De ce energia este ieftină azi, dar va fi scumpă mâine
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari. Loading … De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză? Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi. De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie. Dumitru Chisăliță – Raport AEI pe criza energetică „PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine” Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite. „PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță crede că actualele prețuri la energie nu au valori sustenabile Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh. „Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero” Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse. Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20% „Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Criza din energie ar putea lovi Metrorex prin reducerea numărului de trenuri
Pe fondul crizei din energie, numărul de trenuri de metrou din București ar putea fi redus. Metrorex este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din România, și cel mai mare consumator din București, iar surse din cadrul companiei de transport au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că în primă fază s-ar putea scoate din circulație câteva din garniturile IVA, care sunt foarte vechi și au un consum foarte mare. În prezent, trenurile IVA mai circulă doar pe Magistrala 4. Este vorba de 6 garnituri: 5 în circulație și una de rezervă. Potrivit surselor Gândul, pe fondul crizei energetice, s-ar lua în calcul reducerea frecvenței acestor trenuri care au peste 40 de ani și un consum de energie foarte mare. Pe de altă parte, relocarea altor trenuri de pe altă magistrală ar duce la întârzieri pe linii mai importante decât M4. Expert în energie: „Economia la metrou trebuie făcută seara” Reducerea numărului de trenuri ar duce la o economie importantă, este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Metrorex este cel mai mare consumator de energie din București, iar ideea de reducere a numărului de trenuri nu este rea. Dar economia trebuie făcută seară. Dacă se face la prânz, nu se schimbă cu nimic datele problemei. Ca atare, regândirea consumului de energie trebuie aplicată seara, începând cu ora 19 și până la miezul nopții. La acele ore, ar putea crește timpul de așteptare. În loc să vină trenul la 5 minute, vine la 20 de minute, ceea ce este un timp de așteptare acceptabil”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Gândul. În ceea ce privește trenurile IVA, Metrorex este obligată să le folosească, chiar dacă au un consum foarte mare, iar mentenanța lor este mai scumpă decât pentru trenurile CAF și Bombardier. Practic, compania de metrou nu are alte garnituri, deși a dat un avans pentru trenurile Alstom Metropolis produse în Brazilia, dar care nu au fost introduse în circulație. Garniturile Alstom, care ar avea un consum redus, nu circulă nici în prezent Teoretic, Metrorex ar putea avea 13 garnituri noi în plus, pentru care a plătit deja un avans către Alstom, trenuri care întârzie foarte mult să intre în circulație. „Trenurile Alstom au venit în București începând cu aprilie 2024. Cu toate acestea, ele nu circulă. Nu înțelegem unde este problema lor. Încă se fac teste cu ele, dar nu se face rodajul de 10 mii de kilometri. Avem nevoie foarte mult de noi garnituri. De exemplu, pe Magistrala 4 încă se merge cu bătrânele IVA, care nu se știe cât vor mai funcționa. Dacă ar intra în circulație noile trenuri de la Alstom, acestea vor fi introduse pe Magistrala 5 Drumul Taberei. De pe M5 s-ar reloca actualele Bombardier pe M2, și astfel s-ar circula mai bine pe linia Pipera, care este cea mai circulată și unde se creează cea mai mare aglomerație”, declara recent pentru Gândul Marian Artimon, șeful sindicatului Metrorex. Contract de 100 de milioane de euro cu Alstom Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou. Acestea ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Nici Alstom, nici Metrorex, nu au comunicat oficial până în prezent motivul pentru care noile garnituri nu sunt introduse în circulație. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat.
Cât poate rezista România fără țițeiul kazah?
Atacurile ucrainene au forțat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România. Deși țara noastră are stocuri petroliere disponibile pentru 90 de zile, fără țițeiul kazah, motorina ar putea deveni o mare vulnerabilitate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. România dispune oficial de stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Însă această cifră nu înseamnă că benzinăriile pot continua să livreze toate tipurile de carburanți, la nivelul actual al consumului, timp de 3 luni, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Motorina, principalul punct slab al României O analiză realizată de aceasta observă că, într-un scenariu sever în care importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte timp de 6 luni, dar nu ar putea fi înlocuite rapid cu alte volume, România devine deosebit de vulnerabilă la motorină, nu la benzină. „România are oficial stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Dar această cifră, repetată fără explicații, poate crea o falsă senzație de securitate”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliță. Expertul în energie Dumitru Chisăliță România produce anual aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței, aproape trei sferturi din necesarul național fiind acoperit dinstocuri comstoc importuri. În ultima perioadă, peste 60% din importurile de țiței au provenit din Kazahstan. Ce conțin rezervele petroliere ale țării Datele europene expuse în analiză arată că România deținea, în 2025, aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență. Din această cantitate, circa 1,081 milioane de tone, echivalentul a 53%, erau reprezentate de țiței și alte materii prime destinate rafinăriilor. Alte aproximativ 957.000 de tone sunt produse petroliere finite și semifinite. O parte dintre stocuri nu este păstrată fizic pe teritoriul României. Potrivit explicațiilor Ministerului Energiei, stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile. Echivalentul altor 45 de zile este constituit, prin delegare, în alte state ale Uniunii Europene. Stocurile din străinătate nu pot ajunge rapid la pompă Specialistul subliniază că stocurile externe există fizic, însă trebuie mai întâi eliberate, încărcate, transportate, descărcate și distribuite. Dacă sunt constituite sub formă de țiței, acesta trebuie ulterior rafinat. Produsele finite aflate în depozitele din țară ar putea ajunge la consumatori, în condiții normale, în 2-7 zile. Dacă se află în porturi sau în incinta rafinăriilor, termenul ar putea crește la 4-10 zile. În cazul țițeiului aflat în România, transportarea, rafinarea, certificarea și distribuirea produselor finite ar putea necesita între 7-15 zile. Dacă o rafinărie funcționează la capacitate redusă sau a fost oprită, intervalul ar putea ajunge la 15-25 de zile. Rafinăria Petromidia. Sursa: MEDIAFAX FOTO Pentru produsele finite depozitate în alte state, termenul estimat este de 10-20 de zile într-un scenariu favorabil și de 20-35 de zile într-unul nefast. În cazul țițeiului păstrat în străinătate, aducerea, rafinarea și distribuirea ar putea necesita între 20 și 40 de zile. „Stocurile externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele interne să se apropie de limită. Dacă decizia este luată abia când apar primele goluri în aprovizionare, rezerva poate exista juridic, dar poate ajunge prea târziu economic”, avertizează Chisăliță. Primele deficite locale, posibile la începutul lunii decembrie În ipoteza severă a studiului, primele deficite de motorină ar putea surveni în jurul începutului lunii decembrie. Rezerva operațională s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027. Cele mai expuse ar fi regiunile de Nord-Est, Vest și Nord-Vest, din cauza distanței față de rafinării și terminale, a capacităților regionale de depozitare și a eventualelor congestii de pe calea ferată. Ulterior, transportatorii ar putea începe să cumpere preventiv, agricultura ar putea primi volume mai mici. Benzina ar putea rămâne disponibilă Benzina nu ar intra într-o penurie națională în cele 6 luni analizate, mai arată studiul AEI. Consumul de benzină este mai redus decât cel de motorină. Producția rafinăriilor, împreună cu stocurile disponibile, ar putea acoperi necesarul. O altă vulnerabilitate este kerosenul pentru aviație, stocul direct fiind redus, iar aprovizionarea depinde majoritar de funcționarea rafinăriilor. Scenariul de bază nu indică o penurie națională de combustibil pentru aviație. Totuși, oprirea uneia dintre marile rafinării ar putea schimba rapid situația, aeroporturile regionale, precum cele din Iași și Timișoara, fiind mai expuse decât Aeroportul Henri Coandă.
Nou val de scumpiri în benzinăriile din România
Motorina ar putea depăși 10 lei pe litru în prima săptămână din august, apreciază președintele Asociației România Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care avertizează asupra unui nou val de scumpiri în benzinăriile din România. Carburanții se scumpesc de la o zi la alta, după ce Kazahstanul, principalul furnizor al României, a oprit livrările. România își acoperă aproape 77% din resursele de petrol din importuri. Lipsa petrolului kazah ar putea urca prețurile chiar spre 11 lei, în viitorul foarte apropiat, avertizează specialiștii. Lipsa petrolului kazah va determina o explozie a prețului la carburant Într-o analiză AEI transmisă presei, prețediontele acesteia, Dumitru Chisăliță (foto), arată că motorina a ajuns deja la 9,64 lei pe litru. Până la depășirea pragului de 10 lei mai este necesară o creștere de numai 3,6%. Expertul în energie avertizează că nivelul de 10 lei pe litrul de carburant nu mai reprezintă un scenariu îndepărtat. Incidentul din Marea Neagră, unde o navă petrolieră a fost lovită, ridică problema securității Neptun Deep, crede analistul Dumitru Chisăliță „Dacă ai simțit recent o strângere de inimă la pompa de alimentare, nu este doar o impresie subiectivă. Ne aflăm în zona de «zero grade» a economiei autohtone: motorina a atins deja 9,64 lei/litru”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă. „La o simplă creștere de 3,6%, bariera psihologică și economică de 10 lei va fi dărâmată. Întrebarea nu mai este «dacă», ci «cât de repede»”, mai spune Chisăliță. Estimări de până la 10,10 lei pe litru în luna august Potrivit analizei citate, prima săptămână din august ar putea avea un interval estimativ cuprins între 9,80 și 10,10 lei pe litru, dacă persistă riscurile geopolitice și comerciale actuale. Evoluția prețului este o combinație între deprecierea monedei naționale și slăbirea leului, criza produselor rafinate din Europa și creșterea primei de risc pe piețele internaționale. „Să privim cifrele fără cosmetizări. Dacă tensiunile din Strâmtoarea Hormuz continuă să sugrume fluxurile globale de aprovizionare, prognozele pentru prima săptămână a lunii august sunt sumbre: prețuri estimate între 9,80 și 10,10 lei/litru”, susține Chisăliță. Economia României, „furtuna perfectă” Expertul avertizează că în acest contet, România prezintă fundalul perfect pentru o criză de proporții. „Nu este o speculație, ci rezultatul unei «furtuni perfecte» care s-a abătut asupra economiei noastre”, mai spune președintele AEI. Dumitru Chisăliță subliniază că România nu se confruntă, în acest moment, cu o lipsă fizică de motorină. Însă, adevărata problemă este prețul la care combustibilul ajunge pe piață. „Este vital să înțelegem un aspect tehnic: nu avem o criză de combustibil. Rezervoarele sunt pline, rafinăriile livrează. Avem, în schimb, o criză de costuri care se propagă în lanț”, adaugă acesta. Creșterea prețului motorinei va fi transferată către consumatori, urmând să afecteze imediat transportul rutier, agricultura, construcțiile și distribuția de mărfuri, conchide Chisăliță. Adrian Negrescu: Criză fără precedent. Efectele le vom simți la pompă La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că riscăm o criză majoră pe piața carburanților. Specialistul anticipează că oprirea fluxului de petrol kazah prin terminalul CPC poate scumpi carburanții, punând presiune pe rafinăriile din România. Sursa foto: GÂNDUL LIVE România ar putea fi lovită direct de întreruperea livrărilor de petrol din Kazahstan prin sistemul Caspian Pipeline Consortium. Prelungirea blocajului poate pune presiune pe rafinării, putând scumpi carburanții. Într-un scenariu extrem, ar putea conduce inclusiv la restricționarea consumului. Consorțiul Conductei Caspice – CPC – a încetat să mai primească țiței din Kazahstan după ce operațiunile de încărcare de la terminalul său din apropierea portului rusesc Novorossiisk au fost suspendate în urma unor atacuri succesive asupra petrolierelor. „Efectele le vom simți direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă petrolul kazah nu mai ajunge în România riscăm să avem penurie de carburanți, riscă să devină realitate”, afirmă analistul economic. „Sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul își exportă țițeiul către piețele mondiale”, mai explică Adrian Negrescu. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah România își acoperă aproape 77% din resursele de petrol din importuri. Astfel, Kazahstanul a furnizat circa 65% din importurile românești de țiței în 2025 și aproximativ 63% în primele două luni din 2026. Azerbaidjanul, Norvegia și Libia se află printre ceilalți furnizori importanți. „Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul țiței procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă”, mai spune Negrescu într-o postare pe contul său de socializare.
Canicula forțează importuri record de energie
România resimte efectele caniculei și vremii extreme inclusiv în facturi. Consumul de energie electrică a atins un nivel record, pe fondul caniculei prelungite și al utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Producția internă nu mai acoperă necesarul, astfel că România a ajuns deja să importe aproximativ 1.000 de megawați. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul efectele acestei situații complexe. Consumul de energie electrică a atins cote-record în aceste zile caniculare. Temperaturile foarte ridicate îi silesc pe mulți români să folosească aparatele de aer condiționat, inclusiv până târziu în noapte. Consum de aproape 7.000 MW, la o producție internă de numai 6.000 MW Situația este monitorizată atent în Comandamentul Energetic Național, potrivit TVRInfo. Potrivit datelor furnizate de autorități, consumul a ajuns anterior la aproape 7.000 de megawați, în timp ce producția internă era de numai aproximativ 6.000 de megawați. Diferența a fost acoperită prin importuri de circa 1.000 de megawați. Prognozele arată că, în orele serii, consumul ar putea urca spre pragul de 8.000 de megawați. În același timp, prețul energiei electrice s-a majorat semnificativ în acest an. România a atins, potrivit datelor prezentate de autorități, un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră. Este echivalentul a circa 1.000 de euro și cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Ministerul Energiei anunță măsuri pentru creșterea producției și evitarea avariilor Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic și a anunțat mai multe măsuri speciale pentru perioada următoare. Aproximativ 1.000 de megawați ar urma să fie conectați la rețea, în principal din centrale eoliene și fotovoltaice dotate cu baterii de stocare a energiei. România este în topul celor mai scumpe piețe UE de energie La nivel de transport, mai multe instalații și echipamente programate să intre în revizie tehnică vor rămâne în funcțiune, astfel încât rețeaua să poată opera la capacitate maximă. În egală măsură, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale. Specialiștii avertizează că astfel de probleme sunt plauzibile în perioada următoare, mai ales în zonele în care rețelele sunt suprasolicitate de consumul ridicat. Expert în energie: Facturile românilor nu vor crește Contactat de Gândul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat toate datele relevante ale creșterii importului energetic în perioada caniculară. Mai ales în cursul serii, se importă o cantitate importantă de energie. Dumitru Chisăliță. Foto: Mediafax „Da, în cursul serii există un import relativ mare de energie în perioada aceasta. Orele de vârf în zilele astea, să zicem ultimele 5-7 zile, au fost mai mari decât ce s-a întâmplat acum două săptămâni, când nu era această caniculă. Pentru consumatorii casnici sigur nu va crește factura, pentru că prețul din aceasta este un preț fix pe perioada contractului. Deci nu va exista o influență în facturi”. Importurile pe caniculă au crescut de 3 și chiar de 7 ori în momentul de vârf Dumitru Chisăliță a prezentat și cifrele concrete ale deciziilor autorităților în această criză. Astfel, importurile realizate într-o zi normală din iunie, înainte de perioada caniculară, au fost de până la 300 megawați pe oră. În timpul caniculei, importurile au atins până la 1.000 de megawați pe oră. Aceste importuri din timpul caniculei au crescut de 3 ori față de o zi normală. Discutăm de importul orar, pe zi datele nu erau concludente, iar noaptea nu a fost consum. Iar la nivelul vârfului, care s-a înregistrat aseară, 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost de 7 ori, undeva la 1.800 de megawați, continuă specialistul. Industria va resimți cel mai mult efectele plusului energetic Industria românească se ca confrunta cu creșteri ale facturilor în urma importului de energie Pe de altă parte, diferențele în urma importurilor se vor regăsi în facturile consumatorilor non-casnici, în special cei industriali, completează expertul. Va exista o diferență la consumatorii non-casnici. Foarte mulți consumatori din această categorie au contracte în care prețul este legat de prețurile PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Modificarea prețului PZU atrage după aceea și schimbarea prețului din luna respectivă. Asta înseamnă preț contractual mare. La tot ce are relaționare directă cu PZU va exista creștere a prețului.
O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
Companiile de stat cu cel mai slab management, cele mai lăudate
Controversa recentă legată de bonusurile uriașe semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, potrivit acestuia, ar fi trebuit convertite în investiții și deci în preț mai scăzut la energie pentru români, reaprinde discuția despre eficiența managementului la cele mai profitabile companii de stat. Astfel, potrivit specialiștilor, apare un paradox: companiile de stat, deși sunt conduse defectuos, sunt prezentate ca exemple de succes. În spațiul public apare tot mai des o afirmație simplă a celor de la putere, cum că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi făcut-o, prețul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmație puternică, dar realitatea economică și tehnică este mai nuanțată. Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 euro Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale lunare nete de peste 20.000 de euro în ultimii 4 ani, potrivit unei analize G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului Hidroelectrica și altor surse deschise. Mai întâi, trebuie semnalat că bateriile nu produc efectiv energie. Ele mută energia în timp — o stochează când este ieftină și o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costul de producție, ci pot doar să atenueze vârfurile de preț. România are în total cca 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porțile de Fier II. 1673 MWh planificați dar necontractați). Ce spun însă cifrele? Consumul zilnic al României este de ordinul a 140.000–150.000 MWh. Chiar dacă Hidroelectrica ar avea operațional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul unei zile. Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500–1.000 MW — util, dar limitat la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă. Ce ar însemna asta în termeni de preț? În orele de vârf — acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă — bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, prețul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează și devine modest, probabil în intervalul 1–3%. De aici rezultă un punct esențial, pentru o scădere de 30% a prețului energiei la nivel general ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 și mai ales nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică. Există factori mult mai puternici: prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul producției hidro și nucleare, mai spune specialistul. Bateriile nu sunt o soluție miraculoasă Asta nu înseamnă că bateriile nu sunt importante — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate și pentru reducerea volatilității. Dar nu sunt o soluție miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia. Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanță și pot părea disproporționate. Este o discuție legitimă și necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Impactul investițiilor va fi gradual, nu exploziv Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii. Investițiile sale au început recent, într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și așa, impactul acestor investiții va fi gradual, nu revoluționar, mai arată Chisăliță. Dacă vrem o dezbatere serioasă despre energie, trebuie să separăm lucrurile. Criticile mai mult decât justificate despre guvernanță și bonusuri (atenție, realizate cu complicitatea Ministerelor care nu au adesea nici o politică de acționar și stabilesc indicatori de performanță inadecvați și aducători de bonusuri mari) trebuie detașate de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic. Pentru că, în final, soluțiile reale nu vin din sloganuri, ci din înțelegerea corectă a proporțiilor. O analiză corectă arată că din societățile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate, conchide specialistul. Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri AUTORUL RECOMANDĂ Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW
Expertul în Energie Dumitru Chisăliță spune cât se poate reduce acciza și TVA-ul la combustibil în România
Expertul în energie Dumitru Chisălița, președintele Asociației Energie Inteligentă, a făcut o analiză cu privire la modul în care Guvernul ar putea reduce accizele într-o manieră eficientă, astfel încât să nu afecteze celelalte sectoare, cum ar fi agricultura, sau cheltuielile cu pensii și salarii. Dumitru Chisăliță menționează că Guvernul trebuie să cântărească foarte bine cât se poate reduce din valoarea accizelor și când a anume se poate face această reducere, astfel încât să nu destabilizeze economia. „Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei”, transmite Dumitru Chisăliță. Expertul în Energie Dumitru Chisăliță spune cât se poate reduce acciza și TVA la combustibil în România „Obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza fără să pună în pericol pensiile, salariile” Expertul în Energie atrage atenția asupra realității fiscale din România și subliniază faptul că accizele la carburanți sunt taxate cu un TVA de 21% și reprezintă o sursă de venit la buget. „În practică, întrebarea corectă nu este „se reduce sau nu se reduce?”, ci care este combinația optimă între reducere fiscală, protejarea sectoarelor sensibile și menținerea echilibrului bugetar? Obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza sau TVA la combustibil, astfel încât efectul pozitiv asupra agriculturii și economiei să fie maxim, iar costul pentru buget să rămână suportabil, fără să pună în pericol pensiile, salariile și celelalte cheltuieli publice obligatorii”, mai adaugă Chisăliță. „Aceste creșteri sunt ținta principală care trebuie atacată și restituită consumatorilor” Șeful Asociației Energie Inteligentă subliniază că soluția pentru o reducere eficientă a accizelor nu este o tăiere majoră a TVA-ului la combustibil pentru prețul la pompă, ci o scădere țintită, pe un o anumită perioadă de timp, doar când prețul sau costurile de producție depășesc anumite praguri. De asemenea, Chisăliță menționează că Guvernul ar trebui să aibă în vedere în ceea ce privește tăierile încasările din TVA pe produse energetice care sunt mai mari decât anul trecut. „Veniturile din accize sunt foarte importante pentru buget, iar în primele două luni din 2026 încasările din TVA și taxe pe produse energetice au crescut față de anul anterior. Aceste creșteri sunt ținta principală care trebuie atacată și restituită consumatorilor”, a mai menționat expertul. „Pentru 2026, accizele sunt de aproximativ 3.059,80 lei/1.000 litri la benzina fără plumb și 2.804,29 lei/1.000 litri la motorină. În plus, teoretic, România nu poate coborî accizele standard sub minimele UE: 359 euro (1.827 lei) / 1.000 litri la benzină fără plumb și 330 euro (1.679 lei) / 1.000 litri la motorină. Asta înseamnă, foarte practic, că sunt doar trei instrumente reale și eficiente, la îndemâna Guvernului pentru a reduce imediat prețul: 1. TVA general la toată pompa 2. acciză generală la toată pompa 3. scheme țintite de rambursare/compensare pentru sectoarele sensibile și grupurile vulnerabile”, mai afirmă Chisăliță. Care este cea mai eficientă metodă pentru reducerea accizelor Expertul a explicat de ce rambursările țintite sunt soluție cea mai adecvată pentru reducerea accizelor. „Aici este, de fapt, „unde”-ul corect. Nu la toată pompa, ci: agricultură, transport de marfă, transport public de personae și eventual anumite activități productive cu intensitate mare de combustibil”, a precizat Chisăliță. „Avantajul este să se ia presiunea exact din zonele unde combustibilul intră în costul hranei, logisticii și producției, fără să se subvenționeze masiv și consumul recreativ sau traficul urban neproductiv. România deja are infrastructură administrativă pentru asta prin APIA și ARR”, a mai adăugat acesta. Sectorul în care se pot face reduceri Președintele Asociației Energia Inteligentă explică faptul că unul dintre domeniile unde se pot face anumite reduceri este transportul de marfă și transportul public. Acesta afirmă că motorina se transmite în prețul logisticii, apoi în inflația bunurilor. România are deja schema ARR cu 65/85 bani pe litru, deci modelul există și poate fi calibrat. În ceea ce privește cuantumul reducerii la acciză, Dumitru Chisăliță argumentează că o „reducere țintită” ar implica o scădere considerabilă, mult mai eficientă decât prin metoda reducerii TVA-ului sau reducerea accizei la nivel general. Expertul propune o abordare „prudentă” în ceea ce privește reducerea accizelor De asemenea, Dumitru Chisăliță propune un scenariu „prudent” , adică reducerea accizei, cu menținerea TVA-ului de 21%. „Scenariul prudent – peste 10,5 lei/l • TVA la 21%; • acciza general menținută; • accelerare rambursări pentru agricultură și transport; • acciză redusă cu 20 bani/l doar pentru sectoarele eligibile; • durată: 3 luni, cu reînnoire doar dacă indicatorii rămân răi”, a mai explicat Chisăliță. FOTO: Mediafax, Facebook, Envato Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” BNR avertizează: Reducerea taxelor la carburanți „aruncă benzină pe deficitul bugetar” Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt