SpaceX a debutat vineri cu 150 $ la bursa Nasdaq. În doar câteva minute, prețul unei acțiuni la compania trilionarului Elon Musk a crescut cu 16 $
Imperiul de rachete, sateliți și AI al lui Elon Musk se duce „până la lună”, după ce omul de afaceri a scris istorie după ce a devenit primul trilionar. Compania sa spațială, SpaceX, a fost oficial listată la bursă, acțiunile fiind tranzacționate sub simbolul SPCX. A atras 75 de miliarde de dolari în cea mai mare listare la bursă din istorie. Analiștii de pe Wall Street avertizează investitorii: trebuie să se aștepte la o volatilitate crescută în prima zi de tranzacționare. În cele din urmă, ar putea rezulta doar o bulă speculativă. După ce Elon Musk și-a schimbat statutul de la miliardar la cel de trilionar, SpaceX, companie înființată în 2002, a debutat vineri cu 150 de dolari la bursa Nasdaq, cu 11% peste prețul stabilit de IPO. Potrivit Reuters , compania era evaluată la 1,96 de trilioane de dolari, asta după ce joi seară, prețul de listare era la 135 de dolari pe acțiune. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României. Prețul acțiunilor a urcat cu 16 dolari în câteva minute În doar câteva minute, prețul a urcat spre 161 de dolari, fiind raportate tranzacții de 14 miliarde de dolari în câteva minute. 89 de milioane de acțiuni au fost schimbate. Dacă acțiunile cresc prea mult și prea repede, tranzacționarea poate fi suspendată. La jumătatea ședinței de la Nasdaq la care vorbea Elon Musk, o acțiune la compania SpaceX a ajuns să valoreze 166 de dolari. Sursa Foto: Saratta Chuengsatiansup Ce vrea să facă Elon Musk cu atâția bani? Un trilion de dolari înseamnă o mie de miliarde de dolari. Este o sumă imensă pe care Elon Musk nu poate să o cheltuiască într-o viață. Dacă ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare zi, i-ar lua 2.740 de ani pentru a-și epuiza averea imensă. Ce intenționează să facă SpaceX cu banii? Elon Musk dorește să folosească sumele mari pentru proiecte tech: infrastructură pentru AI, lansare de noi constelații de sateliți Starlink și îmbunătățirea tehnologiei rachetelor pentru a fi transportați astronauți pe Lună și pe Marte în viitorul apropiat. Elin Musk susține că dorește să investească foarte mult în dezvoltarea de centre de date pentru AI în spațiu. Trilionarul o vede ca pe o soluție pentru a depăși limitările energetice de pe Pământ. Și românii pot cumpăra acțiuni Investitorii români pot cumpăra acțiuni la SpaceX încă din prima zi de tranzacționare. Se pot face tranzacții și în intervalul 23:00 – 03:00, ora României. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Consiliul de securitate al ONU a început. Reuniunea are loc la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați
UPDATE: Kayoko Gotoh, despre riscul extinderii efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei Kayoko Gotoh, director pentru Europa, Asia Centrală și Americi în cadrul Departamentelor ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii și pentru Operațiuni de Pace. „Vinerea trecută, un incident periculos a concretizat avertismentele pe care le-am formulat în repetate rânduri cu privire la posibilitatea extinderii efectelor războiului dincolo de granițele sale” (…) În noaptea de 28 spre 29 mai, a precizat aceasta, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe cu zece etaje din municipiul Galați, în estul României, rănind doi locatari, o femeie și un copil. Deși nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă înarmată de la începutul războiului, în 2022, a fost pentru prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime. Incidentul survine pe fondul unei „tendințe îngrijorătoare”, caracterizată prin incursiuni ale dronelor în spațiile aeriene și în apele teritoriale ale statelor care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Federația Rusă, precum și al unei escaladări puternice a ostilităților atât din partea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene. Totodată, a spus ea, riscul unor erori de calcul militar este deosebit de periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv a Centralei Nucleare de la Zaporojie, unde, potrivit informațiilor disponibile, o dronă a lovit o clădire a turbinelor la 30 mai. „În contextul tensiunilor crescute, toate părțile implicate au responsabilitatea de a acționa cu prudență și de a se abține de la orice acțiune care ar putea destabiliza și mai mult situația”, a subliniat aceasta, avertizând că „această traiectorie periculoasă de escaladare și intensificare […] riscă să scape de sub control”. UPDATE: Regatul Unit condamnă încălcarea suveranității NATO și a României „Rusia poartă toată responsabilitatea pentru escaladarea conflictului și încălcarea suveranității României. Solicităm încetarea imediată a focului. Regatul Unit este solidar cu România și NATO. Ne-am angajat să apărăm fiecare cm al teritoriului NATO, Stăm umăr la umăr pentru Ucraina și România”, a declarat reprezentantul Regatului Unit. UPDATE: Grecia denunță Rusia Reprezentanta Greciei a denunțat escaladarea războiului Rusiei și incursiunile cu drone rusești pe teritoriile Poloniei, Estoniei și României. „Grecia condamnă încălcarea spațiului aerian al României și ne exprimăm toate gândurile către persoanele rănite pentru recuperare rapidă. Toate încălcările spațiului aerian constituie violarea dreptului internațional și este inacceptabil”. UPDATE: Franța își exprimă solidaritatea față de România: „Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate care apare pe lista „neagră” „Franța va juca un rol în descurajarea Rusiei și își exprimă solidaritatea față de România”, a declarat reprezentantul Franței la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate. „Este pentru prima oară când un membru al Consiliului de Securitate apare pe lista neagră a violențelor sexuale pe timp de război”, a adăugat oficialul, care la rândul său a solicitat armistițiu imediat în Ucraina. „Franța va rămâne un aliat al României”, a încheiat acesta. UPDATE: Reprezentanta Letoniei: „Vremea imperiilor, colonialismului și sferelor de influență s-a încheiat. Rusia, ca membră a Consiliului de Securitate,a devenit o amenințare” Reprezentanta Letoniei a denunțat Rusia pentru amenințarea integrității teritoriale și încălcarea dreptului internațional după ce o dronă rusească a provocat doi răniți în Galați. „Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, a ajuns în postura de amenințare la adresa păcii”. UPDATE: Kayoko Gotoh face prezentarea Kayoko Gotoh, directoarea pentru Europa, Asia Centrală și cele două Americi din cadrul Departamentelor pentru Afaceri Politice și de Consolidare a Păcii și Operațiuni de Pace, urmează să susțină o scurtă prezentare. Inițial, trebuia să facă prezentarea Antonio Guterres, secretarul general al ONU. Oana Țoiu: „Pentru prima oară avem răniți în rândul cetățenilor României. Comportamentul Rusiei este inacceptabil” „O dronă rusească cu explozibil a încălcat dreptul internațional după ce a violat spațiul aerian al României. S-a prăbușit și explodat deasupra unui bloc de locuințe din Galați.”, a declarat ministra demisă a Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu. „Pentru prima oară, avem răniți printre cetățeni români. Am raportat pagube semnificative. Este consecința directă a agresiunii ruse din Ucraina. Acest comportament este inacceptabil și trebuie să înceteze. Solicităm armistițiu imediat”, a declarat ministra. O reuniunea de urgență în cadrul Consiliului de securitate al ONU a început la solicitarea României, fiind purtate discuții despre amenințările Rusiei la adresa securității internaționale în urma celui mai grav incident petrecut în spațiul NATO de la începerea războiului ruso-ucrainean. Reamintim că în noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc din Galați. În urma incidentului, două persoane au fost rănite. Statul român l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța, iar NATO și UE au denunțat Rusia pentru „nesăbuință” O dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, 29 mai. Foto: Viata-libera.ro La solicitarea României, Consiliul organizează o sesiune de informare în cadrul punctului de pe ordinea de zi „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale”. Reuniunea de urgență are loc înainte de cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale ONU, programată pentru 3 iunie să desfășoare alegeri pentru alegerea membrilor non-permanenți prin rotație ai Consiliului de Securitate. Ambasadorul României la ONU: „Intruziunea dronei – încălcări grave ale Cartei ONU” Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite, Cornel Feruță, a anunțat că România a solicitat reuniunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU. „Imediat după incidentul cu drona rusească care a explodat asupra blocului de locuințe din Galați, România a inițiat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează rolul Consiliului în situațiile care amenință menținerea păcii și securității internaționale”, a declarat Feruță. Ambasadorul a adăugat că pătrunderea dronei rusești și detonarea acesteia pe acoperișul unui bloc din Galați, într-o zonă dens populată, care a dus la rănirea a două persoane, a încălcat Carta ONU și dreptul internațional. „Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea cetățenilor români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni, 1 iunie 2026, la ora 15:00, ora New York-ului, într-o
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate
În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul? Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă 58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial. SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari. După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022, este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”. Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027. SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran
Manifestații de Ziua Muncii în întreaga lume din cauza scumpirilor
Manifestații de Ziua Muncii au fost programate să se desfășoare în întreaga lume după creșterea costurilor vieții cauzate de războiul SUA-Iran. Vineri, 1 mai, mii de muncitori din fiecare țară care vor ieși la proteste vor solicita creșteri de salarii și condiții de muncă mai decente. Aceștia ar urma să facă și apel la pace, potrivit France24. Mulți se plâng că s-au săturat să suporte costurile războiului declanșat de președintele SUA, Donald Trump, cu Iranul. „Oamenii muncitori refuză să plătească prețul războiului lui Donald Trump în Orientul Mijlociu. Manifestațiile de azi vor demonstra cum oamenii muncii nu vor sta degeaba și își vor vedea locurile de muncă și standardele de trai ruinate”, a transmis Confederația Europeană a Sindicatelor. Cum se vor desfășura protestele în următoarele țări: SUA: marșuri și boicoturi împotriva politicilor lui Donald Trump; Franța: demonstrații sub slogajul „pâine, pace și libertate. Muncitorii sunt îngrijorați din cauza costurilor vieții crescute de la războaiele din Ucraina și Iran; Italia: partidele de opoziție și muncitorii organizează proteste, deși guvernul a aprobat investiții de 1 miliard de euro pentru combaterea abuzurilor la locul de muncă; Portugalia: s-a propus „legea muncii”, dar sindicatele reclamă că angajaților li se impune să muncească ore suplimentare și că li s-au redus beneficiile; Coreea de Sud: proteste împotriva creșterii costurilor vieții; Turcia: au fost arestați zeci de manifestanți care încercau să mărșăluiască în Piața Taskim. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene; Filipine: proteste masive din cauza creșterii prețurilor la carburanți; Indonezia: proteste după ce sindicatele au atenționat împotriva presiunilor economice tot mai mari asupra gospodăriilor; Pakistan: mulți muncitori pakistanezi se plâng că nu-și mai pot permite să-și ia liber de Ziua Muncii. Legumele s-au scumpit; Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:Drumul spre mare de 1 Mai. Cum se circulă acum și care sunt prețurile la carburanți în benzinăriile din Costinești, Mangalia și de pe autostradă
Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală
Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
SUA lansează un portal de rambursare a taxelor vamale ale lui Trump după ce au fost anulate de Curtea Supremă
Acum circa un an, Donald Trump a proclamat 2 aprilie ca „Ziua Eliberării”. Președintele a lansat o serie de noi taxe vamale asupra mai multor țări din Asia și Europa. Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă a anulat o parte mare a taxelor vamale impuse de administrația Trump. Taxele vamale ale lui Trump au fost anulate din februarie Din 9 aprilie 2026, 56.500 de întreprinderi au făcut demersuri pentru rambursarea taxelor vamale plătite. Suma ar ajunge la 127 de miliarde de dolari. Pe 20 aprilie, Agenția americană a Vămii a anunțat că portalul de rambursarea taxelor vamale este deschis cererilor întreprinderilor. Ce trebuie să facă înteprinderile pentru a-și recupera banii taxați? Întreprinderile trebuie să precizeze produsele vizate de taxele vamale. În plus, administrația Trump trebuie să verifice documente cu privire la 53 de milioane de intrări de produse în SUA. Agenția estimează că 330.000 de întreprinderi au importat produse de la aplicarea taxelor vamale. Trump a solicitat aoplicarea unei noi taxe de 10%. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă:Trump se proclamă „regele tarifelor vamale” și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața
OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz