectorul 5. Aceștia i-au înlocuit pe Monica Anisie la Sectorul 2, Andrei Baciu la Sectorul 3, Ionuț Stroe la Sectorul 4 și Dan Meran la Sectorul 5. Ciucu spune că noii lideri au fost bine primiți de membrii organizațiilor locale. „Aceiași colegi și colege din filialele PNL ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5 i-au primit cu brațele deschise pe noii președinți interimari, Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu”, afirmă primarul general. Cele două obiective anunțate pentru PNL București Potrivit lui Ciucu, noua echipă și-a stabilit două direcții pentru „recredibilizarea” și întărirea organizațiilor PNL din Capitală. Prima este reactivarea vechilor membri despre care Ciucu afirmă că au fost marginalizați de fostele conduceri, iar cea de-a doua este deschiderea filialelor către membri noi, cu accent inclusiv pe atragerea tinerilor. „Lucrurile trebuie făcute cu echilibru, la timpul lor. Mai e mult până departe, iar acum munca reîncepe pentru a vă demonstra că merităm încrederea dumneavoastră”, a transmis Ciucu. Primarul general spune că luni seară a avut loc primul Birou Politic pe București în noua formulă, pe care îl descrie drept „așezat, liniștit, clar, dar și entuziast și plin de speranță”. „Înainte de toate, analiza, reconstrucția, munca și tot ceea ce ține de noi pentru a recâștiga încrederea bucureștenilor”, a mai transmis Ciucu. Mesajul se încheie cu anunțul că organizația liberală din Capitală va încerca să atragă oameni din afara actualei structuri de partid: „Împreună, în această seară, am declarat PNL București o organizație deschisă! Veniți alături de noi!”.
Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,
După Oana Gheorghiu, și Dragoș Pîslaru își asumă public mandatul de președinte al unei filiale PNL din Capitală
Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, și-a adăugat astăzi în portofoliu o nouă funcție. Alături de cea cu care a intrat în PNL la începutul lunii iulie, Oana Gheorghiu, au primit de la Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei, câte o funcție de conducere a unei filiale de sector din București. Lui Pîslaru i-a revenit filiala PNL Sector 3. Câte funcții are acum Dragoș Pîslaru Dragoș Pîslaru deține două portofolii în Guvernul interimar Bolojan, cel de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, iar după moțiunea de cenzură care a demis executivul, el a mai primit portofoliul de ministru al Muncii. Acesta a anunțat vineri că liberalii i-au mai acordat o funcție interimară. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook. Pîslaru și Gheorghiu, noi funcții în PNL Liberali cu aproape două luni vechime în partid, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au intrat în PNL într-o perioadă dificilă, după ce colegul lor cu funcție de prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, fusese nominalizat pentru a prelua funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. Atunci, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinaar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcțiile de conducere, în locul celor considerați trădători. Numai că o decizie a instanței a anulat hotărârile congresului, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai PNL. Dragoș Pîslaru a fost președintele partidului REPER până în acest an, iar în alegerile pentru primăria Capitalei și-a anunțat public susținerea pentru candidatul PNL Ciprian Ciucu. După câștigarea alegerilor, s-a vorbit despre fuziunea REPER cu PNL.