Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB
Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei
Ascensiunea Dragonului de Jad. Cum a ajuns China cea mai mare economie a lumii, după ce a fost în genunchi după Al Doilea Război Mondial
Din 1949, China a cunoscut un proces de dezvoltare economică surprinzător și turbulent. A experimentat revoluție, socialism, Maoism, perturbări cauzate de evenimente precum Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală și, în cele din urmă, o reformă economică treptată și creșterea rapidă în perioada post-maoistă. Viteza transformării Chinei dintr-una dintre cele mai sărace țări într-una dintre cele mai mari economii ale lumii este neegalată în istorie. Situația în 1949 În 1949, economia Chinei suferea de pe urma efectelor ale deceniilor de război civil. Multe mine și fabrici fuseseră avariate sau distruse. La sfârșitul războiului cu Japonia în 1945, trupele sovietice demontaseră aproximativ jumătate din utilajele din zonele industriale majore din nord-estul Chinei și le expediaseră în Uniunea Sovietică. Sistemele de transport, comunicații și energie electrică erau distruse sau avariate din cauza lipsei de întreținere. Producția de alimente era cu aproximativ 30% sub nivelul de vârf de dinainte de război, iar problemele economice erau agravate de una dintre cele mai virulente rate ale inflației din istoria lumii. După înfrângerea suferită în Războiul Civil Chinez, naționaliștii fugiseră cu rezervele de aur, argint și dolari ale țării. Comerțul era distrus, moneda națională era lipsită de valoare, iar economia se baza pe troc. Primele măsuri (1949-1952) Mao Zedong și Zhou Enlai Începând cu 1949, sub Mao Zedong, China s-a concentrat pe stabilirea unui sistem socialist cu investiții masive în industria grea și infrastructură, alături de reforme în sănătatea publică și alfabetizare. Economia funcționa sub un sistem de planificare centralizată și alocare a resurselor, cu comerț exterior limitat și autosuficiență. Primul program de guvernare acorda prioritate proprietății de stat, deși lua în considerare și unele interese private. Pentru a ține inflația sub control până în 1951, guvernul a unificat sistemul monetar, a redus creditele, a restricționat bugetele guvernamentale la toate nivelurile și le-a pus sub control central și a garantat valoarea monedei. Sistemul bancar centralizat era axat pe câteva instituții de stat, iar reglementările bancare erau inspirate din cele ale Uniunii Sovietice. Succesul Partidului în combaterea hiperinflației și stabilizarea prețurilor a devenit o sursă majoră de legitimitate a noului guvern. Creșterile de prețuri din anii 1950 până în anii 1970 au fost în general minime, deși perioadele Marii Salt Înainte și Marii Foamete au fost excepții notabile. În timpul lui Mao, China a avut în cele din urmă una dintre cele mai stabile monede fiduciare din istoria modernă. Primul plan cincinal (1953-1957) După ce a restabilit o bază economică viabilă, Mao Zedong, Zhou Enlai și alți veterani revoluționari erau pregătiți să se angajeze într-un program intensiv de creștere industrială. În acest scop, administrația a adoptat modelul economic sovietic sub sloganul „Învață de la Uniunea Sovietică”. În perioada 1953-1956, China a naționalizat comerțul, industria și meșteșugurile. Procesul de colectivizare a început încet, dar s-a accelerat în 1955 și 1956. În 1957, aproximativ 93,5% din toate gospodăriile agricole s-au alăturat cooperativelor de producători. Deși sectorul agricol a primit doar 6,2% din buget în primul plan cincinal, producția brută agricolă a crescut cu 24,7%. În parallel, clasa muncitoare industrială a crescut de la șase milioane la zece milioane, iar producția industrială a crescut cu 31% în 1955 și cu încă 10% în 1956. Marele Salt Înainte (1958-1961) Perioada Marelui Salt Înainte a înregistrat o scădere masivă a PIB-ului din cauza economiei închise și a eșecului planificării centralizate. În 1958, Mao Zedong a lansat o campanie ambițioasă de transformare a țării dintr-o societate agrară într-o societate industrializată, cu o strategie de industrializare puternic influențată de modelul sovietic, dar care s-a confruntat cu provocări din cauza infrastructurii inadecvate. Mao dorea o creștere a producției rurale de cereale și o creștere a activității industriale, dar disprețuia experții tehnici și principiile economice de bază, ceea ce a însemnat că industrializarea zonelor rurale a depins exclusiv de țărani. Politicile care au deviat forța de muncă din agricultură către proiecte industriale, cum ar fi furnale de oțel construite în curțile tăranilor, au dus la o scădere catastrofală a producției agricole; în consecință, penuria de alimente s-a răspândit. Ca rezultat, se estimează că Marele Salt Înainte a provocat între 15 și 55 de milioane de decese în China, iar ceea ce s-a numit Marea Foamete Chineză din 1959-1961 ar fi fost cea mai mare sau a doua cea mai mare foamete din istoria omenirii. Recuperarea după Marele Salt Înainte (1961-1965) Unele elemente ale economiei de piață au fost introduse pentru redresarea economică. În ciuda tulburărilor politice din timpul erei Mao, PIB-ul Chinei a crescut în medie cu 6,2% pe an în perioada 1952-1978. Industrializarea în timpul erei Mao a dus la acumularea semnificativă de capital fizic și uman, care a pus bazele reformelor de succes ale Chinei. Primul raport al Băncii Mondiale privind China evalua pozitiv epoca Mao, citând creșterea rapidă și industrializarea, precum și „eliminarea virtuală a celor mai grave aspecte ale sărăciei”, deși a identificat și loc de îmbunătățire. Marea Revoluție Culturală (1966-1976) În mai 1966, Mao a lansat Revoluția Culturală, spunând că elemente burgheze se infiltraseră în guvern și în societate cu scopul de a restaura capitalismul. Sub sloganul „răzvrătirea este justificată”, scopul declarat al Revoluției era de a păstra comunismul chinez, epurând rămășițele de elemente capitaliste și tradiționale din societatea chineză. Revoluția Culturală a fost caracterizată de violență și haos în societatea chineză. Estimările numărului de morți variază foarte mult, de obicei între unu și două milioane, inclusiv un masacru din Guangxi care a inclus acte de canibalism, precum și masacre în Beijing, Mongolia Interioară, Guangdong, Yunnan și Hunan. Gărzile Roșii au căutat să distrugă „Cei Patru Vechi” (idei vechi, cultură veche, obiceiuri vechi și obiceiuri vechi), adesea sub forma distrugerii artefactelor istorice și a siturilor culturale și religioase. Zeci de milioane de oameni au fost persecutați, inclusiv oficiali de rang înalt; milioane de oameni au fost persecutați pentru că erau membri ai celor „cinci categorii negre”, printre care intelectualii și oamenii de știință. Mao a condus China mult timp și, chiar dacă a remodelat societatea atât din interior, cât și din exterior, adevărata revoluție a venit cu Deng Xiaoping, care a preluat puterea
Noi tensiuni comerciale între UE și SUA /Decizia lui Trump de taxare a importurilor de medicamente generează preocupări în Europa
Producătorii europeni de medicamente sunt preocupați de perspectivele comerțului cu Statele Unite, iar experții recomandă consolidarea autonomiei Uniunii Europene și în acest domeniu, în contextul anunțului președintelui Donald Trump privind impunerea unor taxe de 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. ”Începând de la 1 octombrie 2025, vom impune taxe de 100% asupra oricărui produs farmaceutic de marcă sau patentat, dacă firma respectivă nu își construiește unitate de producție în Statele Unite. (…) Nu vom impune tarife vamale dacă vor începe să producă în SUA”, a anunțat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Comisia Europeană speră să ajungă la un acord cu Trump Anunțul președintelui Trump generează preocupări în Europa. Comisia Europeană încearcă să rezolve situația, prin acordul comercial cu Statele Unite, care conține prevederi și pentru sectorul farmaceutic. “Noi am stabilit cu SUA tarife generale de cel mult 15%, iar acest lucru reprezintă o garanție că nu vor fi impuse cote suplimentare. Vom face demersuri pentru a ne asigura că taxele vamale pentru exporturile de medicamente nu depășesc 15%”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Cu toate acestea, producătorii europeni de medicamente sunt neliniștiți. Industria farmaceutică germană este preocupată în mod special de această situație. ”Există acordul dintre Comisia Europeană și Casa Albă privind taxele de 15%, dar se pare că situația este de fapt altfel. Pentru industria farmaceutică, perspectivele nu par a fi bune”, a reacționat Han Steutel, președintele Asociației germane a Producătorilor de Medicamente, citat de site-ul Tagesschau.de. Statele Unite sunt un partener important pentru industria farmaceutică germană. În 2024, 23,8% din exporturile germane de medicamente au mers în Statele Unite, o cifră de 27 de miliarde de euro. Indiferent de situația noilor taxe americane, experții cer ca piața europeană să devină independentă de SUA. ”Avem o șansă mare să exploatăm potențialul foarte mare al pieței europene, Europa poate deveni o piață suverană prin extinderea propriilor unități de producție”, a declarat Jasmina Kirchhoff, analist la Institutul Economiei Germane. ”Situația generează incertitudine și îngrijorare, Statele Unite sunt principala piață pentru producătorii germani de medicamente, taxele vor fi o problemă cu impact inclusiv asupra rețelelor de aprovizionare. Materiile prime pentru producătorii americani de medicamente provin în proporție de 90% din Europa”, explică Anja Kohl, expert în bursa medicamentelor din Germania. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Sébastien Lecornu recunoaște că este „cel mai slab premier al celei de-a V-a REPUBLICI”/ „Nu voi reuși fără voi. Parlamentul ne așteaptă” Netanyahu evocă succesele Israelului în conflictele din Orientul Mijlociu și îndeamnă Hamas să elibereze OSTATICII /Trump: „Cred că avem un acord”
Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare
Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”
UE a definitivat Acordul comercial și de investiții cu Indonezia /Creează noi oportunități pentru companii și fermieri
Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat, marți, negocierile în vederea unui Acord Complet de Parteneriat Economic și Investiții, un tratat prin care vor fi eliminate 98% din tarifele comerciale. “Am asumat angajamentul de a accelera diversificarea și parteneriatele, de susținere în continuare a creării locurilor de muncă în spațiul UE și de stimulare a creșterii economice. Acordul cu Indonezia creează noi oportunități pentru companii și fermieri într-o economie majoră aflată în ascensiune. Acest acord ne oferă o sursă stabilă și predictibilă de materii prime esențiale, absolut necesare pentru industria ecologică a Europei în materie de tehnologie și oțel”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Acordul comercial dintre UE și Indonezia creează o piață de 700 de milioane de clienți, elimină 98,5% din tarifele vamale și simplifică procedurile de export. Uniunea Europeană va avea noi posibilități de investiții în Indonezia, în special în sectoare strategice precum vehiculele electrice, produsele electronice și cele farmaceutice. ”Acest acord elimină 98% din tarifele de exporturi, toate barierele vamale și deschide noi direcții de investiții. Acest acord a fost configurat prin luarea în considerare a priorităților și sensibilităților ambelor părți, pentru a asigura un rezultat echilibrat. Spre exemplu, tarifele Indoneziei de 50% asupra importurilor de mașini vor fi eliminate gradual în următorii cinci ani, ceea ce deschide drumul pentru exporturile europene de automobile”, a declarat comisarul UE pentru Comerț, Maros Sefcovic. Înainte de fi ratificat, Tratatul comercial UE-Indonezia va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Financial Times: Vladimir Putin practică un joc PERICULOS cu NATO /Washingtonul se teme de escaladarea crizei pe flancul estic MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”
Decizia Administrației Trump de a majora taxa pentru viza H-1B, o oportunitate pentru China și alte state să atragă angajați de top
Decizia surpriză a președintelui american Donald Trump de a crește taxa de solicitare a vizei H-1B la 100.000 de dolari este considerată de experți ca o oportunitate pentru alte economii majore, în special cele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Ca parte a unui efort de a proteja locurile de muncă americane, Administrația Trump a majorat vineri taxa de aplicare pentru vizele H-1B, cele pentru lucrătorii străini calificați. Începând de duminică, companiile americane trebuie să plătească o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare viză necesară pentru noii angajați străini care sosesc în SUA. Anterior, vizele de acest tip le-au permis unora dintre cei mai cunoscuți lideri din domeniul tehnologiei, cum ar fi Elon Musk și directorul Google Sundar Pichai să ajungă să lucreze în SUA. „Cu siguranță ar putea fi dureros pentru SUA în ceea ce privește inovația”, a declarat Charles-Henry Monchau, director de investiții la Syz Group. „Ar putea fi o oportunitate pentru Marea Britanie, ar putea fi o oportunitate pentru Europa, pentru locații precum Dubai, de exemplu, sau poate China… Pentru că, evident, dacă SUA devin mai stricte, aceasta este o oportunitate de aur pentru multe dintre aceste țări de a le deschide ușa experților și lucrătorilor offshore.” India: O decizie „probabil cu consecințe umanitare” Alături de companiile financiare, firmele Big Tech mizează de mult timp pe vizele H-1B pentru a recruta personal din India și China pentru joburi de calificare înaltă. Amazon are 14.000 de angajați cu vize H-1B, în timp ce Microsoft, Meta, Apple și Google au fiecare peste 4.000. Creșterea prețurilor vizelor H-1B este așteptată să aibă un impact puternic, în special asupra angajaților indieni, care au reprezentat peste 71% din vizele H-1B în anul fiscal 2024, conform CNBC. India a ripostat la anunțul Administrației Trump cu privire la noua taxă de viză, spunând că decizia „este probabil să aibă consecințe umanitare”. China lansează o nouă viză pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie Între timp, în China, noua Viză K pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie, lansată în august, intră în vigoare începând cu 1 octombrie. Viza K s-ar putea dovedi o alternativă plăcută la H-1B, mai ales în contextul în care solicitanții de viză K nu trebuie să aibă o invitație de la un angajator chinez. Pentru China, găzduirea studenților străini a rămas o strategie cheie pentru a stimula cheltuielile interne pe fondul unei economii lente. La rândul său, Marea Britanie caută să exploreze modalități de a elimina unele taxe de viză pentru angajații străini de top. O opțiune luată în considerare de prim-ministrul britanic Keir Starmer este o propunere de a renunța la taxele de viză pentru profesioniștii de nivel superior, a relatat luni Financial Times, citând persoane familiarizate cu chestiunea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: