Etichetă: dragos pislaru

Pîslaru, după intervenția DIICOT: Statul român nu a fost pregătit să protejeze persoanele vulnerabile

Totodată, ministrul a arătat că activitatea acestuia s-a desfășurat în afara cadrului legal din domeniul asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști, fapt cunoscut de-a lungul anilor inclusiv de instituții ale statului român. Pîslaru a precizat că, în ciuda nelegalității, numeroase persoane vulnerabile au fost transportate către azilele respective chiar de către instituții publice. De asemenea, controalele efectuate de-a lungul anilor în imobilele respective nu au dus nici la intrarea în legalitate, nici la sistarea activității. Ministrul a subliniat că, din respect pentru actul de justiție, nu va face în acest moment alte comentarii privind activitatea lui Viorel Pașca sau a instituțiilor implicate. Ministerul Muncii, neinformat înainte de acțiunea DIICOT Referindu-se la intervenția desfășurată de DIICOT în data de 30 iunie, Pîslaru a afirmat că Ministerul Muncii nu a fost informat în prealabil, deși amploarea acțiunii presupunea evacuarea a peste 400 de persoane vulnerabile. Potrivit ministrului, acesta a fost contactat abia în dimineața zilei respective, la ora 09:30, când acțiunea era deja în plină desfășurare, pentru a identifica soluții urgente de relocare. Celulă de criză și coordonare interinstituțională Pus în fața faptului împlinit, ministrul a declarat că a inițiat de urgență coordonarea interinstituțională, intrând în contact cu procurorul-șef, autoritățile județene din Bihor, conducerea DGASPC, prefectul județului, președintele Consiliului Județean, precum și cu secretarul de stat Raed Arafat. Ulterior, la nivelul Ministerului Muncii a fost creată o celulă de criză și au fost mobilizate instituții de asistență socială din 20 de județe, procesul de relocare desfășurându-se pe parcursul a aproape 24 de ore de activitate continuă. 409 persoane relocate în 20 de județe Ministrul a precizat că, în prezent, sunt monitorizate toate cele 409 persoane evacuate din județul Bihor. Dintre acestea, 394 se află în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane sunt internate în unități medicale. Potrivit datelor prezentate, 149 de persoane sunt încadrate într-un grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, unele având până la 93 de ani, iar 11 persoane nu dețin documente de identitate, autoritățile fiind în proces de clarificare și refacere a acestora. Pîslaru a anunțat că a fost declarată situație de urgență prin decizia CNSU și că, împreună cu Ministerul Dezvoltării, a fost inițiată o hotărâre de guvern pentru alocarea de resurse financiare suplimentare către județe, astfel încât costurile îngrijirii persoanelor relocate să fie acoperite până la finalul anului 2026. Totodată, a fost constituită o echipă operativă la nivelul ministerului și au fost desemnați coordonatori județeni în cadrul DGASPC-urilor implicate. Call center pentru aparținători Ministrul a mai precizat că a fost operaționalizat un call center dedicat aparținătorilor, unde au fost înregistrate până în prezent 40 de apeluri. Potrivit acestuia, deși familiile au solicitat informații, în niciun caz nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele relocate. În cursul serii, ministrul Muncii a anunțat decesul unei persoane relocate în județul Mureș, un bărbat în vârstă de 55 de ani. Acesta a precizat că persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu fusese identificată cu dizabilități sau probleme medicale urgente, cauza decesului urmând să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală. În concluziile sale preliminare, Pîslaru a afirmat că acest caz scoate în evidență incapacitatea statului român, în numeroase situații, de a proteja persoanele vulnerabile. Ministrul a subliniat necesitatea adoptării unor soluții sistemice pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. El a dat asigurări că, în ciuda caracterului interimar al mandatului său, va continua să își exercite atribuțiile cu profesionalism, onestitate și respect față de cetățeni.

Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale

Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.

Dragoș Pîslaru îl acuză pe ministrul desemnat al Transporturilor că și-a asumat merite pentru o realizare deja obținută de România

Dragoș Pîslaru a acuzat că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea, Cristian Pistol, s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut”. Pîslaru acuză că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut” Pîslaru critică declarațiile lui Pistol făcute în comisie privind recepționarea autostrăzilor pe baza progresului fizic al lucrărilor și susține că Pistol și-a atribuit merite pentru o măsură care era deja obținută de România. Pîslaru a afirmat că acest lucru fusese deja realizat, inclusiv prin demersurile menționate anterior de premier. „Nu pot să nu remarc și ce s-a întâmplat astăzi în comisie când domnul Pistol a fost audiat. Domnul Pistol ne anunța, practic, că dumnealui va merge la Comisie și că va cere ca să putem să fie recepționat pe bază de progres fizic autostrăzile în funcție de realizare. Ei bine, aș vrea să anunț foarte clar public că dumnealui ce a făcut e, de fapt, să se laude cu ce deja România a obținut, așa cum a menționat și domnul prim-ministru. Lucrul acesta este deja obținut”, a declarat Pîslaru. Pîslaru a precizat că loturile autostrăzii A7 vor fi finalizate prin PNRR: „Plata la 31 august va ține cont de stadiul pe care îl avem și de finalizarea lor parțială. Evident, bugetarea lor este integrală. Mesajul meu către românii în acest moment este legat de faptul că aceste proiecte – unele dintre ele cu anumite întârzieri, în ciuda mobilizării exemplare a constructorilor – aveau un risc de finalizare până pe 31 august, care acum a fost complet rezolvat”, a declarat Pîslaru.

Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente

Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.

Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore

Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis miercuri, într-o conferință de presă la sediul MMPE, că la data de 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma să dea aprobare României pentru cererea de plată patru din PNRR. Amintim că în urmă cu o lună, Pîslaru anunța că țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR de aproape jumătate de miliard de euro, sumă care se adaugă la cele 7 miliarde pierdute deja, anul trecut. „România, în acest moment, a depășit 60% din absorbția pe PNRR. Pe data de 5 iunie, vineri, ca să fiu mai clar, vom avea, cel mai probabil, Consiliu EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată patru. Vă readuc aminte că, pe parcursul acestui guvern Bolojan, am deblocat PNRR-ul, am recuperat din cererea de plată trei o sumă și am avut cererea de plată patru complet curată și asta înseamnă că 3 miliarde de euro urmează să intre în perioada următoare în țară, fiind peste 60%. Acum, concentrarea noastră este pe cererile de plată cinci și șase, pe care le aranjăm, și sperăm ca până vineri să avem toate detaliile tehnice necesare”, a precizat ministrul, într-o conferință de presă la sediul MMPE. Potrivit acestuia, după ce se vor agrea cu Comisia Europeană toate aceste aspecte, România va depune o cerere pentru a avea noua structură și va intra într-un proces prin care ar trebui ca, în decursul lunii iulie, să fie gata forma finală finală autorizată. România a pierdut 7 miliarde și jumătate de euro din PNRR În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu era atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii s-au adăgat celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. Dragoș Pîslaru a anunțat că statul român riscă penalizări de 15 miliarde de euro din PNRR La mijlocul lunii mai, Dragoş Pîslaru afirma că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite. Mai exact, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, spunea la acel moment ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni. Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR

Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.

Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!

Dragoș Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul demnitarului. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru

Viața pare a fi foarte complicată pentru Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit propriei declarații aproape lacrimogene, nici măcar nu-i ajunge salariul de ministru ca să trăiască decent. Ca ministru, Dragoș Pîslaru încasează lunar 2.300 de euro. Și, în conformitate cu afirmațiile făcute chiar de Pîslaru, atunci când nu era demnitar câștiga 7.600 de euro net. Vremurile s-au schimbat, iar Dragoș Pîslaru se plânge că a ajuns să fie „întreținut” de propria soție, care, conform declarației de avere, are un venit lunar de 6.000 de lei. Mai mult, conform aceluiași document, Pîslaru are de recuperat aproape 300.000 de euro din împrumuturi acordate.  Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a „plusat” și chiar i-a mulțumit public soției sale pentru că îl „întreține”. „În acest moment soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc și public. Ăsta este adevărul. Acest venit pe care îl am de circa 13.000 și un pic de lei, de fapt e 12.800, e o sumă care e mare față de veniturile din România”, a spus Dragoș Pîslaru. Gândul a analizat declarația de avere depusă de Dragoș Pîslaru pentru anul 2025, iar afirmația lui Dragoș Pîslaru potrivit căreia se află în situația delicată de a fi „întreținut” de soție se sparge precum un balon de săpun. Cât câștigă soția ministrului Dragoș Pâslaru În declarația de avere depusă în luna august a anului 2025, ministrul Dragoș Pîslaru a specificat că soția sa – Lavinia-Georgiana Pîslaru – a încasat, într-un an, 6.000 lei. Ceea ce înseamnă 500 lei pe lună. Suma a fost primită din postura de angajată a SC Pro Team Inovation SRL, firmă din București. În aceeași declarație de avere se mai precizează că Lavinia-Georgiana Pîslaru a mai încasat și 10.512 lei – alocații copii. Ministrul interimar (REPER) Dragoș Pîslaru pedalează pe latura emoțională și încearcă să îi convingă pe români că un demnitar, un membru al guvernului, trăiește de pe o zi pe alta. Are „noroc” că soția îl întreține, deși este greu de explicat cum reușeștea femeia această performanță, ci doar 500 lei/lună plus alocația copiilor. Venitul anul al lui Dragoș Pîslaru, potrivit declarației de avere. 46.889,85 euro și 35.593 dolari În declarația de avere depusă în anul 2025, ministrul REPER Dragoș Pîslaru a declarat că a încasat: 46.889,85 euro – indemnizație de europarlamentar. 35.593 dolari – de la UNICEF (Republica Moldova), în calitate de High Level Advisor. Dintr-o dată, afirmația că este „întreținut de soție” se dovedește a fi contrazisă de realitatea financiară prezentată chiar de Dragoș Pîslaru. Dar asta nu e totul, pentru că europarlamentarul Dragoș Pîslaru a obținut bani (diurnă) pentru zilele de „activitate parlamentară”  din Parlamentul European. Totuși, suma este „strict folosită pentru decontarea unor cheltuieli legate de cabinete”, nu reprezintă un „venit” al respectivului europarlamentar. Dragoș Pîslaru se plânge că nu are bani, dar acordă împrumuturi pe „persoană fizică” în valoare de 287.144 euro / A împrumutat bani și partidului REPER În aceeași declarație de avere depusă în anul 2025, Dragoș Pîslaru a trebuit să bifeze și categoria „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”. La acest capitol se constată că Dragoș Pâslaru – deși declară că este „întreținut” de soție din 6.000 de lei/ an, a reușit să împrumute două persoane fizice, plus că a mai împrumutat și partidul REPER. Împrumut acordat în nume personal pentru o persoană fizică  – 240.000 lei. Împrumut acordat în nume personal pentru o „persoană fizică familie” – 1.011.720,69 lei. Împrumut acordat partidului REPER – 184.000 lei. Deși spune că doar soția îl salvează dintr-o situație financiară precară, ministrul Dragoș Pîslaru a avut posibiliatea de a împrumuta numai puțin de 1.435.720 lei, respectiv 287.144 euro! Totodată, potrivit declarației de avere din 2025, Dragoș Pîslaru mai deține și „hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni)” la SCDFEE ELECTRICA SA și CNTEE TRANSLECTRICA. Ministrul „sărac” Dragoș Pîslaru are casă în Belgia, cumpărată în 2025 Dragoș Pîslaru a specificat în declarația de avere că deține – împreună cu soția – și o casă în Belgia. Are o suprafață de 225 metri pătrați și a obținută printr0un contract de vînzare-cumpărare, în anul 2025. „Întreținut de soție”, dar cu bani în conturi Ministrul Dragoș Pîslaru insistă pe ideea că este „întreținut” de soție pentru că banii din salariul de demnitar al statului român nu-i ajung.  Dar a reușit să pună deoparte și bani în mai multe conturi, inclusiv într-un fond de pensii. La Banca Transilvania – 4,631,37 lei. La Banca Transilvania – 32 euro. La KBC Bruxelles (Belgia) – 3.793,53 euro. Tradeville (București) – 507 lei. Revolut (România) – 1.525,61 lei. NN Fond de Pensii – 112.087, 42 lei. Banca Transilvania – 8.008, 94 dolari. Ministrul REPER are și datorii Totuși, trebuie specificat că Dragoș Pîslaru are și datorii. A obținut 2 credite de la KBC Brussles, care trebuie achitate în 2029 (18.692 euro), respectiv 2045 (630.000 euro). Dragoș Pîslaru: „În cazul meu mă întreține soția” Declarația de avere depusă în anul 2025 arată foarte clar că ministrul Dragoș Pîslaru nu are cum să trăiască „întreținut” de soție, pentru veniturile sale contrazic propriile afirmații. Însă Dragoș Pîslaru insistă în a se prezenta drept un ministru „sărac”, care abia se descurcă într-o perioadă de austeritate cruntă, impusă chiar de guvernul – acum interimar – din care face parte. „În cazul meu mă întreține soția. Ceea ce știu că este greu de crezut, dar asta e situația. În acest moment soția mea, pe lângă faptul că a rămas singură să crescă trei copii, că al patrulea este la studii, mă întreține. Dumneai câștigă mai mult decât câștig eu ca ministru în România, nu că m-aș plânge comporat cu modul în care câștigă românii în general. Dar faptul că nimeni nu își pune problema cum poți să fii și demnitar și să poți să ai un venit corespunzător pentru familie asta e o întrebare pertinentă. Dacă vrei să ai oameni valoroși care să vină din segmentul privat sau din alte zone de venituri mai mari pentru a performa”, a spus Dragoș Pîslaru în

Ce pedeapsă i-ar aplica lui Sorin Grindeanu ministrul demis al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat – la Digi 24 – pe cine ar exila pe o insulă pustie. „O să-mi iau șuturi acum: Sorin Grindeanu. Ar trebui să se autoexileze, din punctul meu de vedere”, a afirmat Pîslaru, în cadrul rubricii de întrebări-fulger. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Motivul invocat de actualul ministru interimar din partea PNL este declanșarea crizei politice, precizând că liderul social-democrat nu este singurul care ar trebui să meargă pe insulă. „Pentru că dumnealui a declanșat, de fapt, această criză. Că poate în spate ar mai fi câțiva care ar trebui exilați împreună cu domnia sa și să ajungă să se canibalizeze cei trei pe insulă, asta e partea a doua – dar, din păcate, asta este în acest moment ce-aș spune”, a declarat Pîslaru. Acesta nu a dat nume referitor la cine ar putea fi ceilalți care ar trebui, în opinia sa, exilați. „Prin această criză politică s-a dat foc la țară” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a mai declarat că, deși prin actuala criză politică „s-a dat foc la țară”, pe termen mediu ar putea fi „absolut genială”, pentru că partidele colaborează mai bine unele cu altele. „Ai un lider care a apărut și are acum vânt în pupă, Ilie Bolojan, și care strânge electorat care nu mergea la vot și electorat care era antisistem și voia ca cineva să aprindă lumina. Ai USR cu PNL care sunt de acord, ai Forța Dreptei, REPER, DREPT și alte formațiuni politice care sunt gata să se realizeze la un astfel de demers. Este o împărțire de ape, o claritate mult mai mare decât în trecut și care pe mine îmi face încrezător că ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)”, a spus ministrul Pîslaru. Totodată, acesta a lăudat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul actualei crize politice. „Există undeva o posibilă genialitate a unui plan pe care poate nici eu nu-l străbat. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire”, a notat politicianul. Pîslaru a mai spus că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antanta”, să vadă cum poate crea un acord între partidele politice, adică o coaliție în care PNL, USR și celelalte forțe politice să se ralieze pentru formarea unei majorități, fiind conștient de faptul că fără o majoritate nu poți adopta „reforme serioase”. El spune că acest lucru s-a reușit acum. „Deci, eu vă pot spune că în acest moment șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize”, a precizat Pîslaru. Autorul mai recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități