Etichetă: drone

Fabrică de drone pentru Ucraina, incendiată în Cehia. Ancheta vizează un posibil atac terorist

Fabrica aparține firmei cehe de apărare LPP Holding, specializată în producția de drone cu inteligență artificială utilizate pe fronturile din Ucraina. Incendiul a izbucnit într-un complex industrial situat în Cehia, la aproximativ 120 de kilometri est de Praga, potrivit The Kyiv Independent. BREAKING: ‘The Earthquake Faction’ launches by setting ablaze Elbit’s Israeli weapons manufacturing centre in the Czech Republic. The site was built to „service the global expansion of Israel’s biggest weapons producer”. No one was harmed, but photos show the site destroyed. pic.twitter.com/uU31RdFQUZ — The Aftershock (@The_Aftershock_) March 20, 2026 Flăcările s-au extins de la o hală de depozitare la o a doua clădire. Pompierii au intervenit dimineața devreme. Premierul din Cehia Andrej Babis a declarat că incendiul „este investigat ca un act terorist”. Ministrul de interne Lubomir Metnar a confirmat „o legătură probabilă cu un atac terorist”. Ancheta vine după ce un grup care protesta împotriva armelor israeliene și-a asumat responsabilitatea. LPP Holding a negat orice legătură cu producția de drone pentru Israel. „Nicio dronă israeliană nu a fost fabricată vreodată la unitatea noastră”, a declarat compania. Planurile anterioare de colaborare cu firma israeliană Elbit Systems nu au fost niciodată puse în aplicare, a precizat producătorul. Ce drone produce LPP Holding pentru Ucraina LPP Holding produce grupul de drone de atac MTS, testate în luptă pe fronturile ucrainene. Sistemele funcționează autonom, fără operator uman, în zone cu bruiaj electronic intens. Cea mai puternică variantă, MTS40, are o autonomie de zbor de 600 de kilometri și transportă o încărcătură explozivă de 12 kilograme. Ucraina, în cursa tehnologică a dronelor cu IA Ucraina și-a extins rapid programul de drone din 2022, investind masiv în inteligența artificială. În septembrie 2025, startup-ul ucrainean Swarmer a strâns 15 milioane de dolari – cea mai mare investiție într-o companie de apărare ucraineană de la începutul invaziei. Într-un incident similar din iunie 2025, activiști care protestau împotriva armelor israeliene au avariat echipamente militare într-un depozit din Belgia. Echipamentele erau destinate Ucrainei, nu Israelului.

Radu Miruță. Nu tot ce zboară se doboară. Avioanele ridicate vineri au avut aprobare să tragă în drone, dar: Au ciupit puțin spațiul aerian al României

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit la Digi24 despre incidentele cu drone de vineri, care au generat trei mesaje RO-Alert în județul Tulcea. Oficialul a explicat că aparatele de zbor au fost doborâte de ucraineni în spațiul lor aerian, chiar dacă traiectoria acestora a atins pentru scurt timp spațiul aerian românesc. Explicațiile ministrului Apărării Radu Miruță a precizat că decizia de a doborî o dronă depinde de mai mulți factori, inclusiv de riscurile pentru populația aflată în zonă. „Sunt suprafețe și zone în care România poate să doboare drone fără niciun fel de problemă, dar sunt suprafețe și zone în care există riscuri, și în funcție de poziția dronei se analizează în secunda respectivă, ca nu cumva să lansez un atac împotriva ei și să afectez populația, pentru că sunt drone cu încărcătură explozivă, sunt zone a căror proiecții pot fi deasupra localităților și atunci nu tot ce zboară se justifică să fie doborât, dacă consecințele sunt mult mai mari”, a declarat Radu Miruță. Ministrul a subliniat că piloții avioanelor de vânătoare ridicate de la sol au avut autorizația necesară pentru a interveni. „Piloții au avut aprobare să tragă, au avut decizie să tragă din partea zonei militare, din partea zonei de conducere a Ministerului Apărării. Însă drona din filmulețul care se tot propagă este filmată de undeva de pe un ponton. Acea dronă nu era în spațiul aerian românesc. Doborârea ei nu a fost în spațiul aerian românesc”, a precizat ministrul Apărării. Dronele au „ciupit” pentru scurt timp spațiul aerian românesc Potrivit ministrului, situațiile de acest tip sunt extrem de sensibile, deoarece unele drone care vizează porturile ucrainene de la Dunăre pot intra pentru câteva secunde în spațiul aerian al României. „E o chestiune extraordinar de fină, pentru că sunt drone care merg cu dedicație pentru porturile ucrainene de la Dunăre și care pe traiectoria lor, pentru câte o fracțiune de moment, pot să ciupească spațiul aerian românesc. E foarte la limită situația în astfel de cazuri, pentru că durează câteva secunde. Ieri nu a fost o dronă care a pătruns adânc în teritoriul național și nu a fost doborâtă. Și au fost ridicate de trei ori de câte două avioane de vânătoare”, a adăugat Radu Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ

Zelenski, la Cotroceni: În Orientul Mijlociu s-au folosit peste 700 de rachete în 24-36 de ore. În patru ani de război noi nu am avut atâtea

Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean. Volodimir Zelenski a vorbit și despre producția de rachete pentru sistemele de apărare Patriot, explicând că rezervele sunt limitate chiar și pentru aliații Ucrainei. „60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot din SUA pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că rușii îi ajută și este foarte clar acest lucru”, a spus Zelenski. Producție de drone în parteneriat cu România În timpul vizitei la București, Volodimir Zelenski a confirmat și că Ucraina discută cu România despre dezvoltarea unor capacități de producție pentru drone. Președintele ucrainean a spus că acest lucru ar putea avea loc pe teritoriul României și că experiența acumulată de armata ucraineană în război ar putea fi utilă și altor state europene. „România este un partener foarte important pentru noi. Am dovedit că suntem vecini buni și putem dezvolta parteneriate de fabricație, la fel cum am făcut în Germania și în Danemarca. Consider că această capacitate în România este foarte utilă”, a declarat Volodimir Zelenski.

FBI emite alertă: dronele iraniene ar putea ajunge pe Coasta de Vest a Americii

FBI a avertizat în ultimele zile departamentele de poliție din California că Iranul ar putea riposta atacurilor americane prin lansarea de drone pe Coasta de Vest, potrivit unei alerte analizate de ABC News. Avertismentul a fost publicat într-un buletin informativ analizat de ABC News. „Am obținut recent informații conform cărora, la începutul lunii februarie 2026, Iranul ar fi aspirat să efectueze un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot de pe o navă neidentificată în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul în care SUA ar efectua atacuri împotriva Iranului”, conform alertei distribuite la sfârșitul lunii februarie. „Nu avem informații suplimentare cu privire la momentul, metoda, ținta sau autorii acestui presupus atac.” Avertismentul a venit exact în momentul în care administrația Trump a lansat atacul său continuu împotriva Republicii Islamice. Iranul a ripostat cu atacuri cu drone împotriva unor ținte din tot Orientul Mijlociu. O purtătoare de cuvânt a biroului FBI din Los Angeles a refuzat să comenteze. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Oficialii serviciilor secrete americane au crescut, de asemenea, în ultimele luni, îngrijorarea față de utilizarea tot mai mare a dronelor de către cartelurile mexicane de droguri și de posibilitatea ca tehnologia să fie folosită pentru a ataca forțele și personalul american din apropierea graniței cu Mexicul. „Un raport neconfirmat a sugerat că liderii unor carteluri mexicane neidentificați au autorizat atacuri folosind drone care transportau explozibili împotriva forțelor de ordine americane și a personalului militar american de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic”, potrivit unui buletin informativ din septembrie 2025, revizuit de ABC News. „Acest tip de atac împotriva personalului sau intereselor americane din interiorul Statelor Unite ar fi fără precedent, dar exemplifică un scenariu plauzibil, deși (cartelurile) evită de obicei acțiunile care ar duce la o atenție sau la răspunsuri nedorite din partea autorităților americane.” John Cohen, colaborator la ABC News și fost șef al serviciilor de informații din cadrul Departamentului de Securitate Internă, a declarat că este îngrijorat de posibilitatea unui război cu drone care să vină atât din Pacific, cât și din Mexic. „Știm că Iranul are o prezență extinsă în Mexic și America de Sud, au relații, au drone și acum au stimulentul de a comite atacuri”, a spus Cohen. „FBI-ul este inteligent pentru că a emis acest avertisment, astfel încât statele și localnicii să poată fi mai bine pregătiți și să răspundă la aceste tipuri de amenințări. Informații de acest gen sunt extrem de importante pentru forțele de ordine.” Deși avertismentul FBI nu a specificat cum sau când navele care transportă drone de atac s-ar putea apropia suficient de mult de continentul american, oficialii din serviciile de informații sunt de mult timp îngrijorați de echipamentele pre-poziționate – fie pe uscat, fie pe nave pe mare – în cazul războiului cu Iranul.

Statele din Golf continuă să respingă atacurile cu rachete și drone

Sâmbătă dimineață, odată cu răsăritul zorilor în Orientul Mijlociu, în Arabia Saudită mai multe drone care se apropiau de câmpul petrolier Shaybah au fost interceptate și distruse, a anunțat Ministerul Apărării al regatului sâmbătă dimineața, pe rețeaua X. O rachetă balistică care se îndrepta spre baza aeriană Prince Sultan a fost, de asemenea, interceptată și distrusă, a declarat ministerul, potrivit CNN. Sirenele au sunat din nou în Bahrain sâmbătă dimineață devreme, iar locuitorii au fost îndemnați să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur, a anunțat Ministerul de Interne pe X. Forțele de Apărare au declarat că au interceptat 84 de rachete și 147 de drone care vizau regatul de la începutul războiului de sâmbăta trecută, crescând bilanțul cu șase rachete și patru drone în ultimele 12 ore. Kuweit: Forțele armate au doborât vineri 12 drone și 14 rachete iraniene, potrivit agenției de știri kuwaitiene de stat. Emiratele Arabe Unite au interceptat vineri nouă rachete balistice și 109 drone, potrivit Ministerului Apărării, care a declarat că forțele sale rămân „în alertă maximă” pentru a face față oricăror amenințări iminente.

Războiul din Iran în direct. Ambasada SUA de la Riad, atacată cu drone. Israelul a lovit și demolat clădirea radio-televiziunii din Teheran

Statele Unite le-au cerut cetățenilor americani din aproape tot Orientul Mijlociu „să plece imediat” din această regiune cu zboruri comerciale, informează AFP. Avertismentul se aplică pentru 14 țări din regiune, inclusiv Egipt, Arabia Saudită, Irak și Siria, conform unui aviz publicat pe X de secretarul de Stat-adjunct pentru afaceri consulare, Mora Namdar, și republicat de Marco Rubio. To all American citizens in the Middle East: your safety and security is our number one priority. Sign up to receive STEP alerts at https://t.co/SpQfuj4gN2. Get information at @TravelGov and you can call the department 24/7 at +1-202-501-4444. pic.twitter.com/G8grZVgmCF — Secretary Marco Rubio (@SecRubio) March 2, 2026 Departamentul de Stat ordonase, deja, personalului neesențial de la ambasadele sale, precum și familiilor acestora, să părăsească aceste țări, în special cele din Golf, unde mai multe state au fost atacate de Iran ca represalii pentru bombardamentele americano-israeliene. Multe țări din regiune găzduiesc baze militare americane.

Clădirea în care fratele lui Novak Djokovic și soția sa locuiesc în Dubai a fost lovită de o dronă iraniană!

Djordje, fratele lui Novak Djokovic, și soția sa se află printre cei afectați de conflictul din Orientul Mijlociu, care a început sâmbătă dimineața, după atacul israeliano-american asupra Iranului și represaliile Teheranului împotriva țărilor arabe unde americanii au baze militare. Clădirea în care locuiesc soții Djokovic este în centrul orașului Dubai și a fost lovită de o dronă iraniană. Mai multe obiective din Emiratele Arabe Unite au fost atacate de căre Iran cu drone, între acestea numărându-se și aeroporturile din Dubai și Abu Dhabi, soldate cu un deces și 11 persoane rănite, notează BBC. Clădirea în care Djordje, fratele lui Novak Djokovic, și soția sa locuiesc în Dubai a fost lovită de o dronă iraniană, motiv pentru care au părăsit apartamentul pe care îl dețin în „raiul milionarilor” și care în numai câteva ore s-a transformat într-un iad pentru locuitorii din cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite, care potrivit datelor Worldmetres ar avea o populație de peste 5 milioane de locuitori. Potrivit sportal.blics.rs, apartamentul pe care îl dețin soții Djokovic era în apropiere de Burj Khalifa, o altă clădire care a fost lovită de o dronă. Atât cei din emblematicul Burj Khalifa, cât și din clădirea în care locuia fratele lui Djokovic au fost evacuați și sunt în siguranță. În urmă cu un deceniu, Djordje Djokovic a fost prins în mijlocului atentatelor care au avut loc pe aeroportul din Bruxelles, soldat cu 34 de morți și 150 de răniți. Novak Djokovic a lăsat Serbia pentru liniștea din Grecia Fostul lider mondial al tenisului masculin, cel mai titrat jucător din istorie, cu 24 de trofee de Grand Slam în palmares, a lăsat Serbia natală și s-a mutat cu familia sa în Grecia. Novak Djokovic a solicitat o „viză de aur” din partea guvernului de la Atena, pe care a primit-o imediat. Mai mult decât atât, această viză vine cu o condiție pe care sârbul o poate îndeplini fără vreo problemă: aceea de a cumpăra o proprietate în valoare de peste 400.000 de euro. De altfel, Djokovic este și un investitor important în tenisul din Grecia, după ce a băgat suma de 20 de milioane de euro într-un club  din apropierea zonei unde locuiește. Novak Djokovic, finalistul de la Australian Open 2026, se află pe lista de jucători care vor evolua la turneul ATP 1.000 de la Indian Wells (4-15 martie). Djokovic are cinci titluri obținute pe hardul californian, cel mai recent fiind în 2016, după o finală câștigată în fața lui Milos Raonic (Canada, locul 4 la acel moment).

Autoritățile ruse organizează un campionat de drone pentru copii în Luhanskul ocupat

Autoritățile instalate de Rusia în așa-numita „Republică Populară Luhansk” au organizat o competiție de drone destinată exclusiv copiilor și tinerilor, cu scopul declarat de a selecta membri pentru o echipă locală de control al dronelor. Anunțul a fost făcut pe Telegram de Oleksii Kharchenko, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, care susține că evenimentul reprezintă o etapă de pregătire pentru implicarea viitoare a minorilor în război. Potrivit acestuia, la etapa de calificare au avut acces doar elevi și studenți, iar competiția a fost prezentată drept „primul campionat de drone al LNR”. Kharchenko afirmă că forțele de ocupație includ și instruire în utilizarea armelor în cadrul unor competiții devenite obligatorii în ultimii ani, iar numărul acestor activități a crescut semnificativ. Informațiile se înscriu într-un context mai larg documentat de anchetatori internaționali. Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale arată că copii ucraineni duși în Rusia au fost implicați în activități legate de producția de drone și alte echipamente militare. Ancheta a identificat 210 locații asociate unui sistem descris drept rețea de răpire, deportare, indoctrinare și adopții forțate. Potrivit raportului, peste 300 de copii din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au fost transportați, din 2022 până în prezent, la un centru din Krasnodar Krai, unde ar fi fost obligați să asambleze drone, detectoare de mine, roboți și componente pentru arme.

Coreea de Nord amenință cu un răspuns teribil în cazul unei noi incursiuni cu drone din partea Coreei de Sud

„Emit un avertisment preliminar: reapariția unei astfel de provocări, care încalcă suveranitatea inalienabilă a RPDC (Republicii Populare Democrate Coreene sau Coreei de Nord), va provoca cu siguranță un răspuns teribil”, a declarat influenta soră a liderului nord-coreean, Kim Yo-jong, într-un comunicat publicat de agenția oficială de știri KCNA, citată de Le Figaro. Deși a recunoscut că Seulul a luat măsuri „semnificative” în urma incursiunii dronelor din ianuarie, Kim Yo-jong a subliniat că încălcarea suveranității nord-coreene este inacceptabilă în orice circumstanțe. „Nu ne pasă cine este operatorul real al infiltrării dronelor în spațiul aerian al RPDC sau dacă este vorba de o persoană fizică sau de o organizație civilă”, a spus ea. „Îndrum autoritățile Republicii Coreea (Coreea de Sud) să acorde atenția cuvenită prevenției, astfel încât un astfel de act lipsit de sens să nu se mai întâmple”, a adăugat ea. Coreea de Nord a cerut explicații Seulului Coreea de Nord a anunțat luna trecută că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului Kaesong, la câțiva kilometri de granița puternic militarizată cu Coreea de Sud. Phenianul a cerut o „explicație detaliată” de la Seul. Fotografiile publicate de KCNA au arătat epava dronei și componente gri și albastre prezentate ca resturi de la aparatele de fotografiat. Armata nord-coreeană a susținut că drona a surprins imagini ale „țintelor importante” din zonele de frontieră. Armata sud-coreeană a susținut că nu are nicio implicare în cazul dronelor, declarând că acestea aparțin unui model disponibil comercial pe care nu îl folosește. Seulul a sugerat inițial că operațiunile au fost organizate de civili deasupra Coreei de Nord. Președintele sud-coreean Lee Jae-myung a condamnat incidentul, subliniind că astfel de acțiuni riscă să declanșeze o confruntare armată între cele două țări, care nu au semnat niciodată un tratat de pace după Războiul din Coreea (1950-1953).

Ucraina prezintă drona-bombardier Linza 3.0, cu navigație optică și rază de 15 km

Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei. Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri. Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren. „Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz. Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil. Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.