Ce spune MIPE despre casa cumpărată de Dragoș Pîslaru în Belgia și decontările pentru cazare în deplasările la Bruxelles
După ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora cazarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost plătită din bani publici în vizitele sale la Bruxelles, deși are o casă acolo, ministerul a reacționat cu un răspuns. Reprezentanții Ministerului afirmă că ministrul nu deține o locuință în capitala Belgiei. „Domnia sa a achiziționat recent o casă în Flandra, la care a avut acces efectiv începând cu data de 5 august 2025, odată cu finalizarea formalităților legale și predarea proprietății. Prin urmare, în perioada vizată de articol, ministrul nu avea în proprietate o locuință utilizabilă în Belgia”, se arată într-un drept la replică al Ministerului. În ceea ce privește decontarea cazării, Ministerul susține că orice referire la faptul că aceasta s-a făcut „în condițiile în care ministrul deține o locuință în Bruxelles” este eronată. „Toate cheltuielile de cazare aferente vizitelor oficiale anterioare au fost realizate strict în baza legislației și a procedurilor aplicabile deplasărilor externe ale membrilor Guvernului României. Pentru reducerea costurilor suportate de bugetul public, ministrul Dragoș Pîslaru a ales, ori de câte ori a fost posibil, zboruri low-cost sau clasă economică. Toate deplasările oficiale s-au desfășurat în condiții de maximă prudență financiară, tocmai pentru a demonstra responsabilitate în utilizarea resurselor publice”, se mai arată în răspunsul Ministerului. „Ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare” MIPE a oferit inclusiv clarificări depsre obiectivele deplasărilor lui Dragoș Pîslaru: „renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces extrem de complex și esențial pentru protejarea investițiilor, discuțiile privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, optimizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței mecanismelor de implementare”. Ministerul mai adaugă că importanța acestor subiecte pentru România a necesitat prezența directă a lui Dragoș Pîslaru în întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor instituții europene relevante, precum și cu oficiali ai Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. „Separat de aceste vizite oficiale, ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare. Toate cheltuielile aferente acestor vizite private au fost suportate integral din resurse personale. Reiterăm că toate costurile deplasărilor oficiale sunt documentate, comunicate public și respectă cadrul legal. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în transparență, responsabilitate și utilizarea corectă a banului public, în interesul exclusiv al cetățenilor români”, conchid reprezentanții Ministerului. Reacția MIPE vine după ce site-ul Oficiul de Știri a scris că Dragoș Pîslaru a decontat peste 3.000 de euro din bani publici pentru cazare în cinci vizite în scop de serviciu la Bruxelles, deși ar deține o casă acolo. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea RECOMANDĂRILE AUTORULUI: În 2017, Digi24 îi lua un interviu „ideologului lui Putin”. Ce s-a întâmplat cu predicțiile lui Dughin despre Rusia, Occident și Trump, în 2025 Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: „Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington” / „Susținem propunerea unei trilaterale” Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare
Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE
Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”
Ministrul Dragoș Pîslaru anunță că va face MILITĂRIE pentru a grăbi progresul PNRR. Care este stadiul renegocierii cu Comisia
România este pe cale să închidă renegocierile pentru rearanjarea proiectelor incluse în PNRR, pentru a reduce pe cât posibil să piardă banii alocați, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, miercuri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. În acest scop, demnitarul a dat asigurări că o sa facă militările cu ministerele de resort, indiferent de „popularitatea” pe care și-ar atrage-o în Guvern. Dragoș Pîslaru a anunțat că se așteaptă ca în zilele următoare să finalizeze renegocierea PNRR cu oficialii Executivului de la Bruxelles. „Vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii. Foarte aproape înseamnă că speranța noastră este că astăzi, când am un call, un apel cu doamna Céline Gauer (director general al Comisiei Europene – n.r.) la ora 16:30 și respectiv mâine, când mai sunt eventual de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem practic cu un acord pe sume, deci pe sumele legate de componenta de grant și de investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie. „Acest lucru ne-ar permite mai întâi să trecem prin grafic, ca, în timpul verii, luna august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie – deci practic pregătim ceea ce se numește «cover note» și toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o – și mi se pare că este una din veștile cele mai bune – de a simplifica major jaloanele și țintele. Deci de la 580 și ceva câte aveam inițial și din care mai avem încă niște sute bune, să putem ajunge la o înjumătățire a jaloanelor și țintele rămase și cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora. Acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-și termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la ECOFIN, la Consiliu, să putem avea planul aprobat și evident, ceea ce se numește noul CID, adică noul cadru pe care de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente”, a detaliat demnitarul. În paralel, a detaliat ministrul, se lucrează la cererea de plată patru. „Cererea de plată patru trebuie să cuprindă toate investițiile pe care le-am terminat în perioada aceasta și pe care vrem să o depunem imediat, în două, trei zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu Comisia, planul, fiind că în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată patru”, a anunțat Dragoș Pîslaru. Un tablou de bord în pregătire În acest context, ministrul a apreciat colaborarea din interiorul Executivului. „Ceea ce este foarte important e că negocierea aceasta pe care am avut-o în ultima vreme nu ar fi fost posibilă fără o colaborare de echipă la nivelul Guvernului. Știu că conferința mea de presă anterioară a cauzat o grămadă de lucruri și de reacții în spațiu public, dar cred că este foarte important acuma să clarificăm unde suntem cu discuțiile. După cum știți, încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabile de către Comisia Europeană, să accelerăm și să găsim soluțiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR”, a subliniat șeful MIPE. „În perioada următoare veți vedea practic cum se așează întreaga matrice de proiecte, astfel încât să vedem cum proiectele prioritare, rest de spitale, autostrăzile care se mută, își vor continua finanțarea așa cum ne dorim. Este adevărat însă că vor exista și proiecte care, mai ales cele care nu au început încă sau nu au reușit nici măcar să ia avizele, pentru care va trebui, la nivelul coaliției, să existe o decizie legat de viitorul acestuia, așa cum este și discuția pe Anghel Sagliny sau pe alte tipuri de programe similare”, a spus ministrul. „Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat Dragoș Pîslaru. Șeful MIPE a anunțat cu această ocazie că în luna august se va lucra la un tablou de bord pentru a vedea stadiul PNRR. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem cât mai curând o imagine care să poată fi urmărită și public cu privire la progresul PNRR. Evident, voi avea această plăcere să vin în conferință de presă în fața dumneavoastră, dar cred și mărturisesc că este un lucru la care țin, aș vrea să am și publicul, românii alături de noi în implementare a PNRR, astfel încât odată ce am bătut în cuie pe ce ne concentrăm un an de zile – ăsta e termen, până în august 2026 -, să știm împreună ca țară, aceste proiecte nu sunt numai proiectele unui minister sau unei alte instituții sau coordonate de MIPE, sunt proiectele României și orice putem să facem ca să ni le ducem la bun sfârșit trebuie făcut”, a subliniat ministrul. „Îmi doresc un proces de mobilizare național” Ministrul a subliniat că actualul obiectiv este implementarea PNRR. Pentru asta vreau ca din septembrie să poată să vadă toată lumea care e stadiu implementat. Mi se pare absolut firesc, este un exercițiu de transparență, evident, de la prim-ministru până la ultimul cetățean din România să poată exista această transparență legată de progres. Vom avea un exercițiu de asistență tehnică cu Banca Mondială, finanțat de Comisia Europeană, la care va avea, sper, în septembrie acest rezultat”, a detaliat ministrul. „Ce vă zic că se va întâmpla este că, odată ce închidem perioada asta de incertitudine de peste un an de zile legată
Dragoș Pîslaru anunță o ECONOMIE de 40,3 milioane de lei după reforma la nivelul MIPE. De unde s-au tăiat costuri
După reducerea salariilor, a posturilor și a cheltuielilor administrative, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a estimat o economie la nivelul instituției de câteva zeci de milioane de lei, urmând ca lunile următoare să încerce și reducerea costurilor cu chiriile, fie prin renegocierea cu actualii proprietari, fie prin comasarea sediilor, în teritoriu. Dragoș Pîslaru a detaliat, într-o conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat, stadiul reformei pentru reducerea cheltuielilor administrative și eficientizare a proceselor interne de la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. „Ca urmare a analizei și măsurilor din ultima lună, vă pot spune că avem proiecția pentru august – decembrie de realizare o economie de 40,3 milioane de lei. Puteți să puneți în comparație cu alte ministere, noi zicem că fiind un minister mai mare și suma e mai mare și în competiția pe ministere, vă faceți dumneavoastră calculele cine reduce mai mult și cum reduce. Între noi fie vorba, eu acuma zâmbesc, dar e un zâmbet amar pentru că o bună parte din aceste lucruri vin din cheltuielile salariale care au fost reduse și evident că, după cum vă imaginați, un început de mandat în condițiile în care colegii iau o lovitură de 22,7% din venitul net nu este neapărat un lucru foarte bun”, a declarat Dragoș Pîslaru. Pe lângă reducerile salariale, s-au tăiat și numărul angajaților, respectiv 77 de posturi tăiate, după ce angajații au plecat voluntar, nu concediați. Ministrul a cerut o reducere cu 20% a chiriilor În ceea ce privește cheltuielile de funcționare – sedii, servicii de întreținere – ministrul a admis că nu a fost încântat de costul chiriilor din minister, chiar dacă mai bine de jumătate din aceste cheltuieli sunt finanțate din fonduri europene. „Dar ca să fie foarte clar, cu sprijinul doamnei secretar general, căreia-i mulțumesc foarte mult, am dat pur și simplu sec peste tot, la toți furnizorii de spații de închiriere, un mesaj prin care le cerem ca până la sfârșitul anului cel puțin să avem o reducere de chirie de 20%. Mi se pare că e o chestiune de solidaritate pe care o avem împreună. Până la urmă, Ministerul este unul din clienții fundamentali în zona asta de S Park și nu numai, și la sumele pe care le plătim, sunt convins că putem face un efort în comun cu cei care ne țin în spațiu. Și acest lucru este valabil și pentru toate sediile pe care ministerul le are în teritoriu”, a anunțat ministrul. La întrebarea reporterului Gândul, ministrul a pus că este vorba de sute de mii de euro pe lună pe care îi se plătesc pe chirii, jumătate fiind acoperite de minister. În plus Dragoș Pîslaru a anunțat un plan, de la 1 ianuarie, de a comasa eventual sediile pentru care plătește chirii în țară cu cele ale agențiilor în dezvoltare regională. Și deplasările externe ale ministerului au fost fie anulate complet, fie reduse și, la capitolul cheltuieli cu formarea profesională a personalului, o reducere de 25%. Mai mult, ministrul își propune o scădere a costurilor prin creșterea gradului de digitalizare. Sursa foto: Alexandra Pandrea / Mediafax Foto
Ministrul Proiectelor Europene: am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU din PNRR
„Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat el. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate. „Zi de zi, facem tot ce ține de noi pentru a valorifica fiecare euro din banii europeni și pentru a pune România pe drumul cel bun”, a conchis Pîslaru.
Dragoș Pîslaru: Ministerul Investiţiilor consolidează sprijinul pentru copiii din comunităţile vulnerabile
„Am fost bucuros să primesc vizita doamnei Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, pentru a consolida parteneriatul nostru şi pentru a explora posibilităţile de sprijin pentru copiii din comunităţile vulnerabile sau marginalizate”, a declarat Pîslaru, într-o postare pe reţelele de socializare. Întâlnirea a vizat dezvoltarea unor soluţii integrate şi eficiente pentru o mai bună coordonare între instituţiile statului şi intervenţii coerente la nivel local. Printre priorităţile discutate se află crearea unui sistem naţional de monitorizare a copiilor vulnerabili, menit să asigure intervenţii rapide şi bazate pe date actualizate. Ministrul a amintit implicarea sa în calitate de europarlamentar în promovarea Garanţiei Europene pentru Copii şi a subliniat importanţa implementării eficiente a acestui program la nivel naţional. Alte subiecte abordate au inclus prevenirea abandonului şcolar, combaterea violenţei în şcoli, susţinerea sănătăţii mintale a copiilor şi extinderea serviciilor comunitare integrate. „Componenta socială – în special cea care vizează copiii – este una dintre direcţiile prioritare pentru ministerul nostru şi va continua să fie susţinută prin programe dedicate”, a subliniat Pîslaru. La discuţii au participat şi Vladimir Rovinţescu, director general Programe Europene şi Capital Uman, şi Ivona Batali, director general Comunicare şi Cooperare Internaţională, oficiali care coordonează direcţiile strategice ale ministerului în domeniul incluziunii sociale.
România ar urma să primească 60 de miliarde de euro în viitorul buget UE 2028-2035. Dragoș Pîslaru: O sumă bună, dar cu condiții stricte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a apreciat, sâmbătă, că suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar condiționată de reforme clare și rezultate concrete. Astfel, într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile. Dragoș Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților. „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”, a afirmat acesta. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 60 miliarde de euro pentru România în noul buget UE, o sumă bună, dar cu condiţii stricte
Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare şi de atingerea unor obiective măsurabile. Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan naţional unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită şi să îşi stabilească din timp priorităţile pentru a evita dificultăţile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziţionările oficiale în Consiliul şi Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziţie clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naţionale, cu posibilitatea prefinanţării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investiţiilor, sunt implicate mai multe instituţii-cheie, precum MAE, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Interne. Pîslaru a subliniat necesitatea unui efort proactiv din partea autorităţilor: „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR şi apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învăţăm din greşelile trecutului şi să tratăm acest nou exerciţiu cu seriozitate şi viziune”.
Dragoș Pîslaru: În ședința de guvern am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru INVESTIȚII în domenii cheie
„Luni, în ședința de guvern, am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru investiții în domenii cheie, unde Comisia Europeană s-a convins că le putem termina până la august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumut”, anunță marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru. Potrivit lui Pîslaru, de la 5 spitale agreate cu Comisia pentru a fi finalizate în august 2026 din bani europeni, s-a ajuns la „încă 7 spitale”. „Discutăm de transformarea digitală a administrației publice centrale, proiect la ADR, Agenția de Digitalizare care ține de Ministerul Economiei. La partea de energie discutăm de producția de hidrogen verde, de producția CHP și de lanțul de baterii, proiecte inovative care au avut întârzieri și la care, parțial, anumite contracte ar trebui să renunțăm, dar le-am repus pe masă. Discutăm la Ministerul Apelor și Mediului în principal de sistemele apă-canal, dar și de recâștigarea, față de ultima poziție, a măcar 2000 de hectare de împădurire adițională, deși ajunge la 20.000 de suprafețe noi împădurite și, poate foarte important de menționat, discutăm la Ministerul Sănătății de menținerea integrală a obiectivului legat de centre comunitare integrate, de cabinete de planificare familială și, atenție, de recuperare față de situația pe care v-am deschis-o în prima săptămână, de la cele cinci spitale care erau cumva agreate și de Comisia Europeană că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026… încă șapte spitale. Asta este o discuție foarte importantă, după cum vă puteți imagina”, adaugă șeful MIPE. Ministrul dă asigurări că „România nu pierde niciun euro din componenta nerambursabilă” din PNRR. „Noi am tot strâns dovezi cu privire la acest lucru, că ele pot fi terminate până la sfârșitul lunii august 2026, deci pot să rămână în componenta de împrumut din PNRR”, conchide Pîslaru. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Pîslaru: Injecția de capital în noua bancă de investiții este încă în discuție cu Comisia Europeană
Dragoș Pîslaru a declarat marți, la Guvern, că România se află încă în etapa de negociere cu Comisia Europeană pentru obținerea sprijinului financiar necesar înființării băncii de investiții și dezvoltare. Potrivit acestuia, nu există în acest moment o confirmare oficială privind sumele sau instrumentele financiare ce vor fi utilizate, însă există deschidere din partea Comisiei. „În acest moment nu vă pot spune că deja sunt obținute. Vă pot spune că în discuția pe care am avut-o în Comisia Europeană, ministrele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiții sunt fezabile. Au rămas că vor trimite documente adiționale”, a precizat ministrul. El a adăugat că există o apreciere din partea executivului european asupra fezabilității unor componente ale proiectului, dar că procesul de validare continuă. „Săptămâna aceasta, până la sfârșitul săptămânii, vor fi puse pe masă restul dovezilor și argumentelor. Săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc ultimele discuții tehnice”, a mai spus Pîslaru. Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța colaborării directe cu reprezentanții Comisiei pentru simplificarea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „E o veste importantă: vom lucra cot la cot cu Comisia Europeană pentru a simplifica jaloanele și țintele care urmează”.