Numărul piloților de drone pregătiți în România rămâne scăzut, deși cererea militară crește
În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit datelor transmise la solicitarea publicației TechRider. Deși cifra poate părea semnificativă, specialiștii consideră că este insuficientă pentru nevoile tot mai mari generate de contextul geopolitic actual. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat recent că nu are „o informație exactă despre numărul de operatori de drone”, adăugând însă că „oricum, nu sunt foarte mulți”. Unde sunt instruiți piloții Formarea personalului pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) are loc la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene, din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” Boboc. Rata de retenție a personalului pregătit rămâne ridicată, de aproximativ 98%, conform MApN. Cu toate acestea, experții avertizează că numărul de absolvenți nu poate acoperi cerințele viitoare, mai ales în contextul extinderii rolului dronelor în operațiunile militare. România, parte din „zidul de drone” al NATO Pe fondul intensificării incursiunilor aeriene rusești în proximitatea granițelor NATO, Uniunea Europeană discută despre crearea unui așa-numit „drone wall” . Acesta este un sistem integrat de apărare bazat pe drone, senzori și echipamente de bruiaj electronic. România ar urma să joace un rol important în acest proiect, motiv pentru care nevoia de operatori calificați devine strategică. Totodată, țara noastră intenționează să construiască drone în parteneriat cu Ucraina, prin mecanismul european SAFE, ceea ce ar presupune și formarea de noi piloți de test și instructori. Centre de pregătire insuficiente În prezent, pregătirea este concentrată în doar două centre militare. Deși specialiștii susțin că extinderea instruirii ar fi esențială, MApN afirmă că „în prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS”. Există însă alternative neutilizate. La compania de apărare Carfil din Brașov funcționează un Centru de Excelență în drone, dezvoltat în parteneriat cu armata franceză. Acesta dispune de simulatoare avansate, dar nu este folosit pentru instruirea militarilor români, din lipsa unui ordin de ministru. „Nu avem o unitate de operatori de drone” Ministrul Moșteanu a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă, că „nu avem o unitate de operatori de drone”. MApN a transmis însă că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii suplimentare. Moșteanu a subliniat că dronele sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere. A evidențiat importanța „privirii dincolo de linia orizontului” pentru echipamentele militare moderne. Specialiști: este nevoie de mai mulți militari instruiți Experții atrag atenția că dinamica personalului militar impune un volum mai mare de instruire decât cel actual. „Cei pregătiți azi pot opera tehnica doar temporar, din cauza rotației de cadre sau a nevoilor Armatei”, a explicat un specialist. Pentru a menține o capacitate operațională constantă, se aplică de regulă un „factor de multiplicare” de trei: un militar în serviciu, unul în pregătire și unul în odihnă. În acest context, instruirea a doar 200 de persoane pe an nu acoperă nevoile reale. Un fost militar a subliniat că, în cazul achiziției de drone ieftine, nevoia de personal crește exponențial. „Dacă se cumpără sute sau mii de unități, va fi nevoie de sute sau mii de operatori instruiți, altfel nu vor putea fi folosite eficient.” RECOMANDAREA AUTORULUI Medvedev pune gaz pe foc în războiul europenilor cu DRONELE. „Să tremure ca animalele împinse la abator” Controlul poluării intră în era dronelor: echipamente moderne pentru Garda de Mediu
Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa
„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.
Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre
Aproape 40.000 de ruși au rămas fără curent în Belgorod, după un atac ucrainean Un atac ucrainean a provocat pagube majore la mai multe instalații energetice din regiunea rusă Belgorod, lăsând fără electricitate aproximativ 40.000 de persoane, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite, scrie Kyiv Independent. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Crimeea: Incendiu uriaș după ce Ucraina a lovit cel mai mare terminal petrolier Dronele ucrainene au lovit Crimeea ocupată de Rusia în noaptea de luni, lovind terminalul petrolier Feodosia, a raportat canalul Telegram pro-ucrainean Crimean Wind. Terminalul, situat la aproximativ 250 de de teritoriul controlat de Ucraina, este cea mai mare instalație de stocare a petrolului din Crimeea. Poate stoca până la 250.000 de tone de combustibil, care alimentează forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent. Premierul slovac Fico solicită încetarea războiului din Ucraina și respinge concentrarea asupra înfrângerii Rusiei Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace. Reuters: Până la 5.000 de cubanezi luptă alături de forțele ruse în Ucraina Până la 5.000 de luptători cubanezi participă activ la invazia Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 5 octombrie. „După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contribuitor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu aproximativ 1.000 până la 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se arată într-un document intern al Departamentului de Stat al SUA văzut de agenția de presă. SUA a difuzat un document neclasificat, în care a împărtășit detalii despre sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei în Ucraina, ca parte a campaniei sale de combatere a unei rezoluții a Națiunilor Unite care solicită Washingtonului să ridice embargoul asupra națiunii din Caraibe, în vigoare din 1960. Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters. Canalele de știri ucrainene de pe Telegram au declarat că un incendiu major a fost declanșat de un atac asupra unui depozit de petrol din Feodosia, pe coasta din Crimeea a Mării Negre. Un rezervor de combustibil de la depozit a explodat în urma atacului, au precizat ucrainenii.
Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare. Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România. „Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan. Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării. El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.
Victor Negrescu: „Am inclus pe agenda P. E. o dezbatere despre încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către dronele rusești”
Eurodeputatul Victor Negrescu(PSD) a reușit să atragă atenția Parlamentului European asupra României, cu privire la repetatele incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul nostru. Dezbaterea parlamentarilor europeni, pe această temă, urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi, informează Negrescu, pe facebook. „Am reușit, cu sprijinul grupului social-democrat, să includ pe agenda Parlamentului European o dezbatere urmată de o rezoluție cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian al României și european de către dronele rusești. Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră, deoarece Parlamentul European va adopta o poziție fermă de sprijin pentru statele afectate, printr-un document oficial, care va cere: condamnarea acestor provocări de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia și solidaritate cu țările afectate, o cooperare mai strânsă UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice (Zidul Dronelor). Dezbaterea urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi.” Social-democratul consideră că mesajul care transpare din această inițiativă este acela că „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu anunță că România va produce drone împreună cu Ucraina: „Flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană” Moșteanu caută expertiză militară într-o țară mai mică decât Teleormanul și cu o armată de 1.200 de oameni, cea mai mică din NATO
Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Zelenski cere producție maximă de drone și rachete
Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform. Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție. „Ieri am vorbit în detaliu cu producătorii noştri şi am mai vorbit cu ei şi astăzi. Apoi au participat toţi cei responsabili din partea statului pentru contracte şi finanţare. Trebuie să producem la maximum, iar capacitatea noastră de producţie ucraineană este încă departe de a fi atinsă”, a spus el. Zelenski a declarat că finanţarea ucraineană este direcţionată astfel încât fiecare companie capabilă să livreze rezultate de calitate să primească comenzi şi să le poată îndeplini integral. „Partenerii ne ajută cu finanţarea, în special pentru drone. Acest lucru este important şi se observă. Sarcina Ministerului Apărării şi a tuturor instituţiilor implicate este să asigure că producătorii primesc cât mai multe comenzi pe care le pot îndeplini realist”, a spus el.
Donald Tusk: Rusia are intenții rele față de întreaga lume
Potrivit Reuters, citat de The Guardian, acesta a făcut referire la necesitatea ca aliații europeni să fie uniți și să rămână vigilenți față de atitudinea agresivă a Moscovei. „Aliații europeni nu au fost niciodată atât de uniți… trebuie să fim vigilenți. Rusia are intenții rele față de întreaga lume, iar cei care se învecinează cu ea sunt primii care o resimt”, a declarat Tusk reporterilor. El a fost întrebat despre incidentele legate de drone. Comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius, a solicitat dezvoltarea unui zid anti-drone pe flancul estic al UE. „Astăzi, statele membre ale UE aflate în prima linie și-au exprimat hotărârea, în strânsă coordonare cu NATO, de a colabora pentru a elabora un răspuns comun împotriva amenințărilor crescânde din partea Rusiei în toată Europa”, a declarat comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius pentru Politico. „Pentru ca acest proiect să devină operațional cât mai curând posibil, va trebui să luăm măsuri rapide la nivel politic, tehnic și financiar și să mobilizăm industria noastră”, a continuat oficialul. Discuțiile de vineri, în format de videoconferință, au reunit miniștrii ai Apărării din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și Lituania, dar și Danemarca.
Noi drone detectate în nordul Germaniei, lângă graniţa cu Danemarca; anchetă pentru spionaj
Potrivit mass media locală NDR, citată de AFP, autorităţile locale sunt în „contact intens” cu guvernul federal. Regiunea a mai fost implicată în mai multe incidente legate de drone în ultimele luni. La începutul lunii septembrie, un cargo, suspectat că ar fi folosit ca platformă de lansare a dronelor, a fost interceptat. Unele drone au survolat chiar nave militare pentru a le fotografia. În ianuarie, mai multe drone au fost semnalate deasupra bazelor aeriene din zonă. „Landurile din nordul Germaniei, împreună cu guvernul federal şi, dacă este necesar, în coordonare cu vecinii noştri danezi, trebuie să poată reacţiona rapid şi eficient la astfel de evenimente”, a declarat Niclas Dürbrook, purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat german. În Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen a denunţat joi „atacuri hibride” după ce drone au survolat aeroporturi civile şi militare pentru a doua noapte consecutivă. Aceasta a avertizat că astfel de incidente „ar putea să se înmulţească” şi a menţionat Rusia drept „principală ameninţare la adresa securităţii Europei”. Aceste evenimente vin după incursiunile dronelor ruse în Polonia şi România şi zborurile avioanelor de luptă ruseşti în spaţiul aerian estonian, fără ca autorităţile daneze şi europene să fi stabilit până acum vreo legătură între ele.
Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean
Titus Corlățean este de părere că acum, după decizia CSAT, „trebuie să arătăm că suntem stăpâni și controlăm suveranitatea statului român, spațiul aerian, deci trebuie să dai jos”. „Până nu dai jos una-două drone, te tratează alții de… așa, mai panseist, mai gânditor și mai reflexiv. Nu. Când ai de protejat națiunea română și teritoriul, nu mai stai foarte mult la analiză, le dai jos”, adaugă Titus Corlățean. El a invocat și îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că „tema este foarte serioasă și că nu mai trebuie stat pe gânduri”. „Polonezii, oameni serioși, și-au făcut treaba atunci când au fost supuși la testul ăla cu 19 drone. Ar fi cazul să dăm și noi măcar una-două drone, să nu ne imaginăm că s-au oprit lucrurile astea. Ne vor mai testa rușii, trebuie să arătăm că suntem stăpâni în țara asta, punct”, afirmă Corlățean. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis joi că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian. Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute și a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.