Etichetă: economia romaniei

România scapă de amenințarea junk. Standard & Poor’s menține ratingul de țară

Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) au publicat vineri, 2 octombrie, raportul prin care mențin România în zona recomandată investitorilor, însă, în continuare, la un singur pas de categoria pe care piețele o numesc, fără menajamente, „junk”. Confirmarea ratingului BBB-  cu perspectivă negativă vine după ce, în urmă cu două zile, surse politice explicau pentru Gândul că președintele Nicușor Dan nu s-a declarat îngrijorat cu privire la noua evaluare a agenției de rating, întrucât a avut o discuție personală cu reprezentanții acesteia și le-a explicat gravitatea unei eventuale retrogradări. Ulterior, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat public că împărtășește optimismul președintelui. Noul raport confirmă că statul român își păstrează gradul de predictibilitate în fața investitorilor.  Loading … „În ciuda absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern de la căderea Executivului în mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din alocările din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Ne așteptăm ca consolidarea fiscală din perioada 2027-2028 să fie ancorată în procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor impulsiona o anumită cooperare politică. Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a sporit expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbarea sentimentului investitorilor; în consecință, instituirea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni vulnerabilități suplimentare. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung și scurt „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă”, se arată în comunicatul agenției. Ce urmează pentru economia României, care a evitat din nou „junk-ul”, dar rămâne la un singur pas de el România a trecut și „examenul” S&P, după ce, la finalul lunii iulie, a reușit să-și păstreze calificativul „BBB-” de la agenția de rating Fitch, iar, o săptămână mai târziu, a primit și confirmarea de la Moody’s. Practic, la momentul actual, statul român știe că va încheia anul 2026 fără teama de a fi retrogradat în zona nerecomandată investițiilor de niciunul dintre cei trei giganți care stabilesc ratingul de țară. O eventuală retrogradare a României la „junk” ar fi generat un lanț de slăbiciuni la nivel economic. Printre posibilele efecte, se numără retragerea investițiilor străine, împrumuturi la dobânzi mult mai mari, prăbușirea puterii de cumpărare a leului, creșterea inflației și a șomajului și, nu în ultimul rând, scumpirea produselor și serviciilor. Din fericire, un astfel de scenariu nu poate fi luat în calcul odată cu menținerea statului român la granița categoriei nerecomandate investitorilor. Mai mult, precedentele episoade demonstrează că mulți investitori s-au simțit încurajați să finanțeze România, datorită dobânzilor mari care nu au scăzut, chiar dacă ratingul de țară a rămas același. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare Ce semnale a dat Alexandru Nazare că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” Cu o zi înainte ca reprezentanții S&P să publice raportul care include noua evaluare a României, ministrul interimar al Finanțelor s-a declarat încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la„junk”. Alexandru Nazare a explicat că proiecția de buget pe anul 2026 a fost respectată, în mare parte, de către toți ordonatorii de credite și că, în ciuda anumitor probleme – pe care nu le-a detaliat – reprezentanții S&P au ținut cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiile cu Standard & Poor’s. Am încredere că informațiile pe care le-am furnizat, proiecțiile pe care le-am prezentat sunt serioase, sunt credibile și sper ca acest lucru să se reflecte în raportul pe care îl vor publica”, explica Alexandru Nazare. Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat miercuri, 30 septembrie, cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.

Creștere economică alături de China. Viorica Dăncilă explică

Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a prezentat pentru Gândul o serie de domenii-cheie care ar putea beneficia de evoluții semnificative, dacă România ar implementa o cooperare mai aprofundată cu Republica Populară Chineză. De la apicultură și industria alimentară la domenii precum medicina și tehnologia, parteneriatele bilaterale ar putea revitaliza economia României, iar o serie de avantaje evidente ar fi de partea antreprenorilor români. Viorica Dăncilă, care este președintele Casei Româno-Chineze, a subliniat faptul că în România există mulți antreprenori, ale căror produse ar putea fi, astfel, importate de partenerii chinezi. Fostul premier a transmis că, pe de-o parte, pozițiile rezervate ale României în relația cu China se datorează deficitului balanței comerciale a țării noastre, în favoarea Chinei. „Eu cred că trebuie să o dezvoltăm pe toate palierele care fac eficientă această cooperare în ambele sensuri. Noi știm că balanța comercială este în favoarea Chinei, dar mai știm faptul că nici România nu a făcut un efort susținut pentru a reduce acest deficit de balanță comercială. Eu cred că sunt domenii cu potențial care pot… pot fi stimulate și care pot aduce un plus pentru ambele părți. Pe de o parte, noi ne raportăm doar la balanța comercială și spunem că e un deficit în favoarea Chinei. Eu nu sunt de acord că trebuie să reducem acest deficit prin a opri produse din China care să vină în România, ci prin a stimula ca noi să mergem pe piața chineză și să fim competitivi. Și aici un prim pas ar fi spre agricultură și industria alimentară, pentru că avem produse de calitate, avem produse ecologice foarte căutate pe piața chineză, avem producători care nu au unde să-și vândă produsele, deci ar fi un ajutor și pentru producători și cred că acest pas ar fi unul important. În timpul mandatului am semnat pentru exportul de miere. Acum, înainte de căderea guvernului, am văzut că a fost un memorandum pe produsele lactate. Dar acest lucru, semnarea unor memorandumuri, nu este suficientă, trebuie să avem grijă ca aceste lucruri să fie puse în practică”, a explicat fostul premier pentru Gândul. Îmbunătățirea cooperării cu China, avantaje pentru fermierii și agricultorii din România Agricultura reprezintă domeniul care ar putea beneficia de cele mai mari avantaje ale apropierii economice dintre România și Republica Populară Chineză, în timp ce antreprenori din diferite domenii de activitate ar avea oportunitatea de a-și livra produsele sau serviciile către companiile chineze. Viorica Dăncilă a reiterat o parte dintre avantajele unei cooperări mai extinse și în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului pentru Cooperare Economică România-China. „Pe lângă produsele din agricultură, cred că avem și foarte mulți antreprenori care au produse de calitate și pe care le putem duce spre piața chineză. Ei bine, acest forum a avut ca obiectiv punerea în… legătură a unor antreprenori din România, cât și a unor companii din China. Eu cred că această punere în legătură trebuie să aibă efectele pe care le dorim, nu numai o discuție în cadrul unei săli, ci să ducem mai departe ceea ce ne propunem, adică să vedem parteneriate între companii și între antreprenori, pentru că aceste parteneriate ajută și antreprenorii români care sunt într-o situație dificilă, dar ajută și România, pentru că un export de produse cu valoare adăugată este un lucru foarte bun. Pe de altă parte, să mai vedem domeniile cu potențial, pentru că și cooperarea pe diferite domenii, și aici mă refer la inteligența artificială, tehnologie, medicină, pot fi un plus pentru ambele părți, mai ales pentru România, care are nevoie de o tehnologie mai avansată. Eu cred că toate aceste lucruri depind nu numai de voința antreprenorilor, nu numai de implicarea grupului de prietenie din Parlamentul României condus de domnul Corendea sau de implicarea Casei Româno-Chineze, ci depinde și de instituțiile din România care trebuie să impulsioneze această cooperare”, a transmis Viorica Dăncilă. Exemplul marilor puteri: vizita președintelui Xi Jinping în SUA Fostul premier a menționat importanța de a înțelege avantajele care survin în urma îmbunătățirii relațiilor bilaterale și a dat exemplu deschiderea lui Donald Trump pentru dialogul cu Republica Populară Chineză. Președintele Xi Jinping a aterizat, astăzi, în Statele Unite pentru o întrevedere cu Donald Trump. „Vedem chiar astăzi vizita președintelui Xi Jinping în Statele Unite, vedem dorința de cooperare între marile puteri, vedem dorința de cooperare între state europene și China, și aici mă refer la Franța, Germania, Spania, Polonia. E bine, aș dori să luăm exemplu de bune practici și România să procedeze în mod asemănător. Aș vrea să văd un prim-ministru al României care să meargă cu oameni de afaceri în China, aș vrea să văd o vizită a președintelui României în China, astfel încât să dăm încredere cooperării dintre țările noastre”, a conchis Viorica Dăncilă pentru  Gândul.

Victor Ponta critică datoria de 200 mld. euro și justiția din România

Victor Ponta a spus, într-o postare pe Facebook, că România a mers înapoi în ultimii 10 ani. Fostul premier susține că economia s-a înrăutățit, datoria țării a ajuns la aproximativ 200 de miliarde de euro și că au reapărut practicile judiciare pe care le-am văzut în 2015. Ponta a criticat și ceea ce numește „circul mediatic cu mascați” prezentat la televizor și spune că instituțiile nu își asumă responsabilitatea pentru această situație. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus astăzi, 22 septembrie, sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile după ce a fost săltat de DIICOT ieri. Datoria externă a crescut masiv pe fondul stagnării dezvoltării societății Victor Ponta a precizat că România nu a făcut progrese reale în ultimii ani. Fostul premier consideră că deciziile luate în această perioadă au dus la o situație economică mai dificilă și la o dependență tot mai mare de împrumuturi externe. „În peste 10 ani nu am reușit să evoluăm deloc ca societate; doar ne-am distrus economia și ne-am îndatorat la străini cu 200 de miliarde de euro!”, a declarat Victor Ponta pe Facebook. Fostul premier spune că spectacolul cătușelor și dosarele penale redevin instrumente de luptă pe scena publică Fostul premier spune că în România au revenit metode pe care le consideră specifice perioadei din 2015.  Victor Ponta acuză existența unor grupuri și comentatori care cer pedepse pentru unii politicieni, în timp ce trec cu vederea problemele celor pe care îi susțin. De asemenea, el a criticat televiziunile și jurnaliștii care transformă aceste cazuri în spectacole pentru doar audiență. „În rest, ne-am întors la dosare politice împotriva adversarilor, la circ mediatic cu mascați, borfași pe post de denunțători «păgubiți», haite de reziști turbați să-i vadă mereu pe alții la pușcărie, dar nu și pe penalii lor, «analiști» partizani și jurnaliști însetați de «sânge și cătușe» pentru rating! La fel ca în 2015!”, a declarat fostul prim-ministru al României. Victor Ponta susține că lipsa de asumare din spatele deciziilor judiciare ridică semne de întrebare asupra coordonării Victor Ponta se întreba cine se afla în spatele acțiunilor pe care el le considera „execuții politice” și cine le coordonează. Pentru a face o comparație cu perioada din jurul anului 2015, fostul premier i-a menționat pe Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, pe Jean Nicolae Uncheșelu, procurorul care instrumentase dosarul Turceni-Rovinari în care fusese vizat și Ponta, și pe Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”.  Loading … Prin aceste nume, Ponta făcea trimitere la perioada în care DNA instrumentase mai multe dosare care vizaseră oameni politici, inclusiv dosare în care fusese implicat și el. În cazul lui Jean Nicolae Uncheșelu, acesta fusese procuror în dosarul Turceni-Rovinari, iar Mircea Negulescu fusese implicat în dosarul „Tony Blair”, în care Victor Ponta fusese de asemenea vizat. „Și mai grav este că acum, de fapt, nu știm cine comandă aceste execuții politice, însoțite de acțiuni desprinse din filmele cu traficanți columbieni. Cine este Kövesi și cine sunt Uncheșelu și Portocală ai anului 2026? De ce fac ceea ce fac? Sau este o anarhie totală?”, a spus fostul premier al României. „Am ajuns să îl arestăm pe contracandidat ca în Rusia” Invitat la „Marius Tucă Show”, Victor Ponta a spus că România a ajuns o țară în care adversarul politic al puterii este arestat. Acesta compară arestarea lui Georgescu din zilele noastre cu arestarea adversarilor politici ai lui Putin. Politicianul compară România cu Rusia și spune că degeaba sunt „pro-europenii la putere”, dacă se întâmplă astfel de lucruri. Călin Georgescu, săltat de DIICOT „de parcă era Pablo Escobar” Victor Ponta a relata tot la „Marius Tucă Show” că „lumea s-a ferit” să critice arestarea lui Călin Georgescu. Singurul care a fost vehement în declarații, spune Ponta, a fost George Simion, liderul partidului AUR. Fostul premier afirmă că nu există țară din Europa în care adversarul politic să fie săltat ca „Pablo Escobar”. Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Procurorii DIICOT l-au adus marți, 22 septembrie, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, în fața Tribunalului București, unde au cerut arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Instanța a decis, în cazul amândurora, plasarea sub control judiciar, nu arestul preventiv. Reprezentanții DIICOT au contestat decizia, imediat după ce aceasta a fost anunțată. Gândul a acoperit integral evenimentele petrecute la Tribunal

Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele

Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului

PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook.  Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru.  Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.  Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât

Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026

Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare

Duș rece de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Prognoza de creștere economică pentru România a fost revizuită în scădere

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026, față de 1,6% cât a estimat în septembrie. Datele raportului „Regional Economic Prospects” mai arată că deficitul fiscal ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an.  Estimarea preliminară pentru 2025 a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare indica un avans de 0,9% al PIB-ul României în 2025, un nivel similar cu cel prognozat în septembrie. Creșterea economică din 2026 și avansul de 2,7% din 2027 sunt susținute de un proiect al absorbției fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare și rezilineță) și îmbunătățirea balanței comerciale. De asemenea, BERD avertizează cu privire la faptul că creșterea externă slabă este o sursă importantă de risc de evoluție negativă. „Creşterea economică a rămas redusă în 2025, estimată la 0,9%. O intensificare a investiţiilor finanţate din fonduri europene şi redresarea exporturilor de mărfuri au compensat parţial slăbiciunea consumului privat, pe fondul unei scăderi de 5% a salariilor reale în al doilea semestru al anului. Încrederea companiilor rămâne sumbră, pe fondul turbulenţelor politice din primul semestru al anului şi a măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua parte a lui 2025”, se arată în raportul publicat de instituția financiară.  Se estimează că deficitul fiscal s-a atenuat, de la 9,3% din PIB la aproximativ 8% din PIB în 2025, și ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an. De asemenea, creșterea TVA și a prețurilor la energie au dus la finalul anului la majorarea ratei anuale a inflației la nivelul de vârf de 9,7%, cel mai ridicat nivel din UE. În acest sens, Banca Națională a României a decis să mențină rata dobânzii restrictivă, pentru a combate presiunile inflaționiste persistente, apreciază BERD. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune Ce a discutat Bolojan cu reprezentanții BERD: Premierul cere SPRIJIN pentru modernizarea orașelor și atragerea fondurilor europene

Andrei Caramitru vede semne bune în economie. Aterizare lină, după o criză bugetară gravă”

Andrei Caramitru a prezentat, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care vede semne bune în economia României. Potrivit acestuia, estimările economiștilor privați din România arată o evoluția mai bună decât se anticipa și susține că „aterizarea lină” după criza bugetară este un scenariu extrem de rar.   Caramitru susține că estimările celor mai buni economiști din mediul privat arată că România ar putea înregistra anul acesta o creștere economică de peste 1%, cu accelerare posibilă spre 3% în 2027. De asemenea, acesta subliniază că inflația va scădea semnificativ, până la 5,85%, iar cursul leu-euro va scădea ușor, un efect care, în opinia lui Andrei Caramitru, este pozitiv pentru competitivitate și exporturi. „Ce spun economiștii cei mai buni din Ro din mediul privat (membrii CFA, opiniile cărora definesc indicatorul de mai jos). E fix ce tot spun și eu aici . Pe scurt estimările sunt așa: deficit anul acesta de 6% (după o îmbunătățire PESTE ESTIMĂRI în a doua parte a anului trecut); creștere economică de peste 1% (cu accelerare în a doua parte a anului, adică anul viitor posibil să mergem spre 3%); inflația în scădere masiva anul ăsta, la 5.85% (adică spre sfârșitul anului merge spre 4%); leul va scădea un pic, marginal – ceva bun pentru ca așa crește competitivitatea și e important pentru exporturi.” De asemenea, Andrei Caramtiru subliniază că rezultatele bune din economie vin în ciuda criticilor politice, pe care le consideră irelevante. El atrage atenția că vocile care au gestionat prost economia încearcă să minimalizeze realizările celor care repară situația. Acesta a ținut să critice atitudinea lui Sorin Grindeanu, care amenință cu ieșirea de la guvernare, deși „a dat OK-ul” pe cele 2 OUG-uri și la decizia CCR. Caramitru consideră că aceste gesturi sunt doar o formă de spectacol politic al celor care speră să revină la putere. „Adică – ceva aproape imposibil de realizat – în economie se cheamă SOFT LANDING, aterizare lină (după o criză bugetară gravă). E foarte rar – de obicei crizele bugetare se termină cu FMI și recesiune severă. E mult mai pozitiv decât ce îmi imaginam eu în septembrie anul trecut. Acuma. Ca tuma duma canciu covrig elcrin batistă și alții zbiară tămp după ce gașca lor a dat tara în gard, e absolut irelevant. Și urlă la unii care au reușit ceva de excepție. Prostii urla la ăia care repară excepțional ce au stricat ei. Jalnic! Jalnic! Ah și încă ceva – văd ca grindi amenință iar cu ieșirea de la guvernare (la o zi după ce a dat OK pe cele 2 oug-uri, și după ce a dat Ok la decizia ccr). Show pentru prostii din partidul lui care se agață de speranțe ca mai pot reveni “anapoi”. Nu se va întâmpla.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Andrei Caramitru prezintă harta „fraudei și hoției”. “Avem 1,4 milioane de oameni care cică pe hârtie ar avea «handicap»”. Care sunt județele “campioane” Andrei Caramitru: „Sistemul trebuie să extragă 12 miliarde de euro pe an ca să hrănească lăcustele. Din banii voștri”

Viceguvernatorul BNR sare să apere măsurile de austeritate ale lui Bolojan: Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a transmis prin intermediul unei analize publicate pe blogul personal, că economia României nu ar fi funcționat în 2025, așa cum nu a funcționat nici în 2024. Oficialul susține că declinul economic era previzibil, iar ajustările fiscal-bugetare au fost necesare pentru stabilitatea finanțelor publice. Analiza viceguvernatorului BNR pare că susține, indirect, măsurile de austeritate promovate de premierul României. În textul publicat pe blogul personal, Cosmin Marinescu subliniază faptul că ajustările bugetare au fost „imperative” pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și susține că declinul economic nu a apărut din vina administrațiilor locale, ci din cauza dezechilibrelor macroeconomice și a reducerii cererii interne. „Derapajul deficitului bugetar și deteriorarea balanței externe au urgentat necesitatea consolidării finanțelor publice. Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și a atenua vulnerabilitățile economiei la șocuri externe.” De asemenea, Cosmin Marinescu pare că evită să asocieze în mod direct declinul economiei românești cu administrațiile locale și dă vina pe consumul scăzut. În același registru, oficialul BNR susține că nu există o alternativă la politica de consolidare fiscală, un argument repetat constant și de premierul Ilie Bolojan, atunci când vrea să sară în apărarea pachetului de măsuri fiscale. „Consumul este factorul a cărui contracție se resimte direct și rapid în ritmul creșterii economice, de aici și impactul negativ asupra creșterii în trimestrul I (-0,6%). Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate. Nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare.”, mai spune Cosmin Marinescu.  Prim-Viceguvernatorul BNR transmite că aderarea la OCDE poate aduce României un plus de până la 1% din PIB Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă”

Perspectivele de creștere ale Europei depind de cheltuielile excesive ale Germaniei. Pe ce se bazează România în 2026?

Perspectivele Europei de a se redresa economic în anul ce are să vină depind în cea mai mare măsură de deciziile fiscale ale Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. După mai bine de doi ani de stagnare economică, guvernul de la Berlin a lansat un program uriaș de cheltuieli publice finanțate prin datorii, estimat la 1 trilion de euro. Banii ar urma să fie investiți în infrastructură și apărare și ar urma să stimuleze cererea internă și să susțină investițiile. În contrast, România se luptă cu provocările fiscale, deficitul bugetar și datoria publică care crește alarmant. În cazul nostru, creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele de viitor depind de evoluția economiei europene. Măsurile Germaniei ar putea crește economia europeană Conform datelor unui sondaj realizat de Financial Times, economiștii cred că aceste cheltuieli excesive ale Germaniei ar putea să devină principalul motor al creșterii economiei europene, în contextul în care politica monetară a Băncii Centrale Europene și-a atins limitele și nu mai poate stimula suficient economia. Creștere modestă și presiuni externe asupra economiei europene Prognozele pentru zona euro indică o creștere economică de doar 1,2% în 2026, în timp ce noua creștere de 0,2% ar urma să se producă abia din 2027. Estimările analiștilor sunt asemănătoare cu cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene. De asemenea, cheltuielile nemților ar putea stimula exporturile și investițiile altor state membre, dar specialiștii rămân încă rezervați. O parte dintre fonduri ar putea fi direcționată către cheltuielile curente, cu impact limitat asupra creșterii pe termen lung. FOTO – Caracter ilustrativ Economia europeană se confruntă și cu mai multe provocări externe precum tarifele comerciale impuse de Statele Unite, concurența intensă a Chinei dar și tensiunile geopolitice care afectează atât industria, cât și încrederea consumatorilor. Un alt risc venit tot din partea SUA se referă la corecția severă pe piețele financiare globale, inclusiv în sectorul tehnologic american care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare în Europa. România e prinsă între creșterea modestă și dezastrul bugetar  Când vine vorba de țara noastră, România reușește să înregistreze o creștere economică peste media Uniunii Europene, dar într-un ritm greoi. De altfel, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. Pe lângă ritmul moderat al creșterii, România se confruntă cu provocări semnificative la nivel fiscal pentru 2026. Comisia Europeană a avertizat în mai multe rânduri că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate care încearcă să reducă deficitul. Țara noastră ar putea să devină unul dintre statele membre UE în care o mare parte din venituri va fi alocată pentru plata dobânzilor și va limita spațiul fiscal pentru investițiile productive. Perspectivele economice ale României se află sub semnul incertitudinii După primele 11 luni din 2025, România a încheiat cu un deficit bugetar de 6,40% din PIB, mult peste pragul impus de UE. Dar, în cazul nostru, 2026 va începe cu perspective dificile din toate punctele de vedere, mai ales din perspectiva locurilor de muncă. Companiile importante din diverse sectoare au anunțat concedieri masive sau chiar închiderea unităților de producție. Această tendință de restructurare începută în 2025 ar putea să frâneze dinamica consumului intern și va afecta creșterea economică a României în 2026. O eventuală relansare a economiei germane din 2026 ar putea să stimuleze și România, dar diferența majoră dintre cele două state e aceea că Germania are capacitatea să transforme cheltuielile publice într-o creștere economică sustenabilă. România ar trebui să combine investițiile cu ajustările fiscale și pachetele de reforme dat fiind faptul că deciziile guvernului de la Berlin influențează dinamica Europei. Însă, până atunci, rămâne să ne luptăm în continuare cu deficitul ridicat, inflația uriașă și multă incertitudine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026