Nicușor Dan: E de 20 de ori mai scump să dobori o dronă decât prețul dronei
Vineri seara, la Iași, șeful statului a fost întrebat când va exista o decizie cu privire la dronele de care are nevoie România, unde, când și câte se vor face. „Nu o să aveți niciodată răspunsul complet, pentru că e o chestiune care ține de securitate. Ce pot să vă spun este că, la nivelul ministrului apărării și al șefului statului major, există numeroase contacte pentru a utiliza atât tehnologia pe care Ucraina a fost nevoită să și-o dezvolte, cât și tehnologia pe care alte state europene și-au dezvoltat-o în momentul acesta. După cum știți, chiar ieri la Bruxelles a fost o discuție pe foaia de parcurs pentru un sistem antidrone pentru întreg continentul european și, în felul ăsta, s-a atins și problema finanțării. Este un proces în curs”, a spus Nicușor Dan. Președintele a transmis că România este în siguranță. „Mesajul pe care vreau să-l transmit pentru români este că suntem în siguranță. Adică avem mijloacele în momentul de față pe zona estică pentru a ne proteja. Problema este că aceste mijloace sunt extrem de scumpe. Adică e de 20 de ori mai scump să dobori o dronă decât prețul dronei. Și efortul este de a dezvolta niște tehnologii care să fie, la nivel de cost, să fie suficient de mici”, a adăugat șeful statului.
Războiul din Ucraina, ziua 1336. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei / Europa și Ucraina dezvoltă un plan de 12 puncte pentru încetarea războiului cu Rusia
Tările europene colaborează cu Ucraina pentru a formula o propunere de 12 puncte menită să pună capăt războiului cu Rusia, relatează Bloomberg News, marți. Un consiliu pentru pace condus de președintele american Donald Trump va supraveghea aplicarea planului, potrivit raportului, care citează surse apropiate situației. Întâlnirea de la Budapesta, anulată! Un oficial de la Casa Albă anunță că nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat” Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC. De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon. Reuters: Care sunt condițiile de pace reiterate de Moscova într-un comunicat privat adresat SUA Moscova a reiterat condițiile sale de până acum pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat adresat Washingtonului la sfârșitul săptămânii trecute, cunoscut sub numele de „non paper”. Doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu situația au declarat acest lucru în exclusivitate pentru Reuters. Comunicatul a inclus cererea Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina. Această cerință respinge perspectiva lui Trump potrivit căreia liniile frontului ar trebui înghețate în locațiile actuale, relevă sursa citată. Parlamentul Ucrainei modifică bugetul pentru 2025 și majorează cheltuielile pentru apărare la un nivel record Parlamentul Ucrainei a aprobat marți o schimbare a bugetului pentru 2025, care aduce o creștere mare a cheltuielilor pentru apărare. Decizia vine în timp ce războiul cu Rusia continuă pentru al patrulea an. Deputații au votat o majorare de 325 de miliarde de grivne (7,7 miliarde de dolari), iar suma totală pentru apărare ajunge acum la aproape 2,96 trilioane de grivne (70,86 miliarde de dolari). „Înțelegem că situația este în continuă schimbare și este o necesitate forțată să creștem cheltuielile pentru a rezista eficient agresiunii. Guvernul, cu sprijinul partenerilor, are resursele necesare pentru a asigura cheltuieli suplimentare pentru apărătorii Ucrainei.”, a spus ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis marți, într-un mesaj publicat pe X, că statele care sprijină Kievul trebuie să înțeleagă clar care sunt nevoile Ucrainei în acest moment critic al războiului. „Fiecare țară și fiecare lider trebuie să înțeleagă clar ce ne poate sprijini cel mai eficient în acest moment”, a spus Zelenski, referindu-se la discuțiile planificate în această săptămână cu liderii europeni și cu așa-numita Coaliție a Voluntarilor – grupurile de state care s-au angajat să susțină Ucraina prin programe militare specializate, fără a aștepta decizii colective NATO sau UE. Rusia va ridica submarinele nucleare scufundate din cauza temerilor legate de radiații Rusia a dezvăluit planurile de a ridica două submarine nucleare de pe fundul mării arctice din cauza temerilor că acestea ar putea scurge deșeuri radioactive în apele din apropiere. La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin. Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph. Tetyana Berezhna, noul ministru al Culturii din Ucraina Tetyana Berezhna a fost confirmată ca noul ministru al Culturii al Ucrainei de către Parlamentul de la Kiev, primind 266 de voturi favorabile. Ea a ocupat funcția de ministru interimar din august, după ce anterior fusese subsecretar de stat în Ministerul Economiei, și preia postul în contextul unui guvern concentrat pe stabilitate și reforme în timpul războiului. Rusia trimite pentru prima dată petrol rafinăriei din Georgia Compania rusă Russneft a livrat primul transport de țiței rafinăriei Kulevi din Georgia, marcând un nou pas în apropierea economică dintre Moscova și Tbilisi, potrivit agenției Reuters. Pentru prima dată, Rusia a trimis un transport de petrol către noua rafinărie Kulevi din Georgia, potrivit unor surse din industrie și datelor de urmărire a navelor citate de Reuters. Petrolierul Kayseri a transportat peste 105.000 de tone de țiței din portul rusesc Novorossiisk până la terminalul Kulevi, pe 6 octombrie. Rafinăria, prima unitate de acest tip cu ciclu complet din Georgia, și-a început activitatea la începutul lunii octombrie și are o capacitate inițială de prelucrare de 1,2 milioane de tone de petrol anual. Livrarea vine pe fondul unei încălziri vizibile a relațiilor dintre Rusia și Georgia, conduse de partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012. Atacuri cu drone rusești în nordul Ucrainei: patru morți și 16 răniți în regiunile Sumî și Cernihiv Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte 16 rănite în urma unor atacuri cu drone lansate de armata rusă asupra orașelor Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile nordice ale Ucrainei, au anunțat, marți, autoritățile locale. Forțele ruse au atacat în noaptea de luni spre marți orașele Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile Sumî și Cernihiv, folosind drone de tip Shahed, potrivit guvernatorilor locali. Conform Kyiv Independent, în urma loviturilor, patru civili, două femei și doi bărbați, au murit, iar alți 16 au fost răniți. Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat pe Telegram că aproximativ 20 de locații au fost afectate în Novhorod-Siverskîi. Zelenski: Putin a renunțat la diplomație imediat ce amenințarea cu rachetele Tomahawk s-a diminuat Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în timp ce presiunea internațională asupra președintelui rus Vladimir Putin începe să se diminueze, a declarat, marți, Volodimir Zelenski. Rusia a crescut atacurile asupra sectorului energetic ucrainean în ultimele luni, exact în momentul în care un val de frig crește cererea și pune o presiune suplimentară pe infrastructura energetică a țării. „În regiunile Cernihiv și Sumî, lucrările de reparație sunt în desfășurare în toate zonele afectate de loviturile rusești asupra infrastructurii noastre energetice. În regiunea Zaporijjea, (forțele ruse) au folosit chiar și drone FPV pentru a ataca transformatoare”, a scris Zelenski pe Telegram. Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina dacă Trump negociază
Incendiu masiv in Feodosia: Un depozit uriaș de petrol din Crimeea ocupată, lovit din nou de drone ucrainene
Un incendiu puternic a izbucnit la un depozit de petrol din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, a anunțat luni dimineață Serghei Aksionov, șeful administrației impuse de Moscova în peninsulă. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a doborât peste 100 de drone în timpul nopții, dintre care 40 deasupra Crimeei. Cu toate acestea, mai multe imagini publicate pe rețelele sociale arată un incendiu masiv, cu coloane groase de fum vizibile din mai multe părți ale orașului Feodosia. Atacul ar fi avut loc în jurul miezului nopții și este al doilea incident similar la aceeași instalație într-o săptămână, precedentul fiind raportat pe 6 octombrie, conform canalului Telegram Crimean Wind. Aksionov a declarat că echipele de urgență intervin la fața locului și că nu există victime. Publicația The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica independent informațiile oferite de autoritățile proruse, iar oficialii ucraineni nu au comentat până acum incidentul. Depozitul de petrol din Feodosia, cea mai mare instalație de acest tip din Crimeea, are o capacitate de până la 250.000 de tone de combustibil și este folosit pentru transportul de produse petroliere între calea ferată, nave maritime și camioane.
Numărul piloților de drone pregătiți în România rămâne scăzut, deși cererea militară crește
În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit datelor transmise la solicitarea publicației TechRider. Deși cifra poate părea semnificativă, specialiștii consideră că este insuficientă pentru nevoile tot mai mari generate de contextul geopolitic actual. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat recent că nu are „o informație exactă despre numărul de operatori de drone”, adăugând însă că „oricum, nu sunt foarte mulți”. Unde sunt instruiți piloții Formarea personalului pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) are loc la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene, din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” Boboc. Rata de retenție a personalului pregătit rămâne ridicată, de aproximativ 98%, conform MApN. Cu toate acestea, experții avertizează că numărul de absolvenți nu poate acoperi cerințele viitoare, mai ales în contextul extinderii rolului dronelor în operațiunile militare. România, parte din „zidul de drone” al NATO Pe fondul intensificării incursiunilor aeriene rusești în proximitatea granițelor NATO, Uniunea Europeană discută despre crearea unui așa-numit „drone wall” . Acesta este un sistem integrat de apărare bazat pe drone, senzori și echipamente de bruiaj electronic. România ar urma să joace un rol important în acest proiect, motiv pentru care nevoia de operatori calificați devine strategică. Totodată, țara noastră intenționează să construiască drone în parteneriat cu Ucraina, prin mecanismul european SAFE, ceea ce ar presupune și formarea de noi piloți de test și instructori. Centre de pregătire insuficiente În prezent, pregătirea este concentrată în doar două centre militare. Deși specialiștii susțin că extinderea instruirii ar fi esențială, MApN afirmă că „în prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS”. Există însă alternative neutilizate. La compania de apărare Carfil din Brașov funcționează un Centru de Excelență în drone, dezvoltat în parteneriat cu armata franceză. Acesta dispune de simulatoare avansate, dar nu este folosit pentru instruirea militarilor români, din lipsa unui ordin de ministru. „Nu avem o unitate de operatori de drone” Ministrul Moșteanu a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă, că „nu avem o unitate de operatori de drone”. MApN a transmis însă că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii suplimentare. Moșteanu a subliniat că dronele sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere. A evidențiat importanța „privirii dincolo de linia orizontului” pentru echipamentele militare moderne. Specialiști: este nevoie de mai mulți militari instruiți Experții atrag atenția că dinamica personalului militar impune un volum mai mare de instruire decât cel actual. „Cei pregătiți azi pot opera tehnica doar temporar, din cauza rotației de cadre sau a nevoilor Armatei”, a explicat un specialist. Pentru a menține o capacitate operațională constantă, se aplică de regulă un „factor de multiplicare” de trei: un militar în serviciu, unul în pregătire și unul în odihnă. În acest context, instruirea a doar 200 de persoane pe an nu acoperă nevoile reale. Un fost militar a subliniat că, în cazul achiziției de drone ieftine, nevoia de personal crește exponențial. „Dacă se cumpără sute sau mii de unități, va fi nevoie de sute sau mii de operatori instruiți, altfel nu vor putea fi folosite eficient.” RECOMANDAREA AUTORULUI Medvedev pune gaz pe foc în războiul europenilor cu DRONELE. „Să tremure ca animalele împinse la abator” Controlul poluării intră în era dronelor: echipamente moderne pentru Garda de Mediu
Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa
„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.
Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre
Aproape 40.000 de ruși au rămas fără curent în Belgorod, după un atac ucrainean Un atac ucrainean a provocat pagube majore la mai multe instalații energetice din regiunea rusă Belgorod, lăsând fără electricitate aproximativ 40.000 de persoane, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite, scrie Kyiv Independent. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Crimeea: Incendiu uriaș după ce Ucraina a lovit cel mai mare terminal petrolier Dronele ucrainene au lovit Crimeea ocupată de Rusia în noaptea de luni, lovind terminalul petrolier Feodosia, a raportat canalul Telegram pro-ucrainean Crimean Wind. Terminalul, situat la aproximativ 250 de de teritoriul controlat de Ucraina, este cea mai mare instalație de stocare a petrolului din Crimeea. Poate stoca până la 250.000 de tone de combustibil, care alimentează forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent. Premierul slovac Fico solicită încetarea războiului din Ucraina și respinge concentrarea asupra înfrângerii Rusiei Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace. Reuters: Până la 5.000 de cubanezi luptă alături de forțele ruse în Ucraina Până la 5.000 de luptători cubanezi participă activ la invazia Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 5 octombrie. „După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contribuitor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu aproximativ 1.000 până la 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se arată într-un document intern al Departamentului de Stat al SUA văzut de agenția de presă. SUA a difuzat un document neclasificat, în care a împărtășit detalii despre sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei în Ucraina, ca parte a campaniei sale de combatere a unei rezoluții a Națiunilor Unite care solicită Washingtonului să ridice embargoul asupra națiunii din Caraibe, în vigoare din 1960. Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters. Canalele de știri ucrainene de pe Telegram au declarat că un incendiu major a fost declanșat de un atac asupra unui depozit de petrol din Feodosia, pe coasta din Crimeea a Mării Negre. Un rezervor de combustibil de la depozit a explodat în urma atacului, au precizat ucrainenii.
Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare. Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România. „Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan. Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării. El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.
Victor Negrescu: „Am inclus pe agenda P. E. o dezbatere despre încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către dronele rusești”
Eurodeputatul Victor Negrescu(PSD) a reușit să atragă atenția Parlamentului European asupra României, cu privire la repetatele incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul nostru. Dezbaterea parlamentarilor europeni, pe această temă, urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi, informează Negrescu, pe facebook. „Am reușit, cu sprijinul grupului social-democrat, să includ pe agenda Parlamentului European o dezbatere urmată de o rezoluție cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian al României și european de către dronele rusești. Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră, deoarece Parlamentul European va adopta o poziție fermă de sprijin pentru statele afectate, printr-un document oficial, care va cere: condamnarea acestor provocări de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia și solidaritate cu țările afectate, o cooperare mai strânsă UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice (Zidul Dronelor). Dezbaterea urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi.” Social-democratul consideră că mesajul care transpare din această inițiativă este acela că „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu anunță că România va produce drone împreună cu Ucraina: „Flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană” Moșteanu caută expertiză militară într-o țară mai mică decât Teleormanul și cu o armată de 1.200 de oameni, cea mai mică din NATO
Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Zelenski cere producție maximă de drone și rachete
Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform. Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție. „Ieri am vorbit în detaliu cu producătorii noştri şi am mai vorbit cu ei şi astăzi. Apoi au participat toţi cei responsabili din partea statului pentru contracte şi finanţare. Trebuie să producem la maximum, iar capacitatea noastră de producţie ucraineană este încă departe de a fi atinsă”, a spus el. Zelenski a declarat că finanţarea ucraineană este direcţionată astfel încât fiecare companie capabilă să livreze rezultate de calitate să primească comenzi şi să le poată îndeplini integral. „Partenerii ne ajută cu finanţarea, în special pentru drone. Acest lucru este important şi se observă. Sarcina Ministerului Apărării şi a tuturor instituţiilor implicate este să asigure că producătorii primesc cât mai multe comenzi pe care le pot îndeplini realist”, a spus el.