Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
BlackRock: o companie controversată care a ajuns să controleze lumea
BlackRock Inc. este o companie multinațională de investiții înființată în 1988 și cel mai mare administrator de active din lume, cu 12,5 trilioane de dolari în active gestionate. Cu sediul la New York City, compania are 70 de birouri în 30 de țări și clienți în 100 de țări. Larry Douglas Fink este în prezent liderul companiei, care deține și funcția de președinte al Forumului Economic Mondial de când Klaus Schwab a demisionat anul trecut. Aflat pe locul 210 în clasamentul Fortune 500 a celor mai mari corporații, BlackRock s-a poziționat ca lider în industria ESG (mediu, social, guvernanță). Însă, este o companie controversată și din cauza implicării în industria combustibililor fosili, industria militară, precum și în violarea drepturilor omului în China. Compania cu cele mai multe acțiuni cumpărate din lume Are acțiuni cumpărate la companii precum: Nvidia, Apple, Microsoft, Amazon, Google, Meta, Tesla, Walmart, Exxon, JP Morgan, Oracle, Bank of America, Chevron, Coca Cola, Intel, AT&T, Starbucks, McDonald’s. A pompat 18 miliarde de dolari în 810 de firme europene pe durata pandemiei de COVID-19, arată Private Equity Insights. Financial Times a scris despre cum BlackRock a încheiat un acord de 11 miliarde de dolari cu Aramco, o companie de petrol și gaz natural de stat din Arabia Saudită. Bloomeberg informează că a investit și în Ucraina pe durata războiului până în 2025. Finbold dezvăluie că BlackRock are fonduri de criptomonede (Bitcoin și Ethereum) în valoare de peste 1 trilion de dolari. Medium scrie că BlackRock a ajuns să aibă impact asupra fiecărui aspect al vieții americanilor, asupra guvernelor, a agențiilor de informații, a companiilor farmaceutice și a industriei muzicii. Fiind lider în industria ESG, s-a implicat în cauze sociale pentru sănătatea publică, democrație și justiție. Documentele declasificate de CIA, FBI și Departamentul de Justiție al SUA arată că BlackRock a avut legături tulburătoare când vine vorba de finanțe și profit. BlackRock, acuzată pentru încălcarea drepturilor omului Potrivit European Ombudsman,a încheiat contracte cu Comisia Europeană. CNN scrie că o comisie specială a Congresului a investigat BlackRock (cel mai mare administrator de active din lume) și MSCI, unul dintre cei mai mari furnizori de fonduri indexate, pentru a stabili dacă investesc economiile americanilor în companii chineze care au fost băgate pe lista neagră de către guvernul SUA pentru probleme de securitate și încălcarea drepturilor omului. S-a confruntat și cu o plângere de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru presupusa contribuție la încălcarea drepturilor omului în întreaga lume prin investițiile făcute în industrii, arată The Guardian. „Prietenii Pământului SUA” și organizații pentru protejarea drepturilor popoarelor indigene din Brazilia au acuzat BlackRock de creșterea investițiilor în companii implicate în defrișarea junglei Amazonului, încălcând și drepturile comunităților locale. Compania este acuzată și pentru că ar fi transferat arme Israelului utilizate asupra zonelor populate de civili din Fâșia Gaza, iar potrivit Business & Human Rights Centre , compania nici nu a răspuns solicitărilor experților ONU de a înceta astfel de operațiuni. George Soroș chiar a criticat BlackRock pentru că a investit în mod greșit în companii chineze, acționând astfel împotriva intereselor naționale ale SUA. Compania a fost acuzată că ar fi fabricat armament pentru Armata Republicii Populare Chineze. BlackRock îmbrățișat cauze sociale de stânga până la revenirea lui Trump Compania a fost implicată în acțiuni de protejarea mediului. A abandonat susținerea politicilor climatice de când SUA au ieșit din Acordul Climatic de la Paris, potrivit Forbes. Într-un podcast de pe Heidrick and Struggles vicepreședintele companiei a dezvăluit că a promovat politicile LGBT în Asia. A colaborat cu Forumul Economic Mondial condus de controversatul economist și fondator Klaus Schwab și chiar a investit în Sweet Baby Inc. , un studio canadian de dezvoltare narativă și consultanță care s-a implicat în includerea conținutului narativ „WOKE” în jocuri video ca Alan Wake 2, God of War Ragnarok și Marvel Spider-Man 2. Însă, a renunțat la susținerea politicilor pro-diversitate, egalitate și incluziune (DEI) din 2025 după ce Casa Albă a declarat război deschis ideologiilor WOKE, scrie New York Post. Larry Fink, directorul companiei, are bune relații cu Donald Trump, președintele Statelor Unite, scrie WSJ. Sursa Foto: Envato/Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Cea mai mare FRAUDĂ postbelică din Germania. Procurorii germani au efectuat DESCINDERI la cel mai mare manager DE FONDURI din lume
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă
Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB
Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei