Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Pragul de 10 lei/litru devine noua bază/Motorina ieftină nu mai este un scenariu credibil
Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preţ, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referinţă, în contextul unor schimbări structurale pe piaţa energetică, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), scrie G4Media. „Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de pieţe, politicieni şi public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preţ, nu despre o deviaţie de la normal. Vorbim despre sfârşitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepţie. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă duminică. Potrivit acestuia, percepţia că preţurile la energie cresc şi scad în mod ciclic, revenind la niveluri medii, nu mai corespunde realităţii actuale. „Ani la rând am fost învăţaţi că energia funcţionează ciclic: creşte, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine şi cât de „sigur” este. Iar siguranţa costă. Mult.”, a adăugat specialistul. El susţine că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în detrimentul costurilor, ceea ce conduce la preţuri mai ridicate. „Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preţ, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanţă logistică şi stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat”, a menţionat preşedintele AEI. Chisăliță: „Europa plătește mai mult decât alții” În opinia sa, conflictul declanşat prin războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Astfel, energia este acum instrument de presiune geopolitică. „Asta înseamnă că preţul ei nu mai reflectă doar cererea şi oferta, ci şi riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepţie, ci o componentă permanentă. Şi, mai important, înseamnă că Europa plăteşte mai mult decât alţii”, a mai spus Chisăliţă. Pe de altă parte, el a subliniat că discuţia publică se concentrează obsesiv pe preţul petrolului brut, însă adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare. „Europa a închis rafinării, a redus investiţiile şi a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situaţie paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puţin discutate, dar decisive schimbări structurale”, a afirmat specialistul. De asemenea, el susţine că taxele au crescut semnificativ şi au devenit „podeaua invizibilă”. „Chiar şi într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul şi extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care preţul nu poate coborî. Nu pentru că piaţa nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea preţului petrolului este amortizată fiscal. Iar creşterea este amplificată”, a mai spus Chisăliţă.
Motorina s-a scumpit mai mult decât ar justifica criza din Iran
Așa cum a anticipat Gândul, care a scris încă de luni că prețul combustibilului va exploda, benzinarii au profitat de embargoul petrolier pus de Iran prin închiderea strâmtorii Ormuz și au umflat imediat prețurile la pompă. Însă, arată un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător european de țiței. Deși diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru—, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră capătă sens. Ea prefigurează scumpiri în lanț, așa cum s-a întâmplat și la declanșarea războiului din Ucraina, când în doar o lună de la invazia armatei ruse în țara vecină, prețurile la pompă au explodat, deși România nu era implicată în conflict. România are una dintre cele mai bune infrastucturi petroliere din Europa de Est, deci scumpirea nu se justifică România este al doilea producător de țiței din Europa, căci are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, are rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte apt să conecteze porturile cu rafinăriile și depozitele interne. Rafinăria Astra din Ploiești / Sursă FOTO: captură Digi 24 În mod logic, o structură de o asemenea anvergură ar fi de așteptat să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale. În cadrul studiului semnat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – reiese, prin analiza fluxurilor de aprovizionare și a evoluției costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru — dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră devine relevantă. Cum funcționează sistemul petrolier românesc Potrivit datelor asociației, care apără drepturile consumatorilor români de energie, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe 3 niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri) stocurile comerciale ale companiilor stocurile strategice obligatorii ale statului. Este un model identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind special conceput pentru a asigura securitatea energetică. Trebuie reținut că rafinăriile românești procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Țara noastră importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone. Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri . Principalele surse de import sunt: Kazahstan Azerbaidjan Irak Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local. Infrastructura de rafinare România dispune în prezent de 3 rafinării majore: Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi o mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum . Așadar, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României). Fluxurile reale din ultimele luni nu justifică scumpirea de azi Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă. În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape identice cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce menține stocurile constante. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare. Petrolul s-a scumpit în ultimele luni, dar nu suficient cât să explice prețul de astăzi de la pompă pentru motorină, conchide studiul. „Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI. Umflarea prețului se răsfrânge asupra economiei Potrivit acestuia, la un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferenţă de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie şi consumatori. „Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea
Independența energetică a României, o utopie?
Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei, a declarat foarte recent că România ar putea deveni independentă energetic la orizontul anului 2028. Oficialul nu s-a lăsat descurajat de faptul că românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa și a avansat acest scenariu pozitiv. Însă, cât de plauzibil este anul 2028 pentru a atinge această bornă majoră? În ultima analiză din viața sa, oferită în exclusivitate pentru Gândul, renumitul economist Mircea Coșea a explicat de ce acest concept este aproape imposibil pentru realitatea economică a țării noastre. Un alt specialist cunoscut, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, avertizează că nici măcar peste două decenii nu putem spera în mod realist la acest deziderat de independență energetică. Acum o săptămână, ministrul Energiei declara că România va deveni până în 2028 „o țară independentă energetic”. Potrivit ministrului, România se va transforma până în anul 2028 „din importator net de energie într-o țară independentă din punct de vedere energetic”, mai ales că în câțiva ani portofoliul energetic al țării noastre va beneficia și de începerea extracțiilor la mega-proiectul Neptun Deep, dar și de investițiile recente, din mandatul său, în capacități în stocare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan Ivan a mai informat că, în momentul atingerii pragului de independență, reușita se va transpune și în facturile românilor. ”Înseamnă că noi vom ajunge, și asta este a doua țintă pe lângă independența energetică, ca prețul final la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene”. Mircea Coșea: Independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative din balanța energetică Într-o intervenție pentru Gândul, regretatul profesor universitar de economie explica, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, de la finalul lui 2025, de ce România nu poate spera la câștigarea statutului de țară independentă energetic. În primul rând, este nevoie de o abilitate de anticipare a viitorului, de viziune și de o combinație, un mix inspirat de mai multe tipuri de energie. Mircea Coșea considera că nici pe termen mediu, de 5-10 ani, România nu s-ar apropia de această dorință de independentă. Mircea Coșea ”Este un ideal, în sens de utopie, pentru că independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative care au loc în balanța energetică. Deci nu te poți baza doar pe anumite surse de energie. E nevoie să tot schimbi, să te adaptezi, să investești, să te orientezi în legătură cu ceea ce înseamnă tranziția la o altă formă de energie, la ceea ce înseamnă posibilitățile ca, de această dată, să preîntâmpinăm anumite elemente care țin de schimbările rapide ale climei. Nici într-un orizont de timp să zicem mediu, peste 5 ani, 10 ani… ”, argumenta Coșea. Reconfigurarea noii ordini economice mondiale va avea și ea un rol Pe de altă parte, reputatul analist invoca și posibile schimbări de paradigmă în economia globală, ceea ce implică repoziționări și un factor de hazard care poate schimba totul pentru țări din eșalonul doi cum este România. S-ar putea să fie schimbări foarte importante în viitoarea etapă, schimbări la care nici nu așteptăm, schimbări masive de paradigmă a modelului global de dezvoltare, în care lucrurile pot să se schimbe atât de radical încât să apară alt raport de forță dintre principalii actori economici. Unii să-și piardă importanța, alții să revină în actualitate, alții să devină eroii zilnici, aici mă gândesc la India. Toate aceste schimbări, cu evoluții la nivelul BRICS, pot să aducă ceva care să schimbe cu totul și cu totul ceea ce noi credem azi că e încă valabil. Și în acele condiții s-ar putea să creeze și niște premise pentru practica acestui proiect, dar nu ca toate să vedem dacă aceste schimbări vor avea loc și când vor avea loc. România nu și-a clarificat încă poziția finanțării de război și a dezvoltării Nu în ultimul rând, regretatul expert menționa că țara noastră este blocată de guvernanți și de deciziile politice arbitrare, de cheltuielile excesive din bani publici, cum ar fi pentru Ucraina, deci nu ne putem aștepta prea curând să plusăm din moment ce România decade din toate punctele de vedere. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare ”Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole. Noi nu știm nici măcar ce necesar energetic avem. România este o țară nesigură, o țară prea apropiată de o zonă de război, care nici nu și-a clarificat încă poziția finanțării în interior în raport cu cheltuielile de război și cheltuielile de dezvoltare”, declara regretatul economist, în exclusivitate pentru Gândul. Dumitru Chisăliță: ”Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă” La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță (foto jos), atrage atenția că avem de-a face cu unul dintre cele mai abuzate concepte din discursul public. Expertul consideră că problema României privind energia scumpă nu a fost tratată pornind de la cauze, ci au fost vizate doar efectele și explică cum putem evalua foarte precis acest termen mult folosit în declarațiile publice. ”Un stat poate produce mai mult decât consumă într-un an. Însă dacă, într-o săptămână de iarnă severă, este obligat să importe pentru a evita întreruperi, acel stat nu este independent — este doar confortabil într-un an normal. Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă. Înseamnă să ai suficientă producție, stocare și capacitate de transport/distribuție, indiferent de temperatură, context geopolitic sau volatilitate a pieței, să poată alimenta economia populației fără a depinde de decizia sau disponibilitatea altcuiva”. O abordare incorectă și falsă Independența energetică este prezentată ca o medalie statistică, dacă, pe total an, produc mai mult decât consumi, ești independent. Dacă exporturile depășesc importurile, ești independent. Dacă ai excedent într-un sector, ești independent. Această abordare este incorectă. Este greșită. Este falsă. Energia nu se consumă anual, pe medie. Se consumă în fiecare secundă. În vârf de iarnă. În criză geopolitică. În momente în
Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie
De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat
Voucherele la gaze anunțate de autorități prevestesc un șoc psihologic
Statul a anunțat un sprijin financiar în vederea dispariției plafonării prețului la gaze din data de 1 aprilie 2026. Însă, dacă luăm în calcul exemplul liberalizării pieței de energie electrică, soldată cu prețuri mult mai mari la facturi, ideea unui voucher pentru gaze anunțată de autorități pare să prefigureze o iminentă scumpire a facturilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul curentului electric. Potrivit unei simulări a Asociației pentru Energie Inteligentă, apare firesc o întrebare: voucherul la gaze este un ajutor real sau o formă mascată prin care statul pune pe spatele tuturor consumatorilor efectele eliminării acestei plafonări la gaze? Altfel spus, românii vor compensa din noile taxe și accize la gaze plafonarea prețului la gaze? Așa cum a scris Gândul, furnizorii au început deja să-și prezinte ofertele în vederea eliminării, de la 1 aprilie, a plafonării asigurate de stat (detalii AICI). Trebuie amintit că, începând din iulie 2025, atât gazele cât și energia electrică s-au scumpit odată cu creșterea TVA la 21% decisă de Guvernul Bolojan. Consumatorul își va plăti propriul voucher Asa cum arată ofertele de preț de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher, avertizează Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Asociația amintește că există deja o Lege a consumatorului vulnerabil, așadar se pune întrebarea: care e scopul acestor vouchere? AEI atrage atenția că un astfel de voucher va fi plătit, în realitate, tot de consumatorul român. Suntem pentru vouchere, dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. Vouchere ar trebui să fie, dar fără să iei banii cu dreapta și să-i dai cu stânga. (…) România are deja un mecanism legal pentru sprijinirea celor cu adevărat afectați – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele și familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecție. În loc ca acest sistem să fie îmbunătățit, simplificat și extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher. De aici vine și suspiciunea – această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu – nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general. Sigur, există și un argument forte în favoarea lui – ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită. Mulți români câștigă „puțin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puțin” ca să treacă ușor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susține că voucherul este o soluție rapidă și aplicabilă fără dosare și drumuri la primărie, susține asociația condusă de Dumitru Chisăliță (foto). AEI: Statul va strânge 500 milioane de lei după eliminarea plafonării plus 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize În continuare, Asociația prezintă scenariile acordării acestor vouchere din banii statului, adică ai tuturor contribuabililor, astfel: Circa 500.000 de români s-ar încadra să primească aceste vouchere, aspect care ar determina necesitatea unei resurse financiare de 300 milioane lei. Dacă considerăm că viitorul preț mediu al gazelor la consumatorul final se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media prețului ofertat), constatăm o creștere a veniturilor din TVA ca urmare a creșterii prețului gazelor cu cca 800 milioane lei/an. În orice scenariu, statul va avea numai de câștigat, fiind vorba de un surplus financiar impresionant. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Altfel spus, creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig semnificativ la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă cca 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Plus de 200 lei/lunar la factură, voucher de stat de 100 lei AEI atrage atenția că statul va acorda vouchere din banii pe care îi vor plăti suplimentar toți consumatorii. De exemplu, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună). Totuși, este injust să acorzi tuturor consumatorilor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum. După cum se vede în tabelul de mai jos, pentru unii consumatori, veniturile inclusiv ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă, arată Asociația. Ajutorul ar trebui să fie destinat celor care chiar au nevoie Ajutorul ar trebui acordat în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin, mai arată Asociația pentru Energie Inteligentă. În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe. Propunerea Asociației Energia Inteligentă, este ca voucherul să fie finanțat din fonduri private, dar trebuie explicat transparent ce înseamnă acest lucru și cum este implementat, pentru ca sprijinul să nu se transforme într-o taxă ascunsă. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exercițiu de imagine. Dacă statul dorește cu adevărat să