Dragoș Pîslaru lansează un atac dur la adresa băieților deștepți din politică și îl apără pe Ilie Bolojan
În mesajul său, Pîslaru afirmă că „zeci de politicieni habarniști” ajunși în funcții-cheie „și-au bătut joc de banul public”, acuzându-i de ipocrizie și de un stil de viață incompatibil cu veniturile declarate. Ministrul face referire la deplasări cu avioane private, bunuri de lux ascunse de ochii publicului, mașini scumpe închiriate prin interpuși și vacanțe exclusiviste, toate corelate, potrivit acestuia, cu firme abonate la contracte cu statul. În același context, Dragoș Pîslaru susține că o parte dintre acești politicieni, aflați în prezent în „funcții călduțe la stat”, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan, nu din rațiuni de fond, ci din oportunism politic. „Avem, în sfârșit, un premier care își pune în joc reputația de bun administrator ca să scoată România din groapă, iar reacția este sabotajul sistematic, de teama că Bolojan ar putea avea succes”, afirmă ministrul. Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora actualul Guvern ar fi responsabil pentru încetinirea economiei, argumentând, din perspectiva sa de economist, că scăderea marginală a PIB-ului, de -0,2% ajustat sezonier, în contextul unei reduceri de deficit de 2,6%, nu reprezintă un dezastru, ci o corecție necesară. Potrivit acestuia, reducerea consumului și orientarea către investiții indică o „însănătoșire dramatică” a modelului de creștere economică. Ministrul mai afirmă că problemele structurale ale economiei românești sunt rezultatul politicilor promovate de guvernele anterioare, conduse, în opinia sa, de „economiști minune” și de „gașca lor de experți”, și nu consecința acțiunilor Executivului din ultimele luni. În finalul mesajului, Dragoș Pîslaru subliniază că există un consens larg în rândul cetățenilor de bună-credință privind necesitatea eficientizării administrației publice, reformării companiilor de stat și eliminării practicilor de tip nepotism. „Dacă nu vor să ajute la repararea dezastrului pe care tot ei l-au cauzat, măcar să aibă decența să nu stea în calea celor care încearcă”, conchide ministrul.
Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european
Ministrul Fondurilor Europene sare în apărarea lui Bolojan în scandalul ceasul, cu o poză ironică: Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Care e, de fapt, valoarea acestuia
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, sare în apărarea premierului Ilie Bolojean, în „scandalul ceasul”, postând pe rețelele de socializare o fotografie ironică, în care apare tot un ceas, alături de următorul mesaj: „Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Ilie Bolojan, poți mai mult”. De fapt, este vorba de un ceas de plastic, de 250 de euro, un Swatch, realizat în colaborare cu producătorul elvețian Omega. Mai exact, o copie după modelul legendar al casei Omega Speedmaster, primul ceas care a ajuns pe Lună și care, în realitate, sare de 6.000 de euro. Postarea ministrului vine în contextul scandalului în care s-a aflat premierul Bolojan, acesta fiind acuzat că poartă un ceas Patek Philippe, în valoare de zeci de mii de euro. În realitate, însă, el avea la mână un Timex de câteva sute de euro. Premierul Ilie Bolojan Tocmai de aceea, pentru a clarifica situația, premierul Ilie Bolojan le-a arătat jurnaliștilor ceasul pe care îl poartă, precizând că nu este vorba despre un Patek Philippe, așa cum s-a vehiculat în presă, ci despre un model accesibil, marca Timex. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul unui comerciant de specialitate, prețurile ceasurilor bărbătești Timex variază între 200 și 700 de lei. Autorul mai recomandă: Rareș Bogdan de azi nu mai e de acord cu Rareș Bogdan de ieri. Acum îl laudă pe Ilie Bolojan Vlad Gheorghe, consilierul lui Bolojan, ridiculizează PSD: „Nu-i mai crede nimeni că pleacă”. Nici Grindeanu nu a scăpat de ironiile consilierului Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Ilie Bolojan, învins în ședința PNL. Nici măcar schimbarea unor șefi de filială nu a putut face. Toate propunerile i-au picat la vot. A primit, în schimb, un vot de încredere din partea partidului pentru propria funcție
Pîslaru, despre deplasările în străinătate: Mi-am plătit singur o parte dintre zboruri
„Începând de astăzi, toate cheltuielile cu deplasările externe ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene sunt publice pe site-ul instituției. Și nu doar cheltuielile mele, ci cheltuielile tuturor miniștrilor din ultimii 5 ani”, a declarat Pîslaru. Acesta a precizat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este primul minister care ia această inițiativă pentru că „relația de încredere” între instituții și cetățeni poate fi clădită „numai prin transparență”. Pîslaru a precizat că, în timpul mandatului său, costurile de deplasare sunt de șase ori mai mici. El a precizat: „În aproape toate cazurile am apelat la zboruri economy și companii low-cost. Am redus la minimum «delegațiile» — am fost însoțit doar când situația o impunea, au fost circumstanțe când mi-am plătit singur o parte dintre zboruri”, a declarat Pîslaru. Ministrul a precizat că datele pot fi exportate în format deschis (open data) și vor fi actualizate pe toată durata mandatului său.
Pîslaru, despre Davos: Pare că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Nevoie de consiliere de cuplu
Există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet în relațiile dintre SUA și UE, spune la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent la Forumul Economic de la Davos, la care participă alături de ministrul de Externe, Oana Țoiu, cel al Energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Dragoș Pîslaru vorbește despre o miză a dialogului la Forumul Economic de la Davos: „Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”. Ministrul Investițiilor Europene afirmă că „argumentele și de pe o parte și de pe cealaltă nu par că duc într-o zonă de conciliere. Tema este spiritul dialogului. Pe de altă parte, discuțiile sunt puse cu o convingere foarte mare pe masă”. Dragoș Pîslaru precizează despre Forumul de la Davos că „scopul până se termină la sfârșitul săptămânii este să vedem în toate aceste lucruri care nu sunt vizibile public, de asta cumva România e important să participe și să fim aici, pentru că multe din lucruri sunt în spatele ușilor, în discuțiile de culoar, în toate intervențiile de după, când vezi delegațiile cum circulă pe holuri cu mulți oameni și după aceea vezi cum se intersectează între ele și își stabilesc întâlnirile. Ăsta este scopul. Deci una este vin cu misiunea pe care o am și cu mandatul de acasă și doi este ce se întâmplă și cum se întâmplă ulterior și ce soluții putem pune pe masă și asta cred că este foarte-foarte important pentru ca diplomația să poată triumfa și să nu avem doar declarațiile belicoase sau ferme sau lucrurile care țin conform mandatelor diplomatice”. Ministrul face apel la prudență: „Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (…). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.
România merge la Davos cu cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete. Marile teme ale ediției 2026 Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile. Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state. Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global. Relațiile Europa–SUA, pe agenda Davos La Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența. Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite. România, cu „cea mai consistentă delegație” Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”. Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni
Pentru prima dată, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, arătând că ritmul plăților și al rambursărilor a crescut spectaculos în ultimele șase luni, comparativ cu întreaga perioadă 2021-2025. Ministrul afirmă că aceste rezultate vin după o perioadă dificilă, marcată de blocaje și întârzieri în programele europene. „Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru. Potrivit datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane € pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane € în ultimele șase luni ale anului 2025. Practic, guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente. „Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a adăugat ministrul. Performanța este la fel de vizibilă și în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană. Acestea au crescut de la 54 milioane € pe lună la 374 milioane €, adică aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Și PNRR a trecut printr-o transformare majoră. Ministrul explică: „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”. Rezultatele PNRR vorbesc de la sine: execuția a crescut de la 6,8 miliarde € la 9,7 miliarde €, cu 3 miliarde € absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare. Pentru 2026, Pîslaru anunță ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”
Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-o postare pe pagina personală de Facebook că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro conține 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili. Depunerea celei de-a patra cereri de plată este un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene alocate țării noastre. Sumele obțiute ar urma să fie folosite pentru proiecte strategice care sprijină dezvoltarea economică și instituțională a României. Cererea de plată are o valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro și este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi. „Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Comisia Europeană trebuie să răspundă la solicitarea transmisă de România în maximum două luni. Țara noastră nu a mai depus o cerere de plată din decembrie 2023, pentru că guvernul Ciolacu a ratat mai multe ținte asumate. În trecut, România a mai depus 3 cereri de plată din PNRR, una cu o valoare de aproximativ 3 mld. euro, pe 31 mai 2022, una de 3,22 mld. euro pe 15 decembrie 2022 și ultima pe 15 decembrie 2023, cu o valoare de aproximativ 2,7 mld. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR” Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi
Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi
Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene, a anunțat că a decis să sesizeze Parchetul European cu privire la achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, „ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”. Dragoş Pîslaru a precizat şi că rezultatele verificării realizate de Corpul de Control vor fi transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. Ministrul a explicat că acelaşi tip de microbuz electric a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro. „Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene. Proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” Ministrul a declarat că proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” au fost gândite pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur. „Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare. Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele. Au fost recepţionate echipamente în afara termenilor de livrare, diferenţele de preţ variind uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic. Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost. Diferenţa semnificativă de preţ pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel), preţul nereprezentând o imagine reală a preţurilor practicate pe piaţă”, a spus acesta. Dragoş Pîslaru spune că ofertele de preț nu sunt fundamentate și, astfel, generează un potenţial prejudiciu bugetar pentru că reprezintă un indiciu de achiziţie ineficientă sau neconformă prin prisma obligativităţii de respectare a principiilor de legalitate, eficienţă şi economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR şi a bugetului naţional aferent. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană calculase un preț mediu de 78.000 de euro per vehicul. În realitate, cu aceeași sumă au fost cumpărate doar 1.300 de microbuze, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mari decât costul real. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacerea MICROBUZELOR școlare electrice. Un deputat PSD cere intervenţia Corpului de Control al premierului Scandalul MICROBUZE la suprapreț. Afacerea de un sfert de miliard de euro care a îmbogățit firmele și a sărăcit școlile. Ce știm până acum și cum arată situația pe județe SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European”
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, trebuie să își dea demisia! Aceștia participă la un furt uriaș
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru ar trebui să își dea demisia de urgență, pentru că amândoi participă la un furt uriaș În edițiile anterioare, cotidianul BZI v-a prezentat manevrele din spate și modul în care se încearcă mușamalizarea incidentului de securitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am prezentat despre cum a fost posibilă descărcarea ilegală, frauduloasă, a bazei de date SMIS și PNRR, iar cei implicați se pare că au început să facă presiuni pentru ca oamenii să nu mai cunoască adevărul. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru trebuie să își dea demisia de urgență din cauză că participă la un furt uriaș Vinovații care au descărcat, au folosit și comercializat baza de date SMIS și PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au început să facă presiuni și să caute oamenii de bună credință care au făcut publice ilegalitățile. Dar este și normal, acesta este modul de operare al USR-iștilor, iar totul este susținut, se pare, inclusiv de premierul Ilie Bolojan, căruia nu îi este străin subiectul descărcării frauduloase a bazei de date din MIPE, dar care tace și nu ia nicio atitudine. Astfel, devine părtaș. Sursele reporterilor BZI au transmis faptul că, în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, încă din ziua publicării articolului „Procurorul general Alex Florența trebuie să se sesizeze în cazul MIPE, cu privire la incidentul de securitate”, (2 decembrie 2025), în care am prezentat modul în care această bază de date a fost descărcată și miza în valoare de zeci de milioane de euro din spate, conducerea MIPE a reacționat. Însă, reacția nu a fost una de transparentizare a situației, ci mai degrabă de presiune asupra angajaților pentru a afla cine a avut curajul să transmită presei ilegalitățile din minister. Adică au aplicat exact metoda USR-istă: „mușcă și fugi”. Deși credem că le-ar sta mai bine cu doctrina „fură și fugi”. Adică, ei, în loc să spună că se lasă de furat, ei se acoperă prin presiune și șantaj asupra angajaților. „După ce ați publicat articolul pe data de 2 decembrie 2025, s-a făcut ședință; toți angajații de la IT au fost chemați și li s-a spus clar că vor fi dați toți afară, pentru că ei sunt cei care au dat informațiile presei. În aceeași zi, toți am primit o înștiințare semnată de ministrul Dragoș Pîslaru și de secretarul general Marilena Nicoleta Balabuti. Aceasta avea ca subiect: «Măsuri privind păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu și confidențialității»”, au spus surse din cadrul ministerului. În documentul mai sus menționat, Pîslaru a adus la cunoștința angajaților din MIPE faptul că datele și documentele din minister nu pot fi divulgate. Adică, Pîslaru încearcă cu tot dinadinsul să pună pumnul în gură angajaților care nu sunt de acord cu frauda din MIPE. „Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că informațiile, documentele și datele obținute în cadrul activității profesionale nu pot fi divulgate sau utilizate în scopuri personale ori neautorizate. În acest sens, pentru protejarea intereselor instituției și menținerea unui climat profesional sigur și responsabil, vă reamintim obligația de a respecta prevederile art. 439, coroborate cu prevederile art. 551 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia funcționarii publici și personalul contractual «au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public. Totodată, precizăm că, potrivit art. 492, alin. (2) lit. f) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 96 lit. h) din Regulamentul intern al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, aprobat prin Ordinul ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 135/28.01.2025, nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea administrativ-disciplinară a angajaților ministerului»”, este mesajul trimis, prin înștiințarea mai sus menționată, de ministrul Dragoș Pîslaru angajaților din MIPE. Inclusiv președintele Nicușor Dan recunoaște că România este o țară coruptă Pe data de 1 decembrie 2025, de Ziua Națională a României, inclusiv președintele Nicușor Dan a confirmat faptul că România este o țară coruptă. „România este o țară coruptă, și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția, și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși, suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani. E adevărat și că toată corupția din toată această perioadă ne-a ținut înapoi. Puteam să fim mult mai departe și să trăim mult mai bine față de cum trăim azi. E adevărat și că, în ultimele luni, nu am văzut corupție la vârful statului român”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Cu toate acestea, USR-iștii nu se mai opresc din furat, dar pozează în cei mai corecți politicieni. Dar, probabil, în următoarea perioadă, toată situația se va clarifica, pentru că mai mulți parlamentari au făcut sesizări către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), către Oficiul European de Luptă Antifraudă și, nu în ultimul rând, a fost trimisă inclusiv o interpelare către Ministerul Justiției. În acest sens, așteptăm cu interes reacția instituțiilor competente, cu privire la situația frauduloasă semnalată în cadrul MIPE. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru ar trebui să își dea demisia de urgență, pentru că amândoi participă la un furt uriaș. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate