De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa. În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent? Schimbarea regimului comunist a reprezentat un punct important în sistemul economic al țării. De altfel, și aderarea la blocul comunitar a reprezentat un alt moment esențial pentru creșterea economică a României, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale și balanța financiară netă a Ministerului Finanțelor Publice. Iată ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării. În anul în care regimul comunist a căzut, în 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială. În 1987, PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari. Schimbările masive ale industriei, precum și inflația galopantă din următorii 3 ani după Revoluție au adus o scădere a economiei țării. În 1990, se situa la 38,25 de miliarde de dolari. În 1991, PIB-ul ajunsese la 28,85 de miliarde de dolari, precum și la 25,12 miliarde de dolari în 1992. Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent În 2006, țara nostră avea să devină membru deplin al blocului comunitar. Tot atunci, PIB-ul României era de 122,01 miliarde dolari. Apoi, a avut o creștere extraordinră în 2007, când a avut loc aderarea la UE, PIB-ul ajungând la 174,59 de miliarde de dolari. Scăderea a început din 2008, odată cu criza economică. România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, atunci, scrie MEDIAFAX. Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024 indică un PIB cotat la 382,56 de miliarde de dolari. PIB România cotat la 382,56 de miliarde de dolari / foto: Banca Mondială În cei 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România. Potrivit unui document publicat de Ministerului Finanțelor Publice (MFP), din 2007 până la 30 noiembrie 2025, 106,96 de miliarde de euro au venit de la bugetul UE în România. O sumă de 35,63 de miliarde de euro a fost virată către UE. Datele mai indică faptul că se estimează un sold de 9,51 miliarde de euro pentru anul 2025. Execuția până la 30 noiembrie 2025 include un sold de 4,64 de miliarde de euro. Autorul recomandă: Bloomberg: Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul Campionii economici ai lumii peste 15 ani. Binomul SUA – China păstrează primele poziții, Rusia părăsește top 10. Marea surpriză de pe 3 Economia SUA sparge toate așteptările, în ciuda temerilor economiștilor legate de tarifele lui Trump. Cum ajută România În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară
Economia României este marcată de o încetinire semnificativă și de semne de întrebare cu privire la viitor. În primul semestru din 2025, economia țării noastre a crescut cu numai 0,3% în primul semestru al acestui an față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea instituțiilor financiare internaționale au revizuit prognozele în scădere din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, de aproape 9%. Economia României se află într-o situație dificilă Creșterea a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea pe bugetul public limitează la maxim capacitatea statului de a mai susține economia. În acest sens, sistemul bancar rămâne singurul canal de finanțare pentru companii, IMM-uri și gospodării. Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan susține că țara se află într-o situație economică dificilă și e foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică. Realitatea dură de la noi reflectă de fapt o problemă mult mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc care vizează stabilitatea financiară a Bătrânului Continent nu mai este fragilitatea băncilor, ci lipsa de creștere economică. Economia Europei a stagnat de-a lungul timpului și a devenit mai vulnerabilă decât dacă și-ar fi asumat riscuri pentru investiții și dezvoltare. Sistemul de reglementare european este prea complex, greoi și lent pentru economia actuală Miniștrii de finanțe ai UE au cerut în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să eficientizeze cadrul de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși interesele sunt divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare al Europei este prea greu, prea complex și prea lent pentru economia actuală. După mai bine de un deceniu, Europa se confruntă cu restrângerea capacității băncilor de a finanța economia reală, iar contextul geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și o competiție globală acerbă, restrângerea devine un real pericol. Creditele bancare asigură 80% din finanțarea datoriilor pentru afaceri Economia Europei funcționează pe baza creditelor bancare care asigură aproximativ 80% din finanțarea datoriilor pentru marile afaceri. Ei bine, problema se amplifică din cauza suprapunerilor de reglementare care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare care funcționează ca niște obligații noi de capital. Potrivit estimărilor, aceste cerințe reduc capacitatea de finanțare a băncilor europene cu 2,4 – 4,1 trilioane de euro, adică echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau întreaga investiție necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei combinate. Cum abordează alte economii majore această situație În timp ce Europa amână ce are de făcut, deși știe ce trebuie să facă, alte economii au început să ajusteze cursul. Statele Unite au relaxat elemente-cheie din pachetul „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a susține creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a elibera capacitate de finanțare. Mesajul comun al Washington-ului și Londrei e clar: „dacă vrei creștere economică nu poți continua să strângi șuruburile asupra instituțiilor care finanțează economia”. FILE PHOTO: Morgan CEO Jamie Dimon looks on during the inauguration the new French headquarters of JP Morgan bank in Paris, France June 29, 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS Europa are mijloacele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial de inovare uriaș. Ceea ce îi lipsește însă este un cadru care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere al economiei, nu într-o piedică. Directorul executiv al J.P. Morgan spune că slăbiciunea Europei nu este doar o problemă internă, ci un risc global, o Europă care stagnează devine mai dependentă, mai vulnerabilă și mai puțin relevantă strategic. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026 România are cea mai mare inflație din UE. Media europeană este de 2,4%, noi ne apropiem de 9%, dublu față de următoarea țară din clasament
Economia României ar putea intra în recesiune tehnică
Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive, conform economedia.ro. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul III din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior. Construcțiile, agricultura și IT-ul sunt domeniile care au avut contribuții pozitive la PIB-ul României în primele 9 luni, iar contribuția negativă la PIB au înregistrat-o activitățile profesionale, științifice și tehnice. Specialiștii de la ING Bank se așteaptă la o creștere economică în 2025, dar văd și o posibilă recesiune pentru acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani. Ce reprezintă recesiunea tehnică Recesiunea tehnică se traduce prin perioada în care Produsul Intern Brut a scăzut pentru două trimestre consecutive, prin raportarea la trimestrul anterior. În România, acest lucru s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei COVID 19, însă atunci scăderea nu a fost doar „tehnică”, ci o recesiune mai mare. Economiștii spun că scăderea abruptă a comerțului în ultimele luni s-a manifestat după majorarea cotei de TVA și a accizelor, care pune presiune pe consum și pe populație. În luna octombrie a acestui an, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cel mai mare declin de după pandemie. Totuși, economiștii cred că economia României va avea o creștere cu 1,4% anul viitor datorită investițiilor publice finanțate din PNRR. „Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România se luptă cu austeritatea, însă Comisia Europeană e optimistă
Comisia Europeană a prezentat previziunile economice din toamna anului acesta și situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte. Previziunile arată că în primele trei trimestre ale anului creșterea economică a depășit așteptările specialiștilor. Economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, arată prognoza Comisiei. Instituția a prezentat previziunile economice din toamna anului 2025 în care face o radiografie atât la nivelul întregului continent, cât și la nivel național. Comisia Europeană estimează că după nivelul maxim de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat deși mediul extern este dificil. „În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România este de așteptat să încetinească la 0,7% după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii este pregătită să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente, sunt așteptate să susțină economia”, arată datele publicate de CE. Deficitul României ar putea să scadă până în 2027 Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %. Specialiștii preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale. În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor de consolidare fiscală, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu inflația ridicată, vor duce la o contracție a consumului privat. Scăderea consumului privat ar trebui, spun specialiștii, să limiteze creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă. Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a inflației, o relaxare a politicii monetare și creșterea economiei cu 2,1%. De asemenea, deficitul de cont curent va scădea și va ajunge la 6% din PIB în 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Taxa pe mâncare devine realitate în UE. Ce alimentele vor fi supraimpozitate, inclusiv în România Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero pe bugetul statului
Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României
Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.
Nicușor Dan: Economia să înceapă să se relanseze. Avem nevoie de o strategie pe care nu o avem
„Economia României trebuie să înceapă să se relanseze. Numai că, pentru asta, avem nevoie de o strategie pe care nu o avem, ca să fim foarte realiști, și avem nevoie de efortul dumneavoastră, pe care diplomația noastră nu a fost obișnuită să îl facă”, a spus Nicușor Dan la reuniunea diplomaților. Președintele Nicușor Dan a spus marți la Reuniunea Anuală a Diplomației Române că strategia națională de apărare va fi gata în această toamnă și i-a invitat pe diplomați să contribuie la aceasta. „Negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual, care trebuie să se desfășoare în paralel cu un proces de reflexie, pe care, în opinia mea, nu l-am avut intern, despre care să fie direcțiile de dezvoltare ale României începând cu 2028. Aderarea României la OCDE, obiectiv strategic, cu termen finalul anului 2026. Și acela va fi momentul de la care economia României va avea, după terminarea reformelor necesare, care se desfășoară în momentul ăsta, economia României să înceapă să se relanseze. Avem un mediu privat care este competitiv și eu sunt optimist că vom reuși să o facem. Numai că, pentru asta, avem nevoie de o strategie pe care nu avem, ca să fim foarte realiști, și avem nevoie de efortul dumneavoastră, pe care, ca să o spun foarte direct, diplomația noastră nu a fost obișnuită să o facă. Deci avem nevoie de un efort intern, în care președinția, guvernul, ministerul economiei, să definească prioritățile strategice economice ale României, într-un dialog cu companiile din România, pe care nu l-am avut, ca să fim din nou foarte onești, și este nevoie de un efort pe care dumneavoastră să-l faceți, pentru ca mediul privat al României să poată să dezvolte parteneriatul, să dezvolte economic în țările în care dumneavoastră ne reprezentați”, a declarat Nicușor Dan. El a spus că, în plan intern, statul român necesită o reformă și imediat după reformă trebuie relansată economia. „În plan extern, trăim de câțiva ani crize multiple pe care le cunoaștem, războiul din Ucraina, competiția globală care s-a schimbat, a devenit mai acerbă, concentrată pe economie, pe resurse, tehnologia devine tot mai importantă, război hibrid, inclusiv în zona noastră de Europa. Și față de aceste schimbări, evident că diplomația trebuie să se adapteze și sunt convins că avem puterea să o facem. Politica noastră externă trebuie să rămână predictibilă și coerentă. Și aici, apartenența la Uniunea Europeană, apartenența la NATO, parteneriatul strategic cu Statele Unite, respectul pentru dreptul internațional, ordinea mondială bazată pe reguli și dialogul și cooperarea cu partenerii noștri internaționali, acestea sunt lucruri pe care nu le vom schimba”, a mai spus șeful statului.
Florin Cîțu, reacție după decizia S&P: Ca un student mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele
Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria „junk” – e ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit „încă o șansă”, scrie pe Facebook fostul premier Florin Cîțu. „Kafka la Guvern. Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria . E ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit . Ce nu spune guvernul: aceeași agenție de rating care ne-a menținut la limită a redus brutal prognoza de creștere economică de la un modest 1,8% la 0,3%. Al doilea an de stagnare în cel mai fericit caz. Recesiune în cel mai realist scenariu”, afirmă Florin Cîțu. El spune că o guvernare în interesul cetățenilor ar lupta pentru creștere economică reală, nu pentru a evita retrogradarea într-un pericol pe care tot ea l-a creat. „Dar într-un decor tipic kafkian, ținta nu mai e bunăstarea românilor, ci menținerea aparențelor în fața agențiilor de rating. P.S. La începutul anului am spus clar: bugetul pentru 2025, încă în vigoare, garantează România în în acest an. Oamenii care l-au aprobat și au garantat că ne va duce la un deficit de doar 7% conduc și astăzi România. Acolo sus, la vârf. P.P.S. Agențiile de rating sunt recunoscute pentru reacții întârziate. A fost nevoie ca guvernarea socialistă din 2022–2024 să-și bată joc de buget doi ani la rând pentru ca perspectiva să fie în sfârșit revizuită la negativ. Cel mai probabil, România ajunge în categoria în prima parte a anului viitor, după publicarea deficitului ESA”, încheie Cîțu. Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel, România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor.