Coreea de Nord amenință cu un răspuns teribil în cazul unei noi incursiuni cu drone din partea Coreei de Sud
„Emit un avertisment preliminar: reapariția unei astfel de provocări, care încalcă suveranitatea inalienabilă a RPDC (Republicii Populare Democrate Coreene sau Coreei de Nord), va provoca cu siguranță un răspuns teribil”, a declarat influenta soră a liderului nord-coreean, Kim Yo-jong, într-un comunicat publicat de agenția oficială de știri KCNA, citată de Le Figaro. Deși a recunoscut că Seulul a luat măsuri „semnificative” în urma incursiunii dronelor din ianuarie, Kim Yo-jong a subliniat că încălcarea suveranității nord-coreene este inacceptabilă în orice circumstanțe. „Nu ne pasă cine este operatorul real al infiltrării dronelor în spațiul aerian al RPDC sau dacă este vorba de o persoană fizică sau de o organizație civilă”, a spus ea. „Îndrum autoritățile Republicii Coreea (Coreea de Sud) să acorde atenția cuvenită prevenției, astfel încât un astfel de act lipsit de sens să nu se mai întâmple”, a adăugat ea. Coreea de Nord a cerut explicații Seulului Coreea de Nord a anunțat luna trecută că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului Kaesong, la câțiva kilometri de granița puternic militarizată cu Coreea de Sud. Phenianul a cerut o „explicație detaliată” de la Seul. Fotografiile publicate de KCNA au arătat epava dronei și componente gri și albastre prezentate ca resturi de la aparatele de fotografiat. Armata nord-coreeană a susținut că drona a surprins imagini ale „țintelor importante” din zonele de frontieră. Armata sud-coreeană a susținut că nu are nicio implicare în cazul dronelor, declarând că acestea aparțin unui model disponibil comercial pe care nu îl folosește. Seulul a sugerat inițial că operațiunile au fost organizate de civili deasupra Coreei de Nord. Președintele sud-coreean Lee Jae-myung a condamnat incidentul, subliniind că astfel de acțiuni riscă să declanșeze o confruntare armată între cele două țări, care nu au semnat niciodată un tratat de pace după Războiul din Coreea (1950-1953).
Ucraina prezintă drona-bombardier Linza 3.0, cu navigație optică și rază de 15 km
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei. Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri. Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren. „Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz. Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil. Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.
Comisia Europeană a adoptat un plan pentru contracararea amenințărilor cu drone
Potrivit unui comunicat al CE, în ultimii ani, UE s-a confruntat cu provocări din ce în ce mai mari legate de drone și baloane meteorologice, inclusiv survolări ostile, încălcări ale spațiului aerian, perturbări ale aeroporturilor, precum și riscuri pentru infrastructura critică, frontierele externe și spațiile publice. Planul de acțiune prezentat răspunde solicitărilor din partea statelor membre ale UE și a Parlamentului European privind o abordare unită a UE împotriva amenințărilor reprezentate de dronele răuvoitoare. Pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al UE, planul de acțiune propune o nouă abordare a dezvoltării tehnologice și a accelerării producției industriale. Printre aceste eforturi se numără o cartografiere industrială civilo-militară coordonată pentru a atrage investiții și a stimula inovarea și amplitudinea; interoperabilitatea, o capacitate consolidată de testare anti-drone datorită unui nou Centru de excelență al UE pentru combaterea dronelor și dezvoltării unui sistem de certificare pentru sistemele de combatere a dronelor; și și lansarea unui forum al industriei dronelor și a contradronelor. Drone civile În paralel, Comisia va propune un pachet privind securitatea dronelor pentru a revizui normele existente privind dronele civile aeropurtate și pentru a le adapta la noile realități în materie de securitate. De asemenea, va fi lansată eticheta „dronă de încredere a UE” pentru a identifica echipamentele sigure de pe piață. Pentru a proteja infrastructura critică, Comisia va oferi orientări clare pentru operatori, va lansa un proiect-pilot pentru a îmbunătăți supravegherea maritimă și va ajuta statele membre să se apere împotriva amenințărilor la mare altitudine, cum ar fi baloanele meteorologice lansate din afara UE. Totodată, planul propune valorificarea tehnologiilor și a rețelelor 5G pentru a detecta mai bine dronele. Rețele 5G Confruntate cu peisajul actual al amenințărilor și, în special, cu utilizarea tot mai frecventă a roiurilor de drone, rețelele 5G trebuie să fie mobilizate urgent pentru detectarea dronelor, conectate sau nu, arată CE în comunicat. „Deși statele membre sunt principalele responsabile pentru măsurile de răspuns la amenințările cu drone, UE poate oferi o valoare adăugată clară în sprijinirea acestor eforturi în curs. Comisia va lansa o cerere de propuneri pentru ca țările interesate să își unească forțele în domeniul achizițiilor publice și al implementării sistemelor anti-drone. Acesta va sprijini, de asemenea, dezvoltarea unor sisteme suverane europene de „comandă și control” bazate pe IA și va analiza posibilitatea creării unor echipe de răspuns rapid în situații de urgență împotriva dronelor pentru o solidaritate sporită între statele membre”, se mai spune în comunicat. Exercițiu anual Comisia propune, de asemenea, organizarea unui exercițiu anual la scară largă al UE de combatere a dronelor pentru a testa la stres cooperarea transfrontalieră și sinergiile civile și militare. În plus, aceasta va continua să furnizeze Frontex – agenția UE pentru paza frontierelor și a coastelor – dronele și tehnologia necesare pentru supravegherea frontierelor. Frontex va oferi orientări practice privind modelele de desfășurare pe mai multe niveluri și gestionarea incidentelor transfrontaliere. Comisia anunță că își va intensifica sprijinul pentru a construi un ecosistem mai puternic al dronelor, promovând legături mai strânse între guverne și industrie prin intermediul Alianței pentru drone cu Ucraina. În perioada următoare, Comisia va lansa discuții cu statele membre cu privire la acțiunile propuse și prioritățile-cheie, pe baza principiului asumării în comun a responsabilității.
Cum folosește Rusia sistemul Starlink pentru a-și extinde atacurile cu drone
Dronele rusești devin din ce în ce mai greu de interceptat. Experții ucraineni citați de CNN, afirmă că Moscova a folosit deja drone dotate cu Starlink în „sute” de atacuri. Multe dintre acestea au avut ca țintă nu doar obiective militare, ci și orașe, clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. „Acesta este un act de terorism facilitat de tehnologii civile moderne de comunicație”, a declarat Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării și specialist în tehnologie militară. Sistemul aplicat de Rusia În trecut, Ucraina reușea să neutralizeze multe drone rusești prin bruiaj GPS și radio. Însă, odată cu integrarea sistemului Starlink, situația s-a schimbat radical. Acum dronele nu mai pot fi blocate electronic, pot fi controlate în timp real de la sute de kilometri distanță și au o precizie mult mai mare asupra țintelor. Anterior, Rusia utiliza drone ghidate prin cabluri de fibră optică, care, deși imposibil de bruiat, erau limitate de lungimea cablului. Starlink elimină această constrângere. Un alt avantaj semnificativ pentru Rusia este raportul cost-eficiență. O dronă simplă, echipată cu un terminal Starlink Mini (care costă între 250 și 500 de dolari), poate avea o eficiență similară cu dronele sofisticate de zeci de mii de dolari. Beskrestnov a menționat că unele drone pot avea o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pot acoperi astfel aproape întreaga Ucraina, dar și părți din Republica Moldova, Polonia, România și statele baltice. Lovituri tot mai precise di distructive asupra tintelor civile Experții ucraineni consideră că recentul atac asupra unui tren civil din estul Ucrainei, care a provocat mai multe victime, a fost efectuat cu o dronă ghidată prin Starlink. Folosirea unui sistem similar este și ea luată în calcul. Mai ales că drona a reușit să evadeze apărarea electronică și să atingă o țintă în mișcare. De asemenea, roiuri de drone ieftine de tip „Molniya”, fabricate din placaj, au fost folosite pentru atacuri asupra infrastructurii energetice. Unele chiar au reușit să își atingă obiectivele datorită conexiunii prin satelit. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a subliniat că Ucraina trebuie să răspundă rapid acestei noi amenințări. El a confirmat că autoritățile de la Kiev au contactat SpaceX, compania care deține Starlink. „Inamicul își îmbunătățește constant dronele și tactica. Fiecare zi aduce un nou risc”, a declarat Fedorov, menționând că Rusia a lansat peste 6.000 de drone doar în ultima lună. Starlink, razboi și sancțiuni Deși Starlink nu are permisiunea de a opera în Rusia, iar vânzarea sistemului este interzisă prin sancțiuni americane, Moscova a reușit să obțină terminale prin intermediul unor țări terțe. Compania nu a oferit comentarii, dar a afirmat anterior că dezactivează terminalele utilizate de entități sancționate. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază că utilizarea Starlink pe dronele rusești reprezintă o problemă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea regională. Dacă aceste drone sunt lansate din Rusia sau din teritorii ocupate, o parte a spațiului NATO se află teoretic în raza lor de acțiune, ceea ce ridică noi întrebări cu privire la escaladarea conflictului.
Peste 5.600 de apartamente din Kiev, rămase fără căldură în urma unui atac cu drone
„Acest atac asupra capitalei a lăsat 5.635 de clădiri de apartamente fără încălzire. Aproape 80% dintre acestea sunt clădiri în care alimentarea cu încălzire abia fusese restabilită pe 9 ianuarie”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a adăugat că, în noaptea de luni, 16 din cele 6.000 de apartamente au rămas fără căldură încă din 9 ianuarie, din cauza defecțiunilor la infrastructura critică, cauzate de atacul cu drone din prima parte a lunii. Acesta a mai precizat că pe malul stâng al Kievului furnizarea apei a fost întreruptă din cauza atacului de marți. „Malul stâng este în prezent fără apă din cauza atacului de astăzi (n.r – marți)”, a declarat Klitschko, precizând că lucrătorii de la utilități și inginerii electricieni lucrează pentru a restabili încălzirea, apa, dar și electricitatea în locuințele afectate. Atacurile cu drone și rachete de marți au provocat întreruperi ale energiei electrice, dar și a furnizării serviciilor de apă pe malul stâng al Kievului. În urma atacului o persoană au fost rănită, câteva clădiri nerezidențiale au fost afectate, iar mai multe mașini au ars după ce o dronă a căzut într-un spațiu deschis, potrivit mesajului publicat de edil pe Telegram, menționat de sursa citată. Atacul s-a petrecut în districtul Dniprovskyi.
Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului. Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată. „Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.” Încercare de a submina eforturile de pace Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.
Amazon renunță la planurile de a livra mărfuri cu drone în Italia. Care e motivul
Compania Amazon a anunțat, duminică, faptul că a decis să renunțe la planurile de livrare a mărfurilor cu drone în Italia. Deși Amazon a înregistrat progrese semnificative în relația cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial, aspectele mai generale legate de reglementarea activității comerciale nu au susținut proiectul, relatează Reuters. În urma acestui anunț, autoritatea italiană pentru aviație civilă ENAC a calificat decizia ca fiind neașteptată. În plus, ENAC a mai spus că decizia anunțată a fost motivată de politica companiei, legată de „evenimentele financiare recente care au implicat grupul”, mai relevă sursa citată. Vestea vine în mod neașteptat și în contextul în care compania anunțase la sfârșitul anului trecut că a finalizat cu succes testele inițiale ale dronelor de livrare în San Salvo, un oraș din regiunea centrală Abruzzo. „În urma unei analize strategice, am decis să oprim planurile noastre comerciale de livrare cu drone în Italia. În ciuda angajamentului pozitiv și a progreselor înregistrate cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial italiene, cadrul de reglementare comercială mai larg din țară nu susține, în acest moment, obiectivele noastre pe termen lung pentru acest program”, au spus reprezentanții Amazon, potrivit agenției Reuters. „Proiectele noastre de livrare cu drone în SUA și Marea Britanie continuă în mod pozitiv, zborurile de testare și livrările comerciale dovedindu-se eficiente și bine primite de clienți”, adaugă el. „Cu peste 25 de miliarde de euro investiți în Italia în ultimii 15 ani, peste 19.000 de angajați direcți în mai mult de 60 de locații distribuite în țară, continuăm să servim clienții noștri din Italia și să le oferim o experiență de cumpărături excelentă”, a conchis Amazon, potrivit Sky TG24.
Germania: Trafic aerian perturbat la Hanovra, după apariția unor drone neidentificate în zonă
Traficul aerian de pe aeroportul din Hanovra, din nordul Germaniei, a fost întrerupt vineri seara și sâmbătă, după ce în zonă au fost detectate drone. Anunțul a fost făcut sâmbătă de un purtător de cuvânt al aeroportului din Hanovra, potrivit Deutsche Welle (DW). Traficul aerian a fost întrerupt pentru câteva ore începând de vineri seara, fiind necesară devierea a șapte aeronave către Paderborn, Bremen, Dusseldorf, Frankfurt și alte destinații, relevă sursa citată. În plus, alte două zboruri nu au aterizat la Hanovra din cauza măsurilor de securitate și, prin urmare, nu au putut decola sâmbătă. Acestea erau conexiuni către Frankfurt și Paris, care au trebuit să fie anulate, mai scrie DW. Momentan, nu există informații despre originea dronelor. Publicația locală Hannoversche Allgemeine Zeitung (HAZ) a raportat că în zonă au fost observate cel puțin cinci drone. Prima dronă a fost văzută la o altitudine de aproximativ 80 de metri în apropierea unui aerodrom, iar cel puțin puțin două drone s-au apropiat de aeroportul din Hanovra o oră mai târziu. Acest incident vine după ce luna trecută, aeroportul din Hanovra a mai fost închis timp de 45 de minute din cauza observării unei drone. Incursiunile neautorizate ale dronelor au perturbat serviciile la mai multe aeroporturi germane în ultimele luni. Suspiciunile au căzut asupra Rusiei, însă fără a fi furnizate dovezi în acest sens.
Ucraina a atacat cu drone o platformă petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului. Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului. Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni. Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.