Etichetă: Economic

Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%

Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.

Terenurile degradate ale statului vor fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), derulează un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C16 – REPowerEU, care are ca scop folosirea terenurilor statului degradate, neproductive sau cu potențial agricol redus pentru dezvoltarea investițiilor în energie regenerabilă, anunță MADR. Proiectul urmărește crearea unui cadru juridic și tehnic care să permită transformarea acestor suprafețe în zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile de energie. Prin această inițiativă se dorește sprijinirea tranziției energetice, reducerea emisiilor de carbon și o administrare mai eficientă a patrimoniului statului. Termenul-limită pentru îndeplinirea indicatorilor asumați este 31 august 2026. În cadrul proiectului au fost stabilite patru jaloane principale: modernizarea echipamentelor ADS, cu termen de realizare trimestrul II 2026; modificarea cadrului legislativ, prin completarea Legii nr. 268/2001, cu termen estimat trimestrul II 2026; realizarea registrului național unic al terenurilor statului, care va include suprafețele adecvate pentru investiții în energie regenerabilă, cu finalizare în trimestrul I 2026; semnarea contractelor de concesiune pentru terenurile incluse în zonele de accelerare, programată pentru trimestrul II 2026. Până în prezent, Agenția Domeniilor Statului a recepționat studiile pedologice și agrochimice pentru terenuri agricole încadrate în clasele de calitate IV și V, precum și pentru terenuri degradate sau neproductive care nu pot fi utilizate în scop agricol. Aceste analize reprezintă baza tehnică necesară pentru identificarea suprafețelor ce pot fi valorificate în cadrul proiectelor de energie regenerabilă. În acest moment, proiectul înregistrează progrese atât din punct de vedere tehnic, cât și legislativ. Procedura de achiziție a echipamentelor a fost inițiată, lucrările pentru realizarea registrului național sunt în desfășurare, iar demersurile pentru modificarea cadrului legal au început. Implementarea proiectului va permite valorificarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului și va crea condițiile necesare pentru atragerea investițiilor în energie regenerabilă, fără a afecta suprafețele agricole productive.

Cel mai sărac Crăciun. Studiu: Jumătate dintre români cheltuiesc mai puțin de sărbători. 60% fac Revelionul acasă. Cum văd Românii anul 2026

Aproape jumătate dintre români estimează că vor cheltui mult mai puțin sau mai puțin în perioada Sărbătorilor de iarnă, comparativ cu anul trecut, și 18% spun că vor cheltui mai mult sau mult mai mult, conform unui sondaj realizat de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde. Un sfert dintre românii chestionați au declarat că vor cheltui mult mai puțin cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, potrivit sondajului publicat de Avangarde. Dintre aceștia, 22% sunt din mediul urban şi 31% din mediul rural. Un procent asemănător, 24%, au declarat că ,pentru sărbătorile de iarnă, vor cheltui mai puțin. 20% dintre respondenți sunt din mediul urban şi 31% din mediul rural. Aproximativ o treime dintre cetățenii intervievați, 27%, au declarat că vor cheltui la fel. 26% trăiesc la oraș şi 27% în zona rurală. Doar 16% dintre români au afirmat că vor cheltui mai mult de Sărbători (24% din mediul urban şi 7% din rural). Un procent infim de 2% au precizat că vor aloca mult mai mulți bani decât anul trecut. Aproape jumătate dintre români vor cheltui mai puțin de Crăciun, comparativ cu 2024 În ceea ce privește Crăciunul, acesta vine cu prețuri mult mai mari decât anul trecut, așa că și bugetul cetățenilor este unul auster. Aproape jumătate dintre persoanele intervievate, 46%, au recunoscut că vor cheltui mai puțin pentru Crăciun, comparativ cu 2024. Dintre aceștia, 30% sunt din mediul urban, iar 47% din rural. La polul opus se află 22% din populație care au spus că vor cheltui mai mult (40% din mediul urban şi 27% din rural). În timp ce 23% au declarat că vor cheltui la fel (21% din urban şi 22% din rural. Venituri mai mici pentru jumătate dintre români, comparativ cu anul trecut Un procent îngrijorător de 43% dintre români au răspuns că veniturile în 2025 au fost mai mici comparativ cu 2024 (47% din mediul urban şi 33% din mediul rural). În cazul a 33% dintre respondenți veniturile au fost la fel (21% din mediul urban şi 29% din rural), iar 30% au avut venituri mai mari (30% din urban şi 37% din rural). Peste jumătate dintre români stau acasă de Revelion 2026 Întrebați unde petrec de obicei Revelionul, 56% au răspuns că acasă (56% din mediul urban şi 61% din rural), 7% la părinţi/bunici/familie (6% din mediul urban şi 10% din mediul rural), 15% la prieteni acasă (16% din mediul urban şi 11% rural). Răspunsurile sunt aproape similare în ceea ce privește locul unde vor petrece anul acesta Revelionul, respectiv: 59% acasă (55% respondenți din mediul urban şi 60% din rural), 8% la părinți/bunici/familie (6% din urban și 9% din rural), 13% la prieteni acasă (15% din mediul urban şi 12% din rural), 11% la hotel/pensiune etc în altă localitate decât în cea în care locuiesc (13% din urban şi 9% din rural) şi 6% la hotel/restaurant/bar/club etc în localitatea în care locuiesc (8% din mediul urban şi 3% din rural). Peste 80% dintre români petrec Crăciunul acasă În ceea ce priveşte Crăciunul, cei mai mulți dintre participanții la sondaj (82%) au răspuns că îl vor petrece acasă (80% din mediul urban şi 82% din mediul rural), 8% la prieteni/familie (8% atât în mediul urban cât și în cel rural), 7% că vor pleca în altă localitate (8% din mediul urban şi 5% din mediul rural) şi 2% că vor pleca în străinătate (3% din mediul urban şi 1% din rural). Pe de altă parte, întrebați dacă consideră că familia lor, strict din punct de vedere financiar, trăiește mai bine, la fel sau mai prost decât în exact aceeaşi perioadă de anul trecut, aproape o treime dintre români, 27%, au răspuns că mult mai prost (33% din mediul urban şi 11% din mediul rural) Un procent similar, 28%, au declarat că trăiesc mai prost (21% din mediul urban şi 37% din mediul rural). 36% dintre respondenți au spus că nivelul de trai s-a menținut neschimbat comparativ cu anul trecut. Doar 7% au precizat că trăiesc mai bine (9% din mediul urban şi 5% din mediul rural). Pentru 1% dintre cetățeni nivelul de trai este mult mai bun decât anul trecut( toți din mediul urban). Din punct de vedere al perspectivei pentru anul 2026 legate de situația financiară, 31% consideră că familia lor va trăi mult mai prost (37% din mediul urban şi 14% din mediul rural), 28% mai prost (21% din mediul urban şi 41% din rural), 27% la fel (25% din mediul urban şi 33% din rural), 10% mai bine (12% din urban şi 7% din rural) şi 1% mult mai bine (2% din urban şi 1% din rural). Sondajul privind Sărbătorile de iarnă – comportament şi aşteptări a fost realizat telefonic în perioada 18 – 22 decembrie 2025, pe un eșantion de 900 de subiecți. Marja de eroare este de plus/minus 3,3%, la un nivel de încredere de 95%. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Imagini din Piața Obor, kilometrul zero al comerțului agroalimentar românesc. Oamenii stau cu zecile de minute la cozi, cu geamantane pe care să le umple cu carne și brânzeturi. Totul pe acordurile colindătorilor Catedrala Națională se redeschide de Sărbători. Patriarhia Română a anunțat intervalul orar în care poate fi vizitată Deputații își fac un cadou de Crăciun: Sporurile și indemnizațiile cresc cu 28%

Bruxelle consideră tarifele provizorii impuse de China produselor lactate din UE nejustificate

Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE. Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului În special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China. „Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei. Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China. Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice. Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativă Întrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile. Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic. Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024. Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică. Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.

Guvernul anunță un pachet de măsuri fiscal-bugetare și de relansare economică pentru anul 2026

Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale. „Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie. Reducerea cheltuielilor bugetare Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice. Relansare economică și stimularea investițiilor Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA. Sprijin pentru persoanele vulnerabile Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială. Sprijin pentru autoritățile locale Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură. Combaterea evaziunii fiscale Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați. Alte prevederi Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor. Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.

Tranzacție inedită. Statul italian cumpără un fost sit nuclear de la un mare producător auto

Cabinetul italian a autorizat luni o companie susținută de stat să cumpere un fost sit nuclear. Conform unui comunicat al Guvernului citat de Reuters, compania de stat va negocia cu Stellantis pentru a cumpăra un sit care include instalații pentru depozitarea temporară a combustibilului nuclear uzat. Guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni a permis companiei de dezafectare nucleară Sogin să „realizeze achiziția întregului pachet de acțiuni al Deposito Avogadro”. Conform portalului ministerului Mediului, compania administrează un fost reactor nuclear în regiunea nordică Piemont. Autoritățile italiene nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției. Centralele nucleare au fost interzise în Italia în urma referendumurilor din 1987 și 2011. Totuși, în prezent guvernul elaborează în prezent norme pentru ridicarea interdicției prin utilizarea de noi tehnologii nucleare. Guvernul Meloni și-a manifestat intenția de a reintroduce energia nucleară în sistemul energetic al Italiei până în 2027. Măsura face parte din campania de reducere a poluării. Cele mai mari efecte asupra mediului din Italia le provoacă siderurgia, producătorii de sticlă și cei de gresie.

Comisia Europeană a deblocat 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina / O centrală termică din Lituania, relocată în Ucraina pentru alimentarea cu energie a un milion de ucraineni

Comisia Europeană a deblocat, luni, 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina, a șasea plată regulată în cadrul Facilității pentru Ucraina, principalul instrument al Uniunii pentru sprijinirea redresării Ucrainei, a reformelor și a parcursului către aderarea la UE. Până în prezent, UE a deblocat 26,8 miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina din martie anul trecut, respectiv aproape 70% din fondurile disponibile în cadrul primului pilon al Facilității pentru Ucraina. „Ucraina realizează reforme reale într-un ritm remarcabil, în pofida agresiunii Rusiei. Prin Facilitatea pentru Ucraina, UE impulsionează reforme care apropie Ucraina de UE, sprijinind în același timp nevoi critice, inclusiv securitatea energetică pe timp de iarnă. Facilitatea pentru Ucraina va rămâne esențială pentru menținerea impulsului reformelor și pentru viitorul european al Ucrainei”, a declarat comisarul pentru extindere, Marta Kos. De asemenea, tot astăzi, Comisia a anunțat și un alt sprijin pentru Ucraina, unul care vizează domeniul energetic. O centrală termică din Lituania a fost relocată cu succes în Ucraina, finalizând cea mai amplă operațiune logistică coordonată de până acum. Această relocare va asigura alimentarea cu energie în rândul a un milion de ucraineni și vine drept o consolidare directă a rețelei naționale a Ucrainei, în urma atacurilor susținute ale Rusiei asupra infrastructurii sale. „Livrarea acestei centrale este solidaritatea europeană în acțiune și cea mai solicitantă operațiune logistică a noastră de până acum. Mulțumesc Lituaniei, Poloniei, României și tuturor partenerilor care au asigurat succesul acestei operațiuni colosale. Este o demonstrație puternică a angajamentului neclintit al UE față de reziliența Ucrainei, contribuind la asigurarea luminii și căldurii pentru un milion de persoane, în timp ce se confruntă cu a patra iarnă a războiului de agresiune al Rusiei”, a declarat comisarul pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib.

Blackout-ul din San Francisco arată o vulnerabilitate majoră: Cât de dependentă este de fapt piața cripto de curent și internet

Sâmbătă seara, San Francisco a fost afectat de o pană de curent de proporții, cauzată de un incendiu la o stație a companiei PG&E. Aproximativ o treime din oraș a rămas fără electricitate. Consecințele au fost imediate: transportul public a fost perturbat, restaurantele s-au închis, semafoarele au încetat să funcționeze, iar vehiculele autonome Waymo au rămas blocate în trafic. Dincolo de disfuncționalitățile urbane, evenimentul a pus probleme și pentru comunitatea cripto: mii de utilizatori nu au mai putut accesa portofele digitale, platforme de tranzacționare sau servicii de plăți în criptomonede. Blockchainul continuă, dar utilizatorii nu Rețele precum Bitcoin sau Ethereum nu au fost afectate la nivel tehnic. Acestea operează la nivel global, fiind menținute de mii de noduri răspândite în întreaga lume. Chiar dacă un oraș întreg rămâne fără curent, blockchainul își continuă activitatea de validare a tranzacțiilor. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, lipsa energiei și a internetului înseamnă că utilizatorii nu pot accesa portofelele virtuale. De asemenea soldurile nu pot fi verificate și nici nu se pot iniția sau primi plăți. Iar pentru traderii împătimiți sau profesioniști este practic imposibil să efectueze tranzacții pe burse. Pentru comercianții care acceptă plăți în cripto, problema este identică: fără curent, nu există echipamente funcționale și nici conexiune la rețea, se arată pe beincrypto.com. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în timpul unei pene Tranzacțiile confirmate înainte de întrerupere rămân sigure și definitive. Dacă procesul era în desfășurare în momentul căderii rețelei, acesta rămâne în suspensie și se va finaliza doar după restabilirea conexiunii. Operațiunile de minare sunt afectate imediat: fără alimentare constantă, echipamentele se opresc. În cazul în care o zonă cu mulți mineri rămâne fără curent, viteza de procesare a rețelei poate scădea temporar. Piața cripto: sisteme de protecție pentru platformele majore Platformele majore de tranzacționare nu au fost afectate direct datorită măsurilor de siguranță. Acestea includ sisteme de surse neîntreruptibile de energie (UPS), generatoare de rezervă și centre de date situate în diferite locații. Astfel, dacă un centru de date devine nefuncțional, altul preia imediat operațiunile. În plus, majoritatea fondurilor clienților sunt stocate offline („cold storage”), reducând riscul în situații de criză. Dispozitivele hardware pentru stocarea criptomonedelor sunt considerate foarte sigure, dar pana de curent a scos la iveală o problemă clasică: fără energie, utilizatorii nu își pot porni dispozitivele, nu pot semna tranzacții și nu pot reacționa la schimbările pieței. Cheile private rămân protejate, dar accesul la fonduri este temporar imposibil. Rețelele cripto, teorie și realitate Incidentul din San Francisco arată clar că, deși rețelele cripto sunt descentralizate și rezistente la cenzură, utilizatorii depind de infrastructura tradițională pentru a le folosi. Există și soluții alternative, precum transmiterea datelor blockchain prin satelit, dar acestea rămân rare și greu accesibile publicului. Practic, blockchainul nu se oprește în lipsa curentului, însă accesul oamenilor la criptomonede devine imposibil. Pentru a reduce riscurile, utilizatorii ar trebui eventual să aibă soluții de rezervă (baterii externe, conexiuni mobile). Este recomandată utilizarea unor platforme cu infrastructură robustă și să înțeleagă vulnerabilitățile si limitele reale ale tehnologiei. Până la eliminarea acestor dependențe, criptomonedele rămân rezistente în teorie, dar vulnerabile în fața problemelor simple din lumea reală.

În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

România se pregătește să intre în noul an cu o inflație uriașă, o creștere economică slabă și o presiune tot mai mare asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în calibrul politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat. România intră în 2026 campioană la inflație Date Eurostat Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află țara noastră cu 8,6% urmată de Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Nici datele INS nu sunt mai optimiste, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,46%. În luna noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre evoluția inflației și a dobânzilor și a spus că măsurile cabinetului Bolojan au dus făcut ca România să devină camipoana Europei la inflație. Primul șoc inflaționist care s-a manifestat la 1 iulie, atunci când au fost eliminate plafoanele pentru tarifele la energie electrică, care au determinat o creștere a prețului mediu de consum pentru electricitate de 61,6% a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației. Al doilea șoc, produs în luna august, care a presupus încorporarea în prețuri a modificărilor fiscale, respectiv creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care au fost transmise în mare parte la nivelul prețurilor, a avut un impact de aproximativ 2%, care a generat ecouri și în septembrie. În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, România rămân marcată de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Or, dacă estimările anterioarea ale BNR inidcau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025, inflația din România continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.  După o perioadă în care piețele financiare au crescut puternic, iar acțiunile au ajuns la evaluări ridicate, tot mai mulți investitori își pun semne de întrebare cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile bănci anticipează în continuare câștiguri consistente pe burse, lista pericolelor este lungă, de la corecția sectorului de inteligență artificială, până la tensiunile geopolitice sau probleme în zona creditului privat. Piețele par totuși calme deoarece investitorii mizează pe sprijinul masiv al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat că sunt dispuse să cheltuiască consistent pentru a evita încetinirile economice sau crizele sociale. Președintele Donald Trump a generat tenisuni geopolitice prin tarifele sale, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe care vor aduce beneficii pentru gospodăriile americane care vor solicita rambursări la începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să beneficieze de fondurile europene post-pandemie. Investitorii nu mai au încredere în mediul economic Investitorii români nu au încredere în economia locală, iar sentimentul a rămas profund accentuat în al patrulea trimestru din 2025 când 70% dintre investitorii români spuneau că nu au încredere în perspectivele economice ale României. Situația nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că țara noastră continuă să se confrunte cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație uriașă. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele de inovare față de Statele Unite rămân vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în zona inteligenței artificiale. România are nevoie de disciplină fiscală pentru stabilitate economică Investitorii sunt supuși unui risc care poate da peste cap întregul mecanism, inflația. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combătută prin stimulente noi, dimpotrivă, cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot să alimenteze creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare pentru că inflația rămâne peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt alimentate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe. Spre deosebire de marile economii, țara noastră are un spațiu mult mai limitat pentru stimulente fără să pună presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare. De asemenea, marile economii au capacitatea să susțină creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și la dobânzi ridicate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB

O criză în plină desfășurare: Americani se pregătesc pentru o creștere a costurilor de sănătate

Americanii se confruntă cu  o criză în toată regula după ce au fost raportate creșteri ale costurilor asistenței medicale. Epicentrul dezastrului iminent este Virginia de Vest din cauza creșterii primelor de asigurare pe fondul îngrijorărilor legate de accesibilitate. Subvențiile  majorate pentru prime adoptate de administrația Biden ca parte a unui pachet de ajutor pentru COVID-19 din 2021, prevăzute în Legea privind Asistența Medicală Accesibilă,  vor expira la 31 decembrie 2025.  Dacă se reînnoiește planul existent, s-ar putea raporta o creștere de aproape 400%, ceea ce va însemna că suma va ajunge la 1.965 de dolari, iar pentru Donald Trump și Partidul Republican ar putea deveni  o problemă de mare risc la alegerile de anul viitor. Cavaleria nu pare să vină să salveze subvențiile sporite pentru primele de asigurări. Deși se așteaptă ca întreaga Cameră a Reprezentanților din Congres să voteze în ianuarie propunerea democraților pentru o prelungire a acestora pentru încă trei ani. Kariline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a dclarat că Trump este „foarte preocupat de găsirea unei propuneri pentru rezolvarea problemei și speră că va reduce costurile pentru consumatori”, adăugând că „nu ia în considerare o prelungire directă a subvențiilor pe doi ani contrar știrilor false”. În 2026, milioane de americani ar putea plăti sute de dolari în plus la asigurările medicale Însă, prelungirea s-ar putea confrunta cu obstacole semnificative când va ajunge în Senat.  Milioane de americani vor fi nevoiți să cheltuiască mai mulți bani pentru asigurare în 2026 sau riscă să rămână neasigurați medical. Pe de altă parte, subvențiile inițiale, care se află sub legea reformei sanitare istorice din 2010, vor fi disponibile, limitând plătițe lunare pentru planul de referință la maxim 10% din venitul fiecărei gospodării americane aflată în pragul sărăciei. Dacă creditele fiscale nu sunt reînnoite, un american obișnuit ar putea plăti sute de dolari în plus pentru prețul asigurării. „Eu și alți aproximativ 65.000 de locuitori din Virginia de Vest suntem pe cale să fim excluși”, a spus Mike Plant, un consultant pe relații publice care a descoperit cât are de plătit în următorul an la primele de asigurări medicale. Beneficiile „Obamacare” Plante este unul dintre cei 22 de milioane de americani care s-au înscris la asigurarea de sănătate din cadrul „Legii privind îngrijirea medicală accesibilă”, cunoscută și ca „Obamacare”, fiind cea mai semnificativă revizuire de reglementare și extindere a sistemului de asigurări din SUA de la adoptarea Medicare și Medicaid în 1965. Numai în 2025,  24,3 milioane de americani s-au înscris la polițele din 2025.   Cei cu venituri mici s-au putut înscrie la polițe de 0 dolari, iar cei din clasa de mijloc au devenit eligibili pentru prima dată. Zece state oferă rezidenților eligibili subvenții suplimentare finanțate de stat pentru a atenua creșterea primelor de anul viitor. California a alocat 190 de milioane de dolari pentru a înlocui subvențiile sporite pentru americanii cu venituri mici în 2026, scrie CNN. După expirarea creditelor lor fiscale de la 31 decembrie 2025, primele vor crește vertiginos. Pe 23 martie 2010, președintele de atunci al SUA, Barack Obama, a semnat Legea privind îngrijirea medicală accesibilă. Legea pune în aplicare reforme cuprinzătoare ale asigurărilor de sănătate – Foto: Profimedia images „Este o criză în toată regula” Primele de asigurare medicală reprezintă plata fixă, lunară pe care un american o efectuează unei companii de asigurări pentru a menține activă acoperirea medicală. Este o criză în toată regula”, a spus Mike Pushkin, șef al filialei Partidului Democrat din Virginia de Vest, pentru Financial Times. „Statul nostru o să fie cel mai grav lovit de eșecul Congresului și al administrației Trump pentru a extinde aceste subsidii”. Trump se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a reduce prețurile în SUA, accesibilitatea fiind o prioritate pe agenda politică. Votanții americani greu încercați îi vor acorda cea mai mare atenție la alegerile de la jumătatea mandatului de anul viitor. „Va deveni problema centrală, pentru că este ceva ce știm și simțim cu toții”, a spus Ellen Allen, șefa organizației West Virginians pentru Asistență Medicală Accesibilă. În 2022, numărul americanilor asigurați în Virginia de Vest era de 23.000. Astăzi a ajuns la 67.000. Briana Martin, directoarea executivă al unei organizații non-profit care administrează o bancă de alimente pentru combaterea risipei alimentare, s-a declarat alarmată de creșterea cererilor. Ea spune că „solicitările vin de la oameni care muncesc și se luptă să pună mâncarea pe masă”. „Americanii de rând au de ales între  a mânca, a-și plăti chiria sau a merge la medic” Sondajele arată că americanii sunt tot mai îngrijorați în privința creșterii chiriilor, a prețurilor la alimente și a costurilor asistenței medicale. Furia față de costurile de trai s-ar putea reflecta în rezultatele alegerilor din Virginia, New Jersey și New York City. Potrivit unui sondaj realizat de Pew Research în noiembrie, 65% dintre americanii intervievați au răspuns că sunt foarte îngrijorați de prețurile alimentelor și al bunurilor de consum care au sărit în aer. 61% și-au exprimat consternarea față de prețurile chiriilor și al locuințelor. Presa din SUA a raportat că Trump ia în considerare un nou plan pentru a reduce costul asigurărilor de sănătate, deși este puțin probabil să prelungească subvențiile ACA care expiră la finalul acestui an. „Oamenii vor avea de ales între a plăti chiria, mâncarea, utilitățile sau să plătească medicul. Costurile de trai sunt foarte mari, iar salariile au stagnat”, a spus  Briana Martin. Ce vor republicanii? Republicanii ar prefera să lase subvențiile să expire, considerând că numai americanii care au cu adevărat nevoie ar trebui să primească ajutor din partea statului. Ei acuză că sistemul de asigurări medicale este oricum plin de fraude și abuzuri. Experții se tem că mulți americani vor renunța complet la asigurarea medicală dacă expiră creditele fiscale. Rata persoanelor neasigurate de 5,9% în Virginia de Vest ar putea ajunge la 18-20% în numai doi ani, a estimat Allen. „Avem deja cele mai crescute rate ale mortalității, unele zone au ajuns la niveluri comparabile cu țări din lumea a treia”, a spus ea. Cei mai loviți sunt americanii de 50-60 de ani. Cântăreț