Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim

definitia-incompetentei-vine-de-la-ministrul-fondurilor-ue.-avem-bani-europeni,-dar-nu-stim-sa-i-cheltuim

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit.  La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins  că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”

Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă

dragos-pislaru:-declaratia-csm-privind-indeplinirea-jalonului-pensiilor-speciale-este-grava-si-falsa

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.

Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: Am promis, am livrat / Românii l-au taxat în comentarii

ministrul-pislaru-se-lauda-ca-le-a-pus-pe-card-125-de-lei-romanilor-nevoiasi:-am-promis,-am-livrat-/-romanii-l-au-taxat-in-comentarii

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, marți, încărcarea cardurilor sociale pentru cei peste un milion de beneficiari ai programului Sprijin pentru România. Într-o postare cu iz electoral, ministrul a ținut să mulțumească întregului minister pentru efortul depus. Nicăieri în toată postarea kilometrică nu a spus nimic despre cuantumul ajutorului care a fost livrat acum pe carduri – 125 de lei.  „Am promis, am livrat – am încărcat cardurile sociale pentru cei peste un milion de beneficiari ai programului Sprijin pentru România din toată țara. Sunt bani pentru alimente și mese calde, meniți să-i ajute pe cei aflați în cea mai mare nevoie: pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, cu indemnizație socială; copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune”, a scris, marți, pe pagina sa de Facebook, Dragoș Pîslaru. Discurs de Oscar pe Facebook: „Le mulțumesc colegilor mei” Fără să sufle o vorbă despre valoarea ajutorului, ministrul a continuat să-și laude performanța pentru care a ținut să mulțumească tuturor celor „fără de care acest sprijin nu ar fi fost posibil anul acesta.” Dragoș Pîslaru a enumerat 26 de nume, angajați ai ministerului, cărora „dorește să le recunoască meritele.” „Nu e cam lungă lista aia pentru 125 de lei?” Printre comentarii, s-au strecurat și români care i-au amintit ministrului că a uitat să spună care este valoarea reală a ajutorului cu care ministrul se împăunează, alături de întreaga sa echipă. Ministrul a ținut să-i dea peste nas comentatorului, susținând că lista de mulțumiri ar fi trebuit să fie mai lungă, întrucât efortul bugetar a fost uriaș. Chiar și pentru 125 de lei de persoană. A doua tranșă, până la sfârșitul anului Suma de 125 de lei reprezintă prima tranșă din ajutorul „Sprijin pentru România”. Dragoș Pîslaru și-a luat angajamentul că va achita a doua tranșă până la sfârșitul anului. Așteptăm cu interes postarea în care ministrul se laudă și pentru a doua tranșă de 125 de lei. Ministrul recunoaște că suma e modică: „La anul schimbăm abordarea” „Aceste sume modice de bani nu rezolvă problema fundamentală din țara noastră: avem mult prea mulți oameni aflați într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere material. De aceea, așa cum am comunicat deja, de anul viitor schimbăm abordarea la nivel guvernamental: vom oferi servicii comunitare integrate — asistență socială, educație, sănătate, consiliere, locuri de muncă. (…) Este un pas important spre o Românie în care oamenii vulnerabili nu se vor mai simți abandonați sau amăgiți, ci sprijiniți cu adevărat pentru a trăi o viață demnă și independentă.” RECOMANDAREA AUTORULUI: În sfârșit, o măsură anti-sărăcie a Guvernului Bolojan. Persoanele defavorizate vor primi 0,68 de lei pe zi. Banii se vor da în două tranșe Peste un milion de români vor beneficia de tichete sociale. Categoriile eligibile pentru ajutoarele de stat

Misiune imposibilă. Ministrul Fondurilor UE spune că România trebuie să cheltuiască 13 miliarde de euro din PNRR până în august 2026

misiune-imposibila.-ministrul-fondurilor-ue-spune-ca-romania-trebuie-sa-cheltuiasca-13-miliarde-de-euro-din-pnrr-pana-in-august-2026

România are la dispoziție mai puțin de un an pentru a cheltui efectiv 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a explicat că, din totalul de 21,5 miliarde de euro cât mai are România în PNRR, mare parte sunt deja contractați, însă foarte multe proiecte mari de infrastructură nu mai pot fi realizate până la termenul-limită de 31 august 2026, din cauza întârzierilor și problemelor de achiziții publice. „Suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiți efectiv din acest moment până pe 31 august 2026. În mai puțin de un an”, a spus Pîslaru, la Europa FM. Profimedia Potrivit ministrului, în țară au intrat deja 10 miliarde de euro, din care 7 miliarde s-au investit, restul urmând să fie virați. În total, România are peste 17.000 de proiecte finanțate prin PNRR – de la renovarea de case tradiționale, castele și biserici, până la construcția de școli, spitale și autostrăzi. Pentru a urmări progresul, autoritățile pregătesc un tablou de bord interactiv, cu harta tuturor proiectelor, unde românii vor putea vedea stadiul lucrărilor și chiar comenta direct dacă există probleme pe teren. „PNRR a divizat foarte mult societatea până acum şi e momentul să ne unim în jurul acestui proiect”, a subliniat Pîslaru, care vrea să transforme România într-un „mare șantier” până la finalul programului. Surse foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată Românii se plâng de bani, facturi și inflație, dar aruncă bani pe mașini noi. Industria auto a înregistrat creșteri semnificative în anul AUSTERITĂȚII

Ținută obligatorie pentru creșterea performanței în materie de fonduri europene

tinuta-obligatorie-pentru-cresterea-performantei-in-materie-de-fonduri-europene

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit soluția pentru creșterea performanței în materie de atragere a fondurilor europene: schimbarea totală a garderobei. O circulară transmisă de ministru tuturor direcțiilor și compartimentelor din minister semnalează că imaginea instituției depinde în mod esențial de vestimentația și ținuta angajaților. Astfel, funcționarii publici care gestionează sume de miliarde de euro din fonduri europene nu mai pot veni la birou „într-o ținută indecentă, extravagantă sau inadecvată pentru o instituție publică”. UPDATE, ORA 18.10 Ministrul a revenit cu o postare pe Facebook prin care face precizări cu privire la reguli de bun-simț pe care trebuie să le aibă angajații din MIPE. Dragoș Pîslaru ia măsuri. Ținută decentă, curată, care emană profesionalism Regulamentul intern, care a fost notificat în tot ministerul, prevede foarte clar: vestimentația trebuie să fie curată, decentă și să emane profesionalism. Demersul ministrului are o semnificație înaltă. Conform circularei, respectarea codului vestimentar „contribuie la consolidarea prestigiului Ministerului”. Așadar, angajații trebuie să se asigure că au făcut toate demersurile pentru ca România să absoarbă miliardele de euro din PNRR. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai competitive, având direcții cu nume complicate precum „Management reziliență și fond social pentru climă” până la „Programe europene capital uman”. Angajații MIPE se respectă. Training de lux pe Coasta de Azur Acest minister se bucură de un statut privilegiat. Astfel, 30 de angajați, inclusiv un director, și-au asigurat două excursii de pregătire în Franța, pe Coasta de Azur, și în Cipru, al căror cost total se ridică la o jumătate de milion de lei. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că, deși a cerut anularea călătoriilor respective, câțiva angajați au reușit totuși să plece. Printre ei este și un director care va fi demis, a precizat ministrul pentru Digi24. De menționat că, în luna iulie, Guvernul a aprobat un memorandum prin care premierul Bolojan le-a cerut tuturor instituțiilor să reducă deplasările externe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European” Planul Național de Ruinare și Impertinență

Dragoș Pîslaru face ordine la minister: Sunt angajați care vin la serviciu ca la plajă”

dragos-pislaru-face-ordine-la-minister:-sunt-angajati-care-vin-la-serviciu-ca-la-plaja”

ragoș Pîslaru a explicat, la Digi 24, de ce le cere angajaților să meargă îmbrăcați decent la serviciu, spunând că existau colegi care veneau „ca la plajă” sau „ca la piață”. „Se pare că sunt niște colegi mai speciali care consideră că e OK dacă vin îmbrăcați complet neadecvat, ca și cum au venit în vacanță sau la plajă”, a declarat ministrul. Pîslaru a precizat că nu e vorba de vreo uniformă sau de costum și cravată, ci de „reguli de bun simț și de respect”: „Nu mergi în șlapi, în pantaloni scurți. E vorba de a avea o ținută minim îngrijită”. Ministrul a dat exemplul unui comentariu primit recent despre angajații IT: „Am primit chiar un comentariu dacă vin IT-iștii cu tricou cu Metallica, dacă e ok sau nu. Da, evident că nu asta e problema, poți să vii cu ce tricou vrei tu. Problema este să fii îngrijit”. Circulara face parte dintr-o serie de măsuri prin care Pîslaru încearcă să „pună casa în ordine” la MIPE, printre care interzicerea folosirii mașinilor de serviciu în interes personal și oprirea deplasărilor considerate inutile. „Marea majoritate a angajaților respectă aceste reguli de bun simț, însă sunt și excepții”, a mai spus ministrul.

Jaful Național – Microbuze electrice. Top 10 județe care au plătit prețuri astronomice pe bucată. Pe ce loc se află județul premierului Ilie Bolojan

jaful-national-–-microbuze-electrice-top-10-judete-care-au-platit-preturi-astronomice-pe-bucata.-pe-ce-loc-se-afla-judetul-premierului-ilie-bolojan

Când România a început să investească, cu bani din PNRR, în microbuze școlare electrice, planul părea simplu. Fiecare județ urma să primească vehicule moderne pentru elevi, la un preț corect, estimat de Comisia Europeană la 78.000 de euro pe bucată. Dar realitatea românească a demonstrat că același model de microbuz poate costa și dublu, în funcție de județ. În Olt, fiecare microbuz de 16+1 locuri a ajuns să coste peste un milion de lei, aproape dublu față de Sălaj, unde același vehicul a fost achiziționat cu 590.000 de lei. Diferența nu stă în baterii, scaune sau dotări, ci în modul în care au fost concepute și evaluate licitațiile de către autoritățile locale. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană estimase un preț mediu de 78.000 de euro pe vehicul. În teorie, toți elevii ar fi trebuit să călătorească în microbuze moderne, eficiente și ecologice. În realitate, cu aceeași sumă, statul a cumpărat doar 1.300 de microbuze, iar prețurile au depășit de două, chiar de trei ori, estimarea inițială. Potrivit ReporterIS, firma Aveuro Internațional din Prahova a câștigat peste 50% dintre licitații. Patronul ei, Vlad Papuc, fiul Rodicăi Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, judecat pentru corupție, a reușit să transforme licitațiile publice cu Consiliile Județene din țară într-o afacere profitabilă pentru firma sa. Potrivit investigației citate, microbuzele marca Ford sau Mercedes-Benz sunt cumpărate de Aveuro cu aproximativ 90.000 de euro, dar vândute autorităților cu prețuri care depășesc 200.000 de euro. Carosajul, transformarea microbuzului în versiunea „școlară”, pare să fie singura modificare majoră operată de firma prahoveană. Schema a funcționat aproape identic în toate județele. Caiete de sarcini, competiție redusă, prețuri amețitoare și contracte repetate acordate aceleiași companii. Indiferent de culoarea politică a președintelui Consiliului Județean – PNL, PSD sau UDMR – rezultatul a fost același: prețul microbuzelor diferă în funcție de județ, dar cu aceleași dotări. Top 10 județe cu cele mai scumpe microbuze Gândul a analizat datele disponibile pe Termene.ro și a întocmit un top al județelor/ localităților care au plătit cel mai mult pe un microbuz școlar electric. Valorile prezentate sunt fără TVA. 1. Olt – 1.313.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Olt s-au achiziționat 20 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.260.000 lei. Un microbuz a costat de 3,4 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Olt: Marius Oprescu – PSD Sursa: Facebook/ PSD Olt 2. Prahova, comuna Dumbrăvești – 1.230.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În comuna Dumbrăvești din Prahova s-a achiziționat un singur microbuz. Deși cu aceiași bani s-ar fi putut cumpăra 3 microbuze. Microbuzul a costat de 3,2 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Prahova: Virgiliu Daniel Nanu – PSD Sursa: Facebook/ CJ Prahova 3. Mureș – 1.213.131 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Mureș s-au achiziționat 7 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 8.491.917 lei. Un microbuz a costat de 3,1 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Mureș: Péter Ferenc – UDMR Sursa: Facebook/ Péter Ferenc 4. Gorj- 1.131.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Gorj s-au achiziționat 27 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 30.537.351 lei. Un microbuz a costat de 2,9 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Gorj: Cosmin Popescu – PSD Sursa: Facebook/ Comsin Popescu 5. Satu Mare- 1.113.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Satu Mare s-au achiziționat 3 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 3.339.000 lei. Un microbuz a costat de 2,8 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Satu Mare: Pataki Csaba – UDMR Sursa: Facebook/ Pataki Csaba 6. Iași – 1.014.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Iași s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.364.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Iași: Costel Alexe – PNL Sursa: Facebook/ Costel Alexe 7. Vaslui – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Vaslui s-au achiziționat 6 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 6.078.078 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Vaslui: Ciprian Ionuț Trifan – PSD Sursa: Facebook/ Ciprian Ionuț Trifan 8. Suceava – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Suceava s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.338.338 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Suceava: Gheorghe Șoldan – PSD Sursa: Facebook/ Gheorghe Șoldan 9. Maramureș – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Maramureș s-au achiziționat 31 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 31.403.403 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Maramureș: Gabriel Valer Zetea – PSD Sursa: Facebook/ Gabriel Valer Zetea 10. Constanța – 1.013.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Constanța s-au achiziționat 5 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 5.065.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Constanța: Florin Mitroi – PNL Sursa: Facebook/ Florin Mitroi Sălajul, cel mai mic preț pe un microbuz identic cu cel de la Iași sau Olt Dacă județul Olt conduce detașat topul, plătind peste 1,3 milioane de lei pentru fiecare microbuz, la polul opus se află județul Sălaj, care a reușit performanța de a cumpăra 51 de microbuze identice de 16+1 locuri la doar 590.000 de lei pe unitate, fiind cel mai mic preț înregistrat de firma Aveuro în licitațiile cu CJ-urile pentru microbuzele școlare, potrivit datelor de pe Termene.ro. Întrebarea care se pune este simplă. Cum de Olt și Iași plătesc aproape dublu față de Sălaj pentru același microbuz de 16+1 locuri? Datele disponibile în SEAP arată că microbuzele sunt identice. Diferența nu este

Afacerea microbuzelor școlare la suprapreț. Dragoș Pîslaru anunță trei ANCHETE în curs de derulare

afacerea-microbuzelor-scolare-la-suprapret.-dragos-pislaru-anunta-trei-anchete-in-curs-de-derulare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, că așteaptă, la sfârșitul lunii august, un prim raport din partea șefului Corpului de control al MIPE cu privire la achiziția de microbuze școlare electrice. „Investigațiile sunt în curs de derulare”, a adăugat ministrul. Verificările au fost solicitate de Dragoș Pîslaru după ce presa a relatat că în județele Iași și Prahova microbuzele ar fi fost achiziționate la suprapreț. „În acest moment există nu doar o investigație, ci trei. (…) Două investigații sunt automate, oarecum, în sensul că Ministerul Educației, prin departamentul lor de PNRR, s-a autosesizat, pentru că există o procedură europeană. (…) În același timp, MIPE, în calitate de coordonator național, iarăși ca procedură automată, (…) s-a sesizat tot pe zona de PNRR. Direcția Generală PNRR s-a sesizat având în vedere că există o cheltuială care e făcută din fondul PNRR. Aceste două sesizări automate vin, evident, legat de procedura clasică de sistem de management și control pe fonduri europene”, a explicat Pîslaru, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria. Ministrul a explicat și motivația de a trimite Corpul de Control. „Există posibilitatea ca, pe zona de legalitate, pașii înlănțuiți, unul câte unul, să țină de perspectiva legalității. Dar există întrebări cu privire la oportunitate, rezonabilitate și alte lucruri care sunt legate de folosirea banilor europeni și sunt legate de obiectivele unor posibile închete ale Parchetului European. În timp ce strângem cureaua și facem economii în toate părțile, cel puțin din primele informații furnizate public, chiar de mass media, rezultă că discutăm aici de niște sume care, la prima vedere, parcă sunt mai mari decât ar fi un cost rezonabil pentru astfel de microbuz. Corpul de Control și această închetă pe care o va face la ordinul pe care l-am dat, nu este o anchetă de a judeca situația, ci de a verifica dacă există rezonabilitate sau, invers, dacă există suspiciune pentru a transmite mai departe aceste informații către parchetul european și poate alte organe abilitate în funcție de aceste rezultate”, a adăugat Pîslaru. El a confirmat că ancheta Corpului de Control este în derulare. Celelalte două proceduri au ca termen de derulare trei luni. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX   AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru REFUZĂ să comenteze pe tema înghețării pensiilor și salariilor: „O perioadă crucială. O putem depăși „en fanfare” Explicațiile lui Dragoș Pîslaru cu privire la decontarea călătoriilor și locuința din Bruxelles: „Procedura de achiziție s-a terminat pe 5 august”

Ce spune MIPE despre casa cumpărată de Dragoș Pîslaru în Belgia și decontările pentru cazare în deplasările la Bruxelles

ce-spune-mipe-despre-casa-cumparata-de-dragos-pislaru-in-belgia-si-decontarile-pentru-cazare-in-deplasarile-la-bruxelles

După ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora cazarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost plătită din bani publici în vizitele sale la Bruxelles, deși are o casă acolo, ministerul a reacționat cu un răspuns. Reprezentanții Ministerului afirmă că ministrul nu deține o locuință în capitala Belgiei. „Domnia sa a achiziționat recent o casă în Flandra, la care a avut acces efectiv începând cu data de 5 august 2025, odată cu finalizarea formalităților legale și predarea proprietății. Prin urmare, în perioada vizată de articol, ministrul nu avea în proprietate o locuință utilizabilă în Belgia”, se arată într-un drept la replică al Ministerului. În ceea ce privește decontarea cazării, Ministerul susține că orice referire la faptul că aceasta s-a făcut „în condițiile în care ministrul deține o locuință în Bruxelles” este eronată. „Toate cheltuielile de cazare aferente vizitelor oficiale anterioare au fost realizate strict în baza legislației și a procedurilor aplicabile deplasărilor externe ale membrilor Guvernului României. Pentru reducerea costurilor suportate de bugetul public, ministrul Dragoș Pîslaru a ales, ori de câte ori a fost posibil, zboruri low-cost sau clasă economică. Toate deplasările oficiale s-au desfășurat în condiții de maximă prudență financiară, tocmai pentru a demonstra responsabilitate în utilizarea resurselor publice”, se mai arată în răspunsul Ministerului. „Ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare” MIPE a oferit inclusiv clarificări depsre obiectivele deplasărilor lui Dragoș Pîslaru: „renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces extrem de complex și esențial pentru protejarea investițiilor, discuțiile privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, optimizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței mecanismelor de implementare”. Ministerul mai adaugă că importanța acestor subiecte pentru România a necesitat prezența directă a lui Dragoș Pîslaru în întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor instituții europene relevante, precum și cu oficiali ai Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. „Separat de aceste vizite oficiale, ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare. Toate cheltuielile aferente acestor vizite private au fost suportate integral din resurse personale. Reiterăm că toate costurile deplasărilor oficiale sunt documentate, comunicate public și respectă cadrul legal. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în transparență, responsabilitate și utilizarea corectă a banului public, în interesul exclusiv al cetățenilor români”, conchid reprezentanții Ministerului. Reacția MIPE vine după ce site-ul Oficiul de Știri a scris că Dragoș Pîslaru a decontat peste 3.000 de euro din bani publici pentru cazare în cinci vizite în scop de serviciu la Bruxelles, deși ar deține o casă acolo. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea RECOMANDĂRILE AUTORULUI: În 2017, Digi24 îi lua un interviu „ideologului lui Putin”. Ce s-a întâmplat cu predicțiile lui Dughin despre Rusia, Occident și Trump, în 2025 Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: „Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington” / „Susținem propunerea unei trilaterale” Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare

Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE

ministrul-fondurilor-europene-anunta-care-proiecte-pnrr-si-anghel-saligny-vor-fi-suspendate

Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX   AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”