Etichetă: Economia globală

De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz.  Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe  riscă să ajungă în  pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula  von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”.  Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei.  Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând

Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și  va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS  că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit  ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El

Motivele pentru care Volkswagen va da afară 50.000 de oameni în Germania, din anul 2030

Directorul executiv al Volkswagen Wolfsburg, Oliver Blume,  a anunțat că va da afară 50.000 de angajați din anul 2030, după ce a înregistrat o scădere de profit net cu 44% în 2025 (până la 6,9 miliarde de euro). Este cel mai catastrofal rezultat de la scandalul Diesselgate din 2015. Principalele cauze ale declinului companiei auto germane Producătorul de mașini susține că principalele cauze ale scăderii profitului au fost: tensiunile comerciale SUA-UE; cererea scăzută de automobile germane în China și în SUA; creșterea competiției cu mașinile electrice din China; Și brandul de lux Porsche a fost grav lovit în 2025, după ce a înregistrat o scădere de profit de la 5,3 miliarde de euro la 90 de milioane de euro. . Volkswagen trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu Veniturile companiei Volkswagen au stagnat la 322 de miliarde de euro, iar profitul operațional s-a redus la jumătate, la 8,9 miliarde de euro, potrivit Economedia.ro. Marți dimineața, la bursa de la Frankfurt, acțiunile companiei Volkswagen au crescut cu 3,7% după comentariile lui Donald Trump care au dus la scăderea prețurilor la petrol. Volkswagen anunță extinderea în România a unui program controversat Grupul Volkswagen a confirmat că România se află printre cele aproximativ 40 de țări europene incluse în acest program, care va începe în ianuarie 2026, inițial cu modelele Volkswagen, urmând ca ulterior să fie extins și către Audi, Porsche, Škoda, CUPRA și Volkswagen Autovehicule Comerciale. Potrivit companiei, vor fi utilizate date provenite din situații reale de trafic, colectate de la camerele și senzorii mașinilor. Aceste informații pot include trasee parcurse, condiții de drum, manevre ale șoferilor, dar și imagini cu alți participanți la trafic, precum pietoni sau bicicliști. Volkswagen susține că aceste date vor fi folosite pentru perfecționarea sistemelor de asistență, cum ar fi menținerea benzii de circulație, avertizările de pericol sau reacțiile automate în zone aglomerate, inclusiv în apropierea școlilor sau în parcările supermarketurilor. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă: Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai MARI decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor

Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil

Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească  înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj  clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului

Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia

La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei,  Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina,  cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent  , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia  gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters.  În 2021,  înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei  s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro  în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase  175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”

Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime.  Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu

Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare

Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.”  Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus

Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea sa la nivel regional ar putea declanșa un șoc economic global. Poziția strategică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice transformă această regiune într-un punct strategic pentru economia globală. Gândul a stat de vorbă cu doi analiști economici pentru a explica efectele pe care conflictul le-ar putea avea asupra economiei românești, dar și asupra economiei mondiale. Închiderea Strâmtorii Ormuz, mișcare critică pentru economia globală Chiar dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Poziția țării noastre în contextul acestui conflict este una vulnerabilă, în special din cauza dependenței de importuri de energie, combustibil și bunuri de larg consum. Strâmtoarea Ormuz reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume deoarece aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă. După ce Israel și SUA au atacat Iranul în cadrul unei operațiuni surpriză, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. O închidere prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Adrian Negrescu: Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială Analistul economic, Adrian Negrescu, explică pentru Gândul efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta spune că ele se vor resimți rapid în economia românească, în special prin creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul dependenței de importuri. Specialistul subliniază că România are o capacitate redusă de rafinare, motiv pentru care, va trebui să apeleze și mai mult la piețele externe pentru a acoperi deficitul de carburanți și petrol. Or, această dependență și orice scumpire la nivel internațional se va reflecta atât în prețurile de la pompă, cât și în costurile de transport. „În ceea ce privește economia a României, putem spune așa, orice creștere a prețului petrolului se va traduce rapid într-o creștere a prețului la pompă în România, în condițiile în care stocurile s-au redus foarte mult, iar impactul efectelor economice, la nivel internațional, tinde să se propage foarte rapid. Altfel spus, dacă prețul petrolului va trece de 75-80 de dolari pe baril, din păcate, prețul carburanțului ar putea trece de 8,5, chiar 9 lei pe litru, în orizontul următoarelor 40 de zile. Și asta în condițiile în care, din păcate, suntem dependenți de transportul rutier, avem o capacitate din ce în ce mai redusă de rafinare. Altfel spus, trebuie să importăm mai des carburanți și petrol pentru piața românească.” De asemenea, economistul atrage atenția că un conflict extins în zona Golfului poate afecta rutele comerciale esențiale și poate duce la blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar genera scumpiri în lanț pentru produsele electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și încălțăminte. „Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială, în care noi o să fim victime de serviciu, în condițiile în care, dincolo de prețul carburanților, riscă să apară probleme pe lanțurile de aprovizionare, mai ales că stâmtoarea Ormuz va fi închisă. Asta înseamnă că tot ce vine import din China, din India, din alte țări asiatice, ar putea deveni mai scumpe, în condițiile în care transportatorii vor trebui să ocolească toată Africa. Asta înseamnă costuri mai mari, asta înseamnă prime de risc mai mari pentru transportul de marfă. Nu este exclus să asistăm la perturbări în fluxurile de aprovizionare, produse electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, în condițiile în care noi suntem, din păcate, net importatori pe multe dintre produsele astea care țin de viața de zi cu zi.” În final, Adrian Negrescu subliniază că orice zi de conflict accentuează criza în care se află economia mondială. Reacțiile rapide și emoționale ale investitorilor în acest context pot duce în doar 24 de ore direct la o criză financiară. Spre deosebire de crizele precedente, astăzi investitorii pot lua decizii instant, care ar putea avea efecte directe atât pentru economia globală, cât și pentru economiile vulnerabile, precum cea a României. „Orice astfel de război se poate traduce în 24 de ore într-o criză financiară. Spre deosebire de criza precedentă, în momentele de față, investitorii sunt la un buton distanță de a-și lichida acțiunile, de a-și lichida plasamentele în burse, de pe telefonul mobil, prin aplicațiile mobile, ceea ce le lipsea la precedenta criză financiară. Altfel spus, pe fondul emoției, pe fondul informațiilor din social media, nu este exclus să asistăm la o ieșire agresivă din piață a investitorilor, mai ales a celor mici și asta se va traduce, din păcate, într-o problemă gravă de finanțare.” Adrian Mitroi: Volatilitatea prețurilor la energie și combustibil riscă să reaprindă inflația și să afecteze direct bugetele românilor Pe același ton, Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie privită prin prisma impactului asupra piețelor globale, în special asupra energiei. Tensiunile din regiune afectează direct Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul mondial. „Conflictul dintre Israel și Iran, amplificat prin implicarea directă a Statele Unite ale Americii începand cu februarie 2026, marchează o mutație strategică majoră în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, cu reverberații globale. Fragmentarea regimului de la Teheran, reacții asimetrice prin proxy-uri regionale și presiuni crescute asupra rutelor energetice critice – Strâmtoarea Ormuz, coridor prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, ne face vulnerabili la șocul economic ce va urma.” Acesta explică că pentru România impactul, deși indirect, este semnificativ. Creșterea prețurilor la energie și combustibili poate reactiva presiunile inflaționiste și va afecta rapid bugetele gospodăriilor, dar și competitivitatea industriei locale. În acest sens, economistul crede că România, membră a NATO și a Uniunii Europene, ar putea fi afectată de redistribuirea resurselor militare occidentale sau de intensificarea amenințărilor hibride. „Pentru România, impactul este indirect, dar relevant. Pe plan economic, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili riscă să reactiveze presiunile inflaționiste, afectând bugetele gospodăriilor și competitivitatea industrială. Într-un context deja tensionat fiscal, local și la nivel european, creșterea costurilor de apărare și a subvențiilor

Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei AI bubble

Meta, compania gigantică din spatele platformelor de socializare Facebook, WhatsAspp, Threads și Instagram, continuă să ignore criza „AI bubble”. Tocmai  a încheiat un acord în valoare de 60 de miliarde de dolari cu AMD, producător de cipuri, procesoare și plăci video. Este un pariu riscant, căci Meta continuă să investească în Inteligența Artificială, potrivit The Guardian. De câteva luni, cipurile de memorie RAM s-au scumpit semnificativ de când cererea companiilor (OpenAI, Microsoft, Meta, Google) pentru acestea a crescut. Cererea mare de cipuri pentru centrele de date AI duce la scumpiri masive Cipurile cu memorie sunt utlizate în marile centre de date care vor sta la baza serverelor pentru chatboții cu Inteligență Artificială. Chiar și plăcile video s-au scumpit, iar piața globală de gaming anticipează o criză majoră. Sony a ajuns să amâne chiar lansarea consolei PlayStation 6 cu încă câțiva ani, 2027 fiind anul programat, iar plecarea lui Phil Spencer de la Microsoft indică sfârșitul epocii consolelor Xbox. Însă, Meta se încăpățânează și a anunat că va cumpăra milioane de cipuri de la AMD, rivalul gigantului taiwanez Nvidia.  Pe de altă parte, acum 5 zile, Financial Times a raportat că Nvidia și OpenAI au renunțat la acordul nefinalizat de 100 de miliarde de dolari și l-au înlocuit cu o înțelegere de 30 de miliarde de dolari. De la finalul anului 2025, s-au înregistrat scumpiri masive la plăcile video Nvidia din seriile RTX 4000 și 5000. Meta vrea să cumpere și procesoare AMD Lisa Su, directoarea executivă a AMD, a anunțat că va aproviziona Meta cu cipuri de 6 gigawați, iar primul lot va conține cipuri de 1 GW din noul hardware MI450, care se va lansa în a doua jumătate al acestui an. Meta plănuiește să cumpere și procesoare AMD, inclusiv o variantă personalizată pentru platformele de socializare, care vor oferi performanță ridicată, dar vor avea și un consum scăzut de energie. Meta se pregătește să antreneze modele AI la scară largă, susțin analiștii. Sursa Foto: Bloomberg/Profimedia/AMD Autorul recomandă: Cea mai scumpă și avansată placă video din lume vine pe piață cu funcții AI pentru a rula jocurile video la performanțe record de peste 200 FPS

Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus

Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%