Rusia a făcut prăpăd în Ucraina și ea a răbufnit după atacul cu 700 de drone
Jucătoarea de tenis Elina Svitolina și-a exprimat public durerea și susținerea pentru compatrioții săi, după ce Ucraina a fost ținta unui val devastator de atacuri rusești în cursul zilei de joi. Reacția sportivei vine în contextul uneia dintre cele mai agresive ofensive aeriene lansate de forțele ruse în ultima perioadă. Bilanțul provizoriu indică cel puțin 16 morți și peste 80 de răniți. Elina Svitolina (31 de ani / 7 WTA) a reacționat prompt pe rețelele de socializare în urma evenimentelor tragice care au lovit din nou Ucraina. Printr-un mesaj postat pe Instagram, sportiva a transmis un gând de susținere pentru victimele atacurilor rusești. „O noapte teribilă în Ucraina. Încă o dată, atacuri asupra orașelor pașnice. Cele mai sincere condoleanțe familiilor celor uciși și răniți”, a scris Elina Svitolina, vizibil afectată de situația din țara sa natală. Sursa: Captură Instagram / @elisvitolina Contextul acestei reacții este unul alarmant. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a confirmat că Rusia a desfășurat un „atac terorist masiv” asupra Ucrainei. Arsenalul folosit a inclus aproape 700 de drone, alături de zeci de rachete balistice și de croazieră, vizând în mod prioritar populația civilă. Bilanțul victimelor este unul tragic. În capitala Kiev, patru persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil în vârstă de numai 12 ani, alte peste 50 de persoane fiind rănite. Orașul Odesa a fost cel mai grav lovit din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, fiind raportați opt morți. În Dnipro, atacurile au provocat moartea a trei persoane și rănirea a aproximativ 30 de civili, în timp ce în Zaporojie a fost confirmat un deces. Elina Svitolina: „Simt că lumea a uitat de războiul din Ucraina” Elina Svitolina și-a exprimat îngrijorarea față de scăderea interesului global pentru conflictul din Ucraina. Într-o declarație sinceră, sportiva a transmis că tragedia din țara sa a fost trecută într-un con de umbră, fiind eclipsată de alte crize internaționale. „Da, adică, cu siguranță. Simt și eu asta (n.r. – că lumea a uitat de războiul din Ucraina). Eu încă sunt foarte implicată în toată situația pentru că familia mea e acolo, prietenii mei sunt acolo. De asemenea, mă întorc destul de des acolo. Dar cred că și din cauza celorlalte războaie din lume, da, nu mai este pe prima pagină a ziarelor de multă vreme”, a spus Elina Svitolina, într-o conferință de presă.
Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an
Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.
Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Radu Miruță: Ministerul Apărării discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone prin SAFE
„Este unul dintre proiectele SAFE care are o anumită caracteristică și anume că primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina, ceea ce este un element de mare avantaj și pentru România, pentru că Ucraina are această experiență a câmpului de luptă”, a spus ministrul Apărării la Euronews. Miruță a explicat că avantajul major pentru România este dezvoltarea capacității de a produce rapid drone de ultimă generație. „Sunt tot felul de lucrări care se întâmplă și pentru care e foarte important ca România să aibă îndeletnicirea de a produce. Dronele sunt genul de capabilități militare care sunt perisabile. Nu merge să faci un stoc de 500.000 de drone, să-l ții într-un depozit al Armatei Române, ca să-l folosești poate peste 10-20 de ani, că nu mai ai ce face cu ele. Câștigul major este să ai niște oameni și o infrastructură în care tu să produci oricând drone de ultimă generație”, a declarat Miruță. Potrivit acestuia, și Ucraina are de câștigat din acest parteneriat, prin finanțarea producției prin intermediul participării României la SAFE. „Și aici este un avantaj pe care România îl obține din interacțiunea cu Ucraina, cum este și un avantaj al Ucrainei, care este obținut din faptul că prin intermediul participării României la SAFE se finanțează o astfel de producție. Discuțiile sunt în desfășurare”, a afirmat ministrul. Discuții tehnice cu 15 companii ucrainene Ministrul Apărării a precizat că, la o săptămână după semnarea memorandumului dintre președintele Nicușor Dan și președintele Volodimir Zelenski, ministerul poartă deja discuții tehnice cu 15 companii din Ucraina. „Doar ce s-a luat decizia la nivel de președinți și uitați că după o săptămână Ministerul Apărării stă de vorbă cu 15 companii din Ucraina pentru niște chestiuni foarte tehnice”, a spus Miruță. El a adăugat că autoritățile române analizează atât necesarul Ucrainei, cât și interesele industriale ale României. Întrebat dacă Armata Română va avea unități specializate de drone, ministrul a spus că aceste capabilități există deja și vor fi extinse. „În utilizarea Armatei Române există astăzi drone de diverse dimensiuni. Vrem să avansăm cu asta și vrem să le producem în România”, a spus Miruță.
Ucraina prezintă scuze Finlandei după prăbușirea mai multor drone pe teritoriu finlandez
„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP. Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu. Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”. Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei. Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată.
FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale
Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.
Război în Ucraina, ziua 1489. Rușii atacă dezlănțuit, sirenele răsună în aproape toată Ucraina
Războiul din Ucraina a intrat marți, 24 martie 2026, în a 1.489-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporojie, în centrul și sudul Ucrainei, anunță autoritățile regionale. Atac combinat cu rachete și drone La Poltava (centru), șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a făcut cunoscut pe Telegram că cel puțin două persoane au fost ucise și 11 rănite într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube în mai multe clădiri rezidențiale și la un hotel. În Zaporojie (sud), șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram „un atac masiv combinat cu rachete și drone. Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”. Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin două morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a incendiului sau a stabili o legătură cu războiul în curs. Alerte aeriene au fost lansate marți pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția regiunii Odesa (în sud), urmare a unui val masiv de atacuri rusești, notează AFP. Kievul anunță pierderile… Moscovei Forțele ruse au suferit mii de decese și cazuri de răniri grave în rândul soldaților săi în urma ofensivei de primăvară din Ucraina din ultimele săptămâni, a postat pe Facebook cel mai înalt oficial militar al Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi. „În patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”, a declarat generalul cu patru stele. Pierderile rusești din ultima săptămână au totalizat peste 8.700 de morți și răniți grav, mai a spus Sîrskîi. Cu toate acestea, ucrainenii nu au reușit să spargă frontul, a recunoscut comandantul-șef al trupelor lui Zelenski. Pe de altă parte, observatorii independenți au sesizat o activitate sporită a unităților rusești de-a lungul frontului în ultimele zile, trupele Moscovei încercând să exploateze condițiile meteorologice îmbunătățite și sfârșitul perioadei noroioase pentru a-și intensifica atacurile. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Radu Miruță: Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”, în contextul alertelor din zona Mării Negre
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței, chiar dacă există o diferență mare de cost între aceste dispozitive și reacția militară pentru interceptare. Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în condițiile în care intervențiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populației. „Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruță. Radu Miruță a explicat că deciziile sunt luate în funcție de mai mulți factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni. „În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul. Ministrul a precizat că există situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spațiul aerian românesc. „Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruță. Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca țintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat. „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta. Radu Miruță a mai afirmat că doborârea dronelor rusești este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale. „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.” „Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.” În acest context, autoritățile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruță. „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta în cadrul B1.
Mesaj RO-Alert în Tulcea. Posibile căderi de obiecte din spațiul aerian. Aviația de vânătoare patrulează pentru monitorizarea situației
Un mesaj RO-Alert care avertizează populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian a fost emis, duminică seară, de către IGSU, pentru zona de nord a județului Tulcea. În același timp, MApN a informat că aviația de vânătoare patrulează pentru monitorizarea situației. „Sistemele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării Naționale au fost trecute în stare de alertă în seara zilei de duminică, 22 martie, ca urmare a detectării unor semnale radar la est de Sulina. Aviația de vânătoare patrulează în nordul județului Tulcea pentru monitorizarea situației. La ora 21.10 a fost emis un mesaj de avertizare a populației prin sistemul RO-ALERT, pentru zona vizată. Ministerul Apărării Naționale se coordonează cu aliații în timp real”, au transmis reprezentanții MApN. AUTORUL RECOMANDĂ: Alertă în Tulcea. MApN a ridicat două F-16, pentru că bucăți de drone „este posibil să fi căzut pe teritoriul României”, în zona Chilia Veche Porturile ucrainene de la Dunăre au fost din nou ținta unui atac rusesc. O dronă a intrat în spațiul național
Fabrică de drone pentru Ucraina, incendiată în Cehia. Ancheta vizează un posibil atac terorist
Fabrica aparține firmei cehe de apărare LPP Holding, specializată în producția de drone cu inteligență artificială utilizate pe fronturile din Ucraina. Incendiul a izbucnit într-un complex industrial situat în Cehia, la aproximativ 120 de kilometri est de Praga, potrivit The Kyiv Independent. BREAKING: ‘The Earthquake Faction’ launches by setting ablaze Elbit’s Israeli weapons manufacturing centre in the Czech Republic. The site was built to „service the global expansion of Israel’s biggest weapons producer”. No one was harmed, but photos show the site destroyed. pic.twitter.com/uU31RdFQUZ — The Aftershock (@The_Aftershock_) March 20, 2026 Flăcările s-au extins de la o hală de depozitare la o a doua clădire. Pompierii au intervenit dimineața devreme. Premierul din Cehia Andrej Babis a declarat că incendiul „este investigat ca un act terorist”. Ministrul de interne Lubomir Metnar a confirmat „o legătură probabilă cu un atac terorist”. Ancheta vine după ce un grup care protesta împotriva armelor israeliene și-a asumat responsabilitatea. LPP Holding a negat orice legătură cu producția de drone pentru Israel. „Nicio dronă israeliană nu a fost fabricată vreodată la unitatea noastră”, a declarat compania. Planurile anterioare de colaborare cu firma israeliană Elbit Systems nu au fost niciodată puse în aplicare, a precizat producătorul. Ce drone produce LPP Holding pentru Ucraina LPP Holding produce grupul de drone de atac MTS, testate în luptă pe fronturile ucrainene. Sistemele funcționează autonom, fără operator uman, în zone cu bruiaj electronic intens. Cea mai puternică variantă, MTS40, are o autonomie de zbor de 600 de kilometri și transportă o încărcătură explozivă de 12 kilograme. Ucraina, în cursa tehnologică a dronelor cu IA Ucraina și-a extins rapid programul de drone din 2022, investind masiv în inteligența artificială. În septembrie 2025, startup-ul ucrainean Swarmer a strâns 15 milioane de dolari – cea mai mare investiție într-o companie de apărare ucraineană de la începutul invaziei. Într-un incident similar din iunie 2025, activiști care protestau împotriva armelor israeliene au avariat echipamente militare într-un depozit din Belgia. Echipamentele erau destinate Ucrainei, nu Israelului.