Donald Tusk: Rusia are intenții rele față de întreaga lume
Potrivit Reuters, citat de The Guardian, acesta a făcut referire la necesitatea ca aliații europeni să fie uniți și să rămână vigilenți față de atitudinea agresivă a Moscovei. „Aliații europeni nu au fost niciodată atât de uniți… trebuie să fim vigilenți. Rusia are intenții rele față de întreaga lume, iar cei care se învecinează cu ea sunt primii care o resimt”, a declarat Tusk reporterilor. El a fost întrebat despre incidentele legate de drone. Comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius, a solicitat dezvoltarea unui zid anti-drone pe flancul estic al UE. „Astăzi, statele membre ale UE aflate în prima linie și-au exprimat hotărârea, în strânsă coordonare cu NATO, de a colabora pentru a elabora un răspuns comun împotriva amenințărilor crescânde din partea Rusiei în toată Europa”, a declarat comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius pentru Politico. „Pentru ca acest proiect să devină operațional cât mai curând posibil, va trebui să luăm măsuri rapide la nivel politic, tehnic și financiar și să mobilizăm industria noastră”, a continuat oficialul. Discuțiile de vineri, în format de videoconferință, au reunit miniștrii ai Apărării din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și Lituania, dar și Danemarca.
Noi drone detectate în nordul Germaniei, lângă graniţa cu Danemarca; anchetă pentru spionaj
Potrivit mass media locală NDR, citată de AFP, autorităţile locale sunt în „contact intens” cu guvernul federal. Regiunea a mai fost implicată în mai multe incidente legate de drone în ultimele luni. La începutul lunii septembrie, un cargo, suspectat că ar fi folosit ca platformă de lansare a dronelor, a fost interceptat. Unele drone au survolat chiar nave militare pentru a le fotografia. În ianuarie, mai multe drone au fost semnalate deasupra bazelor aeriene din zonă. „Landurile din nordul Germaniei, împreună cu guvernul federal şi, dacă este necesar, în coordonare cu vecinii noştri danezi, trebuie să poată reacţiona rapid şi eficient la astfel de evenimente”, a declarat Niclas Dürbrook, purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat german. În Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen a denunţat joi „atacuri hibride” după ce drone au survolat aeroporturi civile şi militare pentru a doua noapte consecutivă. Aceasta a avertizat că astfel de incidente „ar putea să se înmulţească” şi a menţionat Rusia drept „principală ameninţare la adresa securităţii Europei”. Aceste evenimente vin după incursiunile dronelor ruse în Polonia şi România şi zborurile avioanelor de luptă ruseşti în spaţiul aerian estonian, fără ca autorităţile daneze şi europene să fi stabilit până acum vreo legătură între ele.
Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean
Titus Corlățean este de părere că acum, după decizia CSAT, „trebuie să arătăm că suntem stăpâni și controlăm suveranitatea statului român, spațiul aerian, deci trebuie să dai jos”. „Până nu dai jos una-două drone, te tratează alții de… așa, mai panseist, mai gânditor și mai reflexiv. Nu. Când ai de protejat națiunea română și teritoriul, nu mai stai foarte mult la analiză, le dai jos”, adaugă Titus Corlățean. El a invocat și îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că „tema este foarte serioasă și că nu mai trebuie stat pe gânduri”. „Polonezii, oameni serioși, și-au făcut treaba atunci când au fost supuși la testul ăla cu 19 drone. Ar fi cazul să dăm și noi măcar una-două drone, să nu ne imaginăm că s-au oprit lucrurile astea. Ne vor mai testa rușii, trebuie să arătăm că suntem stăpâni în țara asta, punct”, afirmă Corlățean. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis joi că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian. Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute și a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.
Războiul din Ucraina, ziua 1308. Un raport ONU detaliază tortura aplicată civililor ucraineni capturați în Rusia / Ucraina susține că a lovit instalațiile petroliere rusești din regiunile Breansk și Samara
Între 1 iunie 2023 și 10 septembrie 2025, OHCHR a documentat 508 cazuri de deținuți civili: 392 bărbați, 103 femei, trei fete și nouă băieți. Printre aceștia se află persoane din toate categoriile de vârstă, de la adolescenți la vârstnici, precum și 15 persoane cu dizabilități. „O să vă lăsăm să putreziți. Nimeni nu vă va găsi. Nimeni nu are nevoie de voi. Nu existați. Vă vom îngropa chiar aici; doar câinii flămânzi vă vor găsi”, a relatat un deținut civil despre amenințările primite în captivitate. Persecuții și detenții Moscova ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean din est și sud, inclusiv Crimeea și părți extinse din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson. Civilii ucraineni care trăiesc în aceste zone au fost supuși persecuțiilor și detențiilor sub ocupația rusă. Ucraina susține că a lovit instalațiile petroliere rusești din regiunile Breansk și Samara Forțele ucrainene au lovit în noaptea de marți stația de dispecerat de producție liniară 8-N, situată lângă satul Naitopovici din regiunea Breansk, Rusia, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Informația apare în contextul intensificării atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere ruse, sursă cheie de venituri care ajută Moscova să finanțeze invazia pe scară largă. Facilitatea din regiunea Breansk face parte din principala rețea de conducte petroliere, fiind cunoscută sub numele de stația de dispecerat de producție liniară 8-N – Stalnoi Kon („Calul de Oțel”) și este considerată strategică pentru aprovizionarea armatei ruse cu combustibil. Forțele ucrainene au vizat în mod repetat infrastructura energetică rusă din zona satului Naitopovici, situat la circa 50 de kilometri nord de granița ruso-ucraineană. Într-un atac separat, Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei au lovit din nou stația de dispecerat Samara din regiunea Samara, Rusia. Facilitatea amestecă țiței cu conținut ridicat și scăzut de sulf provenit din diverse câmpuri pentru a produce petrolul de export marca Urals. Regiunea Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de linia frontului din Ucraina. Statul Major General a confirmat, de asemenea, că serviciul ucrainean de informații militare (HUR) a lovit două avioane amfibii rusești Be-12 „Ceaika” aflate la baza aeriană militară Kacea, situată în Crimeea ocupată. Rusia nu este aproape de a încercui orașul strategic din regiunea Harkov, în ciuda afirmațiilor, spune un expert Trupele ruse nu au reușit încă să încercuiască orașul Kupiansk din regiunea Harkov, a declarat Federico Borsari, expert în securitate la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), pentru Kyiv Independent pe 23 septembrie. Comentariul său vine în urma afirmațiilor Rusiei că Kupiansk, un oraș important din punct de vedere strategic din nord-estul Ucrainei, a fost încercuit. Victor Tregubov, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Dnipro, a negat și el aceste afirmații, spunând că Rusia încearcă să avanseze spre Kupiansk dinspre nord. Primarul orașului Lviv spune că a găsit un microfon ascuns în biroul său după întâlnirile cu înalți oficiali ucraineni Un dispozitiv de ascultare a fost găsit în biroul primarului din Lviv, Andrii Sadovyi, după ce mai mulți înalți oficiali ucraineni și oaspeți străini au vizitat biroul, a declarat acesta într-un interviu acordat Ukrainska Pravda și publicat pe 23 septembrie. Comentariile sale vin la câteva zile după ce a dezvăluit pentru prima dată, pe 17 septembrie, că a fost descoperit un microfon ascuns în unul dintre telefoanele de pe biroul său, mai precis în stația de încărcare a telefonului, care servea și ca suport. În ciuda „sinuciderilor și sufocării”, Rusia continuă să atace liniile ucrainene prin conducte subterane Un recent atac rus în orașul Kupiansk, aflat în conflict, a adus din nou în prim-plan o tactică neobișnuită, dar adesea foarte eficientă: utilizarea conductelor subterane pentru a penetra liniile defensive ucrainene. Unitățile ruse care au încercat să traverseze râul Oskil au folosit o conductă de gaz, a raportat grupul de monitorizare DeepState pe 12 septembrie, soldații folosind bănci cu roți special concepute și scutere electrice pentru a manevra. Statul Major: Rusia a pierdut 1.103.580 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.103.580 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 23 septembrie. Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.199 de tancuri, 23.282 de vehicule blindate de luptă, 62.486 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.052 de sisteme de artilerie, 1.495 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.218 sisteme de apărare aeriană, 424 de avioane, 345 de elicoptere, 62.486 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina. Între timp, Kremlinul anunţă doborârea a 21 de drone lansate împotriva Moscovei. Un civil a fost ucis în regiunea sudică din Zaporojie şi altul în regiunea de coastă Odessa, conform Forţelor Aeriene din Kiev citate de agenţia ANSA. Prim-ministrul ucrainean Yulia Svyrydenko a declarat că „Rusia a continuat să terorizeze poporul ucrainean, vizând civilii din diferite regiuni ale ţării”. Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk Forțele ucrainene se pregătesc pentru o toamnă dificilă în regiunea Donețk, unde Rusia controlează deja 70% din teritoriu și încearcă să cucerească ultimele oraș aflate sub control ucrainean. Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press. Volodimir Zelenski a ajuns la New York și se va întâlni cu Donald Trump Președintele Ucrainei este așteptat să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, potrivit The Guardian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la New York, unde va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și va încerca să obțină sprijin pentru un efort de pace condus de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al
Războiul din Ucraina, ziua 1308. Volodimir Zelenski a ajuns la New York și se va întâlni cu Donald Trump / Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al UE nu va afecta fluxurile de petrol rusesc prin conducta Druzhba
Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk Forțele ucrainene se pregătesc pentru o toamnă dificilă în regiunea Donețk, unde Rusia controlează deja 70% din teritoriu și încearcă să cucerească ultimele oraș aflate sub control ucrainean. Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press. Președintele Ucrainei este așteptat să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, potrivit The Guardian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la New York, unde va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și va încerca să obțină sprijin pentru un efort de pace condus de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al UE nu va afecta fluxurile de petrol rusesc prin conducta Druzhba Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene nu va avea impact asupra conductei Druzhba, care continuă să livreze petrol rusesc către anumite părți ale Europei, a raportat Suspilne pe 22 septembrie, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen. Anunțul vine după prezentarea de către Comisia Europeană a unei noi runde de sancțiuni pe 19 septembrie, menite să restricționeze și mai mult capacitățile financiare și veniturile din energie ale Rusiei. Cele mai recente măsuri vor viza doi giganți energetici ruși, Rosneft și Gazprom, dar niciuna dintre aceste companii nu joacă un rol semnificativ în furnizarea de petrol prin conducta Druzhba, potrivit Itkonen. Dronele ucrainene au atacat Moscova și suburbiile sale Dronele au atacat Moscova și suburbiile sale în seara zilei de 22 septembrie. Sobyanin a afirmat că apărarea aeriană rusă a doborât nouă drone deasupra orașului. Mass-media locală a raportat zgomote puternice în toată Moscova. Nu au fost raportate victime sau pagube. Aeroportul Sheremetyevo a introdus restricții temporare privind decolările și aterizările, au informat mass-media ruse.
Aeroportul din Copenhaga se redeschide după apariția unor drone
Între două și trei drone mari au fost văzute zburând în zona din jurul aeroportului din Copenhaga, potrivit autorităților. Decolările și aterizările de pe aeroport au fost suspendate timp de aproximativ patru ore. Într-un comunicat, aeroportul a avertizat asupra întârzierilor și anulărilor și i-a îndemnat pe pasageri să verifice starea zborului lor cu companiile aeriene. Un purtător de cuvânt al Aeroportului din Copenhaga a confirmat că spațiul aerian de deasupra aeroportului a fost închis în jurul orei locale 20:30 din cauza unor drone neidentificate. „Niciun avion nu poate decola sau ateriza pe aeroport și, prin urmare, mai multe zboruri sunt deviate către alte aeroporturi”, au precizat aceștia într-un comunicat. „Poliția investighează cazul și în prezent trebuie să stabilim un calendar pentru redeschidere.” Site-ul de urmărire a zborurilor Flightradar24 a raportat că cel puțin 35 de zboruri cu destinația Copenhaga au fost deviate ca urmare a închiderii aeroportului. O dronă a fost observată și în apropierea aeroportului din Oslo luni seară, a confirmat poliția norvegiană pentru agenția de presă locală nrk. Un purtător de cuvânt al poliției a declarat pentru nrk că au „luat măsuri” pentru a localiza drona și că au mutat tot traficul aerian pe o singură pistă din „motive de siguranță”.
Ministrul Apărării despre discuțiile din CSAT despre drone: Este doar o clarificare operațională
CSAT se va reuni pentru a stabili măsuri privind protecția spațiului aerian și amenințările dronelor. „E doar o clarificare operațională” despre lanțul de comandă, a explicat Ionuț Moșteanu la Antena 3 CNN. El a mai dezvăluit că trebuie să fie luat încă un aviz pentru modificarea legii Apărării. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru joi, 25 septembrie, la Palatul Cotroceni. Principalele puncte vizează protecția împotriva dronelor și stabilirea procedurilor de acțiune împotriva aeronavelor neautorizate. Administrația Prezidențială a anunțat că ședința CSAT va începe la ora 12:00 și va aborda stabilirea obiectivelor ce necesită măsuri de protecție în fața amenințărilor provenite de la sisteme de aeronave fără pilot la bord. De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor necesare implementării acestor măsuri. Un alt subiect aflat pe ordinea de zi privește stabilirea persoanelor împuternicite să aprobe sau să ordone acțiuni împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național. Totodată, vor fi stabilite procedurile de informare privind acțiunile de control asupra utilizării spațiului aerian.
Cine ar fi fost de vină pentru atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România? Declarațiile unui oficial rus
Potrivit senatorului rus Sergei Muratov, membru al Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat pentru Gazeta.ru „Incidentul cu drona rusă, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică în sine mari semne de întrebare. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că totul este o mare provocare creată artificial. Țările UE inițiază în mod deliberat astfel de cazuri, deoarece înțeleg că astăzi situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu le este favorabilă și trebuie să obțină cumva un avantaj”, a declarat oficialul rus. Sergei Muratov a acuzat că țările europene nu știu să lupte „în mod onest și, prin urmare, recurg la astfel de trucuri pentru a înscena Rusia”. Oficialul nu a exclus posibilitatea ca toate incidentele cu drone rusești care ar fi ajuns în spațiul aerian al țărilor UE „să fi fost inițiate în mod special de serviciul de informații britanic MI6” pentru a promova ideea unei zone de interdicție aeriană. „Rusia va continua să domine spațiul aerian al Ucrainei, așa cum a făcut-o până acum. Nicio zonă de interdicție aeriană nu ne va împiedica să continuăm operațiunile militare (n.r. – denumirea rusă pentru Războiul din Ucraina) în conformitate cu planul adoptat. Însăși posibilitatea instituirii unei astfel de zone ridică semne de întrebare în ceea ce privește punerea în aplicare”, a concluzionat Sergei Muratov. În contextul atacului cu drone rusești din Polonia, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a propus crearea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.
Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dola
„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românesc Într-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești. „Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X. Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român . Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent. Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze. Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militare Forțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR). Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea Sumî Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî. „A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.
Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești
„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.