Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
Dragoș Pîslaru: „A fost deblocată semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR”
Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene declară că a deblocat semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR. El a anunțat că o serie de măsuri au fost deblocate în urma unei întâlniri de lucru cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit lui , întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”, publică Mediafax. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat Pîslaru. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate, postează ministrul.
Dragoș Anastasiu, vizavi de decizia CCR: „Transparenţa trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private”
Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, neagă existenţa oricărei legături între afirmaţia sa potrivit căreia „ar trebui să scăpăm de această practică” a publicării pe internet a declaraţiilor de avere şi recenta decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice. Este o coincidență, sugerează omul de afaceri. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, subliniază Anastasiu, adăugând că trebuie să discutăm echilibrat despre ”cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor. Curtea Constituțională a României CCR a admis joi sesizarea privind neconstituționalitatea a două articole din Legea ce vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor. Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție. În cadrul unei emisiuni la Prima News, am exprimat o opinie personală cu privire la oportunitatea publicării pe internet a declaraţiilor de avere, afirmând că „ar trebui să scăpăm de această practică”. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, scrie Anastasiu pe Facebook. Anastasiu subliniază că,” în mod cu totul întâmplător”, la câteva zile după acea emisiune, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a stabilit că: declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI; nu mai este obligatorie menţionarea veniturilor soţului/soţiei şi ale copiilor. “Unele publicaţii au sugerat o legătură între cele două momente. Ţin să subliniez că nici măcar nu am avut cunoştinţă de existenţa acestei speţe pe rolul CCR şi, în plus, declaraţiile mele nu au fost făcute în numele Administraţiei Prezidenţiale, ci exclusiv în nume propriu si din preocuparea de atragere a celor mai competenţi profesionişti în administraţia publică”, precizează Dragoş Anastasiu, adăugând că înţelege de ce această decizie şi, în acest context, şi declaraţiile sale au stârnit reacţii din partea societăţii civile şi a presei. Între interesul public şi drepturile individuale ale cetaţenilor “România are o istorie politică recentă marcată de corupţie şi lipsă de responsabilitate publică, iar teama că o asemenea măsură ar putea reduce transparenţa este legitimă. Opinia mea a fost exprimată din perspectiva oportunităţii şi eficienţei: transparenţa este esenţială într-o societate democratică, dar trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private. Îmi menţin convingerea că verificarea averilor trebuie să se realizeze riguros de către instituţiile competente, nu prin expunerea lor publică generalizată”, explică omul de afaceri. El susţine că, din punct de vedere juridic, “mulţi jurişti de calibru au confirmat deja că decizia Curţii Constituţionale este una corectă”. “România are nevoie de un stat performant, modern şi integru, iar pentru a-l construi, trebuie să discutăm echilibrat despre cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor”, conchide consilierul onorific al preşedintelui României. Citiți și: Consilierul lui Nicușor Dan a susținut secretizarea declarației de avere înainte de hotărârea CCR: „Să scăpăm de tâmpenia asta”