Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore
Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis miercuri, într-o conferință de presă la sediul MMPE, că la data de 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma să dea aprobare României pentru cererea de plată patru din PNRR. Amintim că în urmă cu o lună, Pîslaru anunța că țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR de aproape jumătate de miliard de euro, sumă care se adaugă la cele 7 miliarde pierdute deja, anul trecut. „România, în acest moment, a depășit 60% din absorbția pe PNRR. Pe data de 5 iunie, vineri, ca să fiu mai clar, vom avea, cel mai probabil, Consiliu EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată patru. Vă readuc aminte că, pe parcursul acestui guvern Bolojan, am deblocat PNRR-ul, am recuperat din cererea de plată trei o sumă și am avut cererea de plată patru complet curată și asta înseamnă că 3 miliarde de euro urmează să intre în perioada următoare în țară, fiind peste 60%. Acum, concentrarea noastră este pe cererile de plată cinci și șase, pe care le aranjăm, și sperăm ca până vineri să avem toate detaliile tehnice necesare”, a precizat ministrul, într-o conferință de presă la sediul MMPE. Potrivit acestuia, după ce se vor agrea cu Comisia Europeană toate aceste aspecte, România va depune o cerere pentru a avea noua structură și va intra într-un proces prin care ar trebui ca, în decursul lunii iulie, să fie gata forma finală finală autorizată. România a pierdut 7 miliarde și jumătate de euro din PNRR În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu era atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii s-au adăgat celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. Dragoș Pîslaru a anunțat că statul român riscă penalizări de 15 miliarde de euro din PNRR La mijlocul lunii mai, Dragoş Pîslaru afirma că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite. Mai exact, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, spunea la acel moment ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni. Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR
Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.
Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!
Dragoș Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul demnitarului. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru
Viața pare a fi foarte complicată pentru Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit propriei declarații aproape lacrimogene, nici măcar nu-i ajunge salariul de ministru ca să trăiască decent. Ca ministru, Dragoș Pîslaru încasează lunar 2.300 de euro. Și, în conformitate cu afirmațiile făcute chiar de Pîslaru, atunci când nu era demnitar câștiga 7.600 de euro net. Vremurile s-au schimbat, iar Dragoș Pîslaru se plânge că a ajuns să fie „întreținut” de propria soție, care, conform declarației de avere, are un venit lunar de 6.000 de lei. Mai mult, conform aceluiași document, Pîslaru are de recuperat aproape 300.000 de euro din împrumuturi acordate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a „plusat” și chiar i-a mulțumit public soției sale pentru că îl „întreține”. „În acest moment soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc și public. Ăsta este adevărul. Acest venit pe care îl am de circa 13.000 și un pic de lei, de fapt e 12.800, e o sumă care e mare față de veniturile din România”, a spus Dragoș Pîslaru. Gândul a analizat declarația de avere depusă de Dragoș Pîslaru pentru anul 2025, iar afirmația lui Dragoș Pîslaru potrivit căreia se află în situația delicată de a fi „întreținut” de soție se sparge precum un balon de săpun. Cât câștigă soția ministrului Dragoș Pâslaru În declarația de avere depusă în luna august a anului 2025, ministrul Dragoș Pîslaru a specificat că soția sa – Lavinia-Georgiana Pîslaru – a încasat, într-un an, 6.000 lei. Ceea ce înseamnă 500 lei pe lună. Suma a fost primită din postura de angajată a SC Pro Team Inovation SRL, firmă din București. În aceeași declarație de avere se mai precizează că Lavinia-Georgiana Pîslaru a mai încasat și 10.512 lei – alocații copii. Ministrul interimar (REPER) Dragoș Pîslaru pedalează pe latura emoțională și încearcă să îi convingă pe români că un demnitar, un membru al guvernului, trăiește de pe o zi pe alta. Are „noroc” că soția îl întreține, deși este greu de explicat cum reușeștea femeia această performanță, ci doar 500 lei/lună plus alocația copiilor. Venitul anul al lui Dragoș Pîslaru, potrivit declarației de avere. 46.889,85 euro și 35.593 dolari În declarația de avere depusă în anul 2025, ministrul REPER Dragoș Pîslaru a declarat că a încasat: 46.889,85 euro – indemnizație de europarlamentar. 35.593 dolari – de la UNICEF (Republica Moldova), în calitate de High Level Advisor. Dintr-o dată, afirmația că este „întreținut de soție” se dovedește a fi contrazisă de realitatea financiară prezentată chiar de Dragoș Pîslaru. Dar asta nu e totul, pentru că europarlamentarul Dragoș Pîslaru a obținut bani (diurnă) pentru zilele de „activitate parlamentară” din Parlamentul European. Totuși, suma este „strict folosită pentru decontarea unor cheltuieli legate de cabinete”, nu reprezintă un „venit” al respectivului europarlamentar. Dragoș Pîslaru se plânge că nu are bani, dar acordă împrumuturi pe „persoană fizică” în valoare de 287.144 euro / A împrumutat bani și partidului REPER În aceeași declarație de avere depusă în anul 2025, Dragoș Pîslaru a trebuit să bifeze și categoria „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”. La acest capitol se constată că Dragoș Pâslaru – deși declară că este „întreținut” de soție din 6.000 de lei/ an, a reușit să împrumute două persoane fizice, plus că a mai împrumutat și partidul REPER. Împrumut acordat în nume personal pentru o persoană fizică – 240.000 lei. Împrumut acordat în nume personal pentru o „persoană fizică familie” – 1.011.720,69 lei. Împrumut acordat partidului REPER – 184.000 lei. Deși spune că doar soția îl salvează dintr-o situație financiară precară, ministrul Dragoș Pîslaru a avut posibiliatea de a împrumuta numai puțin de 1.435.720 lei, respectiv 287.144 euro! Totodată, potrivit declarației de avere din 2025, Dragoș Pîslaru mai deține și „hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni)” la SCDFEE ELECTRICA SA și CNTEE TRANSLECTRICA. Ministrul „sărac” Dragoș Pîslaru are casă în Belgia, cumpărată în 2025 Dragoș Pîslaru a specificat în declarația de avere că deține – împreună cu soția – și o casă în Belgia. Are o suprafață de 225 metri pătrați și a obținută printr0un contract de vînzare-cumpărare, în anul 2025. „Întreținut de soție”, dar cu bani în conturi Ministrul Dragoș Pîslaru insistă pe ideea că este „întreținut” de soție pentru că banii din salariul de demnitar al statului român nu-i ajung. Dar a reușit să pună deoparte și bani în mai multe conturi, inclusiv într-un fond de pensii. La Banca Transilvania – 4,631,37 lei. La Banca Transilvania – 32 euro. La KBC Bruxelles (Belgia) – 3.793,53 euro. Tradeville (București) – 507 lei. Revolut (România) – 1.525,61 lei. NN Fond de Pensii – 112.087, 42 lei. Banca Transilvania – 8.008, 94 dolari. Ministrul REPER are și datorii Totuși, trebuie specificat că Dragoș Pîslaru are și datorii. A obținut 2 credite de la KBC Brussles, care trebuie achitate în 2029 (18.692 euro), respectiv 2045 (630.000 euro). Dragoș Pîslaru: „În cazul meu mă întreține soția” Declarația de avere depusă în anul 2025 arată foarte clar că ministrul Dragoș Pîslaru nu are cum să trăiască „întreținut” de soție, pentru veniturile sale contrazic propriile afirmații. Însă Dragoș Pîslaru insistă în a se prezenta drept un ministru „sărac”, care abia se descurcă într-o perioadă de austeritate cruntă, impusă chiar de guvernul – acum interimar – din care face parte. „În cazul meu mă întreține soția. Ceea ce știu că este greu de crezut, dar asta e situația. În acest moment soția mea, pe lângă faptul că a rămas singură să crescă trei copii, că al patrulea este la studii, mă întreține. Dumneai câștigă mai mult decât câștig eu ca ministru în România, nu că m-aș plânge comporat cu modul în care câștigă românii în general. Dar faptul că nimeni nu își pune problema cum poți să fii și demnitar și să poți să ai un venit corespunzător pentru familie asta e o întrebare pertinentă. Dacă vrei să ai oameni valoroși care să vină din segmentul privat sau din alte zone de venituri mai mari pentru a performa”, a spus Dragoș Pîslaru în
Ce pedeapsă i-ar aplica lui Sorin Grindeanu ministrul demis al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat – la Digi 24 – pe cine ar exila pe o insulă pustie. „O să-mi iau șuturi acum: Sorin Grindeanu. Ar trebui să se autoexileze, din punctul meu de vedere”, a afirmat Pîslaru, în cadrul rubricii de întrebări-fulger. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Motivul invocat de actualul ministru interimar din partea PNL este declanșarea crizei politice, precizând că liderul social-democrat nu este singurul care ar trebui să meargă pe insulă. „Pentru că dumnealui a declanșat, de fapt, această criză. Că poate în spate ar mai fi câțiva care ar trebui exilați împreună cu domnia sa și să ajungă să se canibalizeze cei trei pe insulă, asta e partea a doua – dar, din păcate, asta este în acest moment ce-aș spune”, a declarat Pîslaru. Acesta nu a dat nume referitor la cine ar putea fi ceilalți care ar trebui, în opinia sa, exilați. „Prin această criză politică s-a dat foc la țară” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a mai declarat că, deși prin actuala criză politică „s-a dat foc la țară”, pe termen mediu ar putea fi „absolut genială”, pentru că partidele colaborează mai bine unele cu altele. „Ai un lider care a apărut și are acum vânt în pupă, Ilie Bolojan, și care strânge electorat care nu mergea la vot și electorat care era antisistem și voia ca cineva să aprindă lumina. Ai USR cu PNL care sunt de acord, ai Forța Dreptei, REPER, DREPT și alte formațiuni politice care sunt gata să se realizeze la un astfel de demers. Este o împărțire de ape, o claritate mult mai mare decât în trecut și care pe mine îmi face încrezător că ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)”, a spus ministrul Pîslaru. Totodată, acesta a lăudat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul actualei crize politice. „Există undeva o posibilă genialitate a unui plan pe care poate nici eu nu-l străbat. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire”, a notat politicianul. Pîslaru a mai spus că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antanta”, să vadă cum poate crea un acord între partidele politice, adică o coaliție în care PNL, USR și celelalte forțe politice să se ralieze pentru formarea unei majorități, fiind conștient de faptul că fără o majoritate nu poți adopta „reforme serioase”. El spune că acest lucru s-a reușit acum. „Deci, eu vă pot spune că în acest moment șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize”, a precizat Pîslaru. Autorul mai recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat joi că România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR. Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană, preia Mediafax. Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului”, comunică Pîslaru. 100% Bolojan Pîslaru ține să sublinieze că meritul este exclusiv al Guvernului Bolojan. „Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Fonduri nerambursabile de 5,2 miliarde de euro Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021. Dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. Ministrul a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Nu mai suntem atât de departe” „Cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului. Asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat. Ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru anunță strategia anti-sărăcie: Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei.
România a început elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de incluziune socială, după de joi a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a răspuns concret unui astfel de apel european. Anunțul a fost făcut chiar joi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a atras atenția că aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei. Ministrul a explicat că România a demarat oficial acest proces și a început deja pașii administrativi și financiari pentru implementarea strategiei. „Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României şi, tot ieri, mulţumită colegilor mei din minister, am depus fişa de proiect în vederea obţinerii unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziţie şi vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să îşi pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să ştim cum cheltuim banii, să ştim pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacţionează şi ne raliem la exerciţiul european legat de strategia europeană”, a menţionat Dragoș Pîslaru. Pîslaru a precizat că proiectul nu vizează doar Ministerul Muncii, ci întreaga administrație implicată în politicile sociale, fiind vorba despre o abordare cât se poate de complexă. „Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”, a mai spus Pîslaru. Ministrul Dragoș Pîslaru a reamintit că problema sărăciei este una structurală în România și persistentă în țară, iar soluțiile trebuie să meargă dincolo de ajutoarele financiare punctuale. „Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”, a adăugat ministrul. El a vorbit în conferință, totodată, și despre problemele din sistemul de sănătate și despre vulnerabilitățile în care se află copiii din România. „Avem în acelaşi timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie şi modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoaşteţi foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanţiei pentru copii, în planul de acţiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul. Din punctul său de vedere, strategia trebuie să pună accent pe activarea forței de muncă și pe investiția în capitalul uman. „Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă. (…) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieşim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în şomaj. Ştiţi că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la şomeri şi să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Primele didactice, în cursă contracronometru. Pîslaru: Avem banii, ne lipsește doar avizul de la Consiliul Legislativ pentru a adopta OUG
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre actul normativ care stabileşte acordarea primei de carieră didactică din fonduri europene. Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ. Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață, într-o ședință extraordinară de Guvern, ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ. „Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul. Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop. „Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru. Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES). Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ. „Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.