Etichetă: Economic

Europa a frânat lupta împotriva schimbărilor climatice. Un an pierdut, în timp ce marile companii petroliere își cresc profiturile

Este greu de imaginat un pas înapoi mai hotărât decât cel făcut de guvernele lumii, în special de cele europene, în 2025. Tocmai acestea acceleraseră cel mai mult, pe bună dreptate. Anul acesta nu există cadouri sub brad pentru Terra și, în consecință, nici pentru oameni, scrie La Stampa. Este suficient să respingem de la început obiecția potrivit căreia planeta nici măcar nu observă ce fac oamenii. Este adevărat, dar dacă nu sunt păstrate echilibrele și ecosistemele lumii, primii care vor suferi vom fi noi. În plus, activitățile productive ale oamenilor modifică atmosfera în mod real. Pentru prima dată în istoria vieții, o singură specie amenință toate celelalte și afectează geosferele. Să pornim de la agricultură. Comisia Europeană propune extinderea pe termen nelimitat a autorizațiilor pentru introducerea pe piață a pesticidelor, biocidelor și aditivilor care cresc randamentul, dar îmbolnăvesc oamenii și mediul. Sectorul cel mai subvenționat dintre toate nu reușește să se reconvertească și aruncă vina pe Green Deal, uitând nu doar că acesta nu a început cu adevărat niciodată, ci și că acum este blocat. Se trece cu vederea și faptul că, dacă afacerile lor merg prost, cauza este un jumătate de secol de politici greșite și mii de erori de perspectivă. În acest domeniu, putem învăța mereu de la Statele Unite, unde afinele sunt colorate cu hidrocarburi, orezul este stropit cu arsenic, merele cu difenilamină, iar puii sunt scufundați în clor înainte de a fi vânduți. Nu există limită în această cursă spre degradare. Legea împotriva defrișărilor, întârziat intenționat? Apoi sunt pădurile. De ce vrem să le protejăm atât de greu și de târziu. Potrivit WWF, regulamentul european împotriva defrișărilor a fost întârziat intenționat, iar consecința va fi tăierea a cel puțin 50 de milioane de copaci în plus, cu eliberarea a încă 17 milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă. Nu este puțin, deși în Asia de Sud-Est, în Borneo și în anumite zone din America de Sud se încearcă rezultate și mai grave. Este adevărat că în Italia s-au făcut reîmpăduriri în ultimele decenii, dar adesea este vorba despre păduri fără valoare ecologică majoră, care nu vor putea compensa niciodată pierderea pădurilor alpine primare și a fagilor seculari din Apenini. Dacă ne uităm și la alte specii cu care împărțim planeta, situația nu este mai bună. Un exemplu este lupul, simbol al incapacității noastre de a conviețui cu natura. Europa a redus nivelul de protecție al acestei specii, iar în august, în Italia, a fost împușcat legal primul lup după mai bine de 50 de ani de protecție. Această decizie răspunde unor resentimente vechi, alimentate de ignoranță, care văd în lup sursa tuturor relelor, uitând că este o specie esențială pentru menținerea echilibrelor ecosistemice, echilibre de care depindem, în final, tot noi. S-ar putea crede că astfel sunt protejați mai bine crescătorii de animale. Realitatea este că mai puțin de 0,1% din animalele de fermă din Europa sunt atacate de lupi și nu există cazuri documentate de atacuri asupra oamenilor, deoarece oamenii nu fac parte din prada sa, iar lupul fuge imediat când ne vede. Influența SUA în Europa În privința climei, situația este mai bună decât în Statele Unite, unde angajamentele internaționale sunt abandonate, iar forajele continuă fără limită, dar asta nu înseamnă că lucrurile merg bine. Amânări, întârzieri, obiective tot mai puțin ambițioase. Totul pentru a mulțumi marile corporații din industria petrolului și gazelor, negaționiștii de ocazie și noile formule suveraniste aflate la putere. Din punct de vedere climatic, ascensiunea populismului de tip trumpist, inclusiv în Europa, este extrem de dăunătoare. Se urmărește acumularea rapidă de profit, fără a ține cont că barca în care ne aflăm este aceeași pentru toți. Dovada concretă a acestui pas înapoi este modificarea planului european de eliminare a motoarelor cu ardere internă până în 2035. Ținta de reducere a emisiilor de CO2 a fost coborâtă de la 100% la 90% și s-a deschis calea către soluții absurde, precum biometanul pentru transportul rutier. În aceeași logică intră și posibila eliminare a programului Life, singurul instrument european autonom dedicat biodiversității și climei. Cu excepția creșterii spectaculoase a energiilor regenerabile în China și a intervențiilor Braziliei pentru protejarea pădurilor, nu se mai vede nicio urmă de Green Deal la nivel global. Și trebuie amintit că China bate recorduri și la centralele pe cărbune, iar Brazilia la creșterea animalelor. Este oficial, lumea nu mai crede în revoluția verde. Corporațiile din industria petrolului și a gazelor ar putea schimba soarta omenirii Pretextul este că sustenabilitatea de mediu nu ar fi compatibilă cu cea economică și socială, o afirmație greu de înțeles. Totul depinde de cine plătește. Și cum niciun ecologist lucid nu vrea ca nota de plată să fie achitată de pensionarul cu o mașină veche, responsabilii sunt bine cunoscuți. Sunt chiar marile corporații din industria petrolului și gazelor, care ar putea schimba soarta omenirii reducându-și profiturile cu mai puțin de 5% și reinvestind aceste sume în energii regenerabile. Reconversia ecologică este o necesitate care nu poate fi evitată și nici negociată. De cealaltă parte a balanței se află victime, pagube economice deloc neglijabile și un viitor dificil pentru cei care ne-au împrumutat planeta. Faptul că a mai fost pierdut un an între constatarea crizei și aplicarea soluțiilor îi mulțumește doar pe cei care continuă să câștige de pe urma acestei crize sau pe cei care se tem că regulile ar limita piața liberă. Între timp, însă, cei care sufocă suntem chiar noi.

Cum a dispărut uraniul dintr-o mină din Niger. Autoritățile din Franța fac anchetă

În luna decembrie, la Paris a fost deschisă o anchetă pentru furt organizat cu scopul de a servi interesele unei puteri străine. Ancheta a fost lansată în urma dispariției uraniului de la mina Somaïr din Niger operată anterior de grupul francez Orano. Regimul militar nigerian a respins în acest weekend „în termenii cei mai duri” acuzațiile de „furt” aduse împotriva sa. Junta militară, care conduce Nigerul de la lovitura de stat din iulie 2023, susține suveranitatea asupra resurselor minerale ale țării. „Republica Niger respinge în termenii cei mai fermi orice retorică care echivalează exercitarea suveranității sale asupra unei resurse naționale cu furtul. Ideea de a vinde sau fura este o retorică periculoasă, iresponsabilă și rușinoasă. Nu se poate fura ceea ce se deține în mod legitim”, a reacționat colonelul Ousmane Abarchi, ministrul Minelor din Niger, potrivit Le Figaro. La rândul său, Alio Daouda, ministrul Justiției din Niger, a declarat că Orano a lăsat în urmă datorii neplătite de 58 de miliarde de franci CFA. „Între Niger și Orano, cine a furat de la cine?”, a întrebat el. La câteva săptămâni după anunțul naționalizării minei Somaïr în iunie, regimul militar a anunțat că va pune pe piața internațională uraniul produs de filiala gigantului francez Orano. La sfârșitul lunii noiembrie, Orano a avertizat că un transport de uraniu a părăsit situl Somaïr. Mina din nordul Nigerului a fost deținută în proporție de 63,4% de gigantul minier francez și în proporție de 36,6% de statul Niger. Niger se apropie de Rusia și Iran De la venirea la putere, militarii din Niger nu și-au ascuns dorința de a apela la noi parteneri, precum Iranul sau Rusia. De altfel, rușii s-au arătat interesați de minele din Niger. Compania Orano a recunoscut în decembrie 2024 că a pierdut controlul asupra celor trei filiale din Niger: mina Somaïr, mina Cominak (închisă din 2021) și zăcământul Imouraren. Orano, al cărei capital este deținut în proporție de peste 90% de statul francez, a inițiat mai multe proceduri de arbitraj internațional împotriva statului Niger. La sfârșitul lunii septembrie 2025, compania a anunțat o hotărâre judecătorească în favoarea sa privind mina Somaïr. Potrivit Orano, instanța a ordonat Nigerului să nu vândă uraniul produs de Somaïr, al cărui amplasament conține aproximativ 1.300 de tone cu o valoare de piață de 250 de milioane de euro. Nigerul furnizează 4,7% din producția mondială de uraniu natural, conform cifrelor din 2021 ale agenției de aprovizionare a Euratom (ESA).

Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării

Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent? Schimbarea regimului comunist a reprezentat un punct important în sistemul economic al țării. De altfel, și aderarea la blocul comunitar a reprezentat un alt moment esențial pentru creșterea economică a României, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale și balanța financiară netă a Ministerului Finanțelor Publice. Iată ce  s-a întâmplat cu PIB-ul țării. În anul în care regimul comunist a căzut, în 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială. În 1987, PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari. Schimbările masive ale industriei, precum și inflația galopantă din următorii 3 ani după Revoluție au adus o scădere a economiei țării. În 1990, se situa la 38,25 de miliarde de dolari. În 1991, PIB-ul ajunsese la 28,85 de miliarde de dolari, precum și la 25,12 miliarde de dolari în 1992. Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent În 2006, țara nostră avea să devină membru deplin al blocului comunitar. Tot atunci, PIB-ul României era de 122,01 miliarde dolari. Apoi, a avut o creștere extraordinră în 2007, când a avut loc aderarea la UE, PIB-ul ajungând la 174,59 de miliarde de dolari. Scăderea a început din 2008, odată cu criza economică. România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, atunci, scrie MEDIAFAX. Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024 indică un PIB cotat la 382,56 de miliarde de dolari. PIB România cotat la 382,56 de miliarde de dolari / foto: Banca Mondială În cei 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România. Potrivit unui document publicat de Ministerului Finanțelor Publice (MFP), din 2007 până la 30 noiembrie 2025, 106,96 de miliarde de euro au venit de la bugetul UE în România. O sumă de 35,63 de miliarde de euro a fost virată către UE. Datele mai indică faptul că se estimează un sold de 9,51 miliarde de euro pentru anul 2025. Execuția până la 30 noiembrie 2025 include un sold de 4,64 de miliarde de euro. Autorul recomandă: Bloomberg: Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul Campionii economici ai lumii peste 15 ani. Binomul SUA – China păstrează primele poziții, Rusia părăsește top 10. Marea surpriză de pe 3 Economia SUA sparge toate așteptările, în ciuda temerilor economiștilor legate de tarifele lui Trump. Cum ajută România În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ

Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotei

Metalele prețioase, cum ar fi argintul, aurul și platina au atins valori fără precedent la finalul anului 2025. Argintul a sărit vineri pragul de 75 de dolari pe uncie, în timp ce aurul și platina au atins noi recorduri istorice, notează Profit.ro.  Aprecierea metalelor prețioase a fost generată de evoluția anticipațiilor privind reducerea dobânzilor de către FEd și de tensiunile geopolitice. În acest context cererile pentru activele de refugiu s-au amplificat, transmite Reuters, citată de News.ro. Argintul a crescut cu 4,5%, la 75,20 dolari pe uncie, după ce a atins un maxim istoric de 75,62 dolari. Metalul a înregistrat o majorare de aproximativ 161% de la începutul anului, pe fondul deficitelor de ofertă, al includerii sale pe lista mineralelor critice din SUA și al intrărilor puternice de capital investițional. Care este prețul aurului Aurul a urcat cu 1,1%, la 4.526,92 dolari pe uncie, după ce a atins anterior un nou record, de 4.533,14 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în februarie, au avansat cu 1,3%, la 4.559 dolari. ”Așteptările privind relaxarea suplimentară a politicii monetare a Fed în 2026, un dolar mai slab și intensificarea tensiunilor geopolitice alimentează volatilitatea pe piețe cu lichiditate redusă. Există un anumit risc de marcări de profit înainte de finalul anului, însă trendul rămâne puternic”, a declarat Peter Grant, vicepreședinte și strateg senior pentru metale la Zaner Metals. Piețele anticipează două reduceri ale dobânzilor în 2026, prima fiind așteptată în jurul mijlocului anului, pe fondul speculațiilor că președintele SUA, Donald Trump, ar putea numi un președinte al Fed cu o orientare mai relaxată, ceea ce ar consolida așteptările privind o politică monetară mai acomodativă. În acest context, indicele dolarului american este pe cale să înregistreze o scădere săptămânală, sporind atractivitatea aurului pentru investitorii din afara SUA. Aurul ar putea atinge 5.000 de dolari pe uncie în 2026 În plan geopolitic, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene împotriva militanților Statului Islamic în nord-vestul Nigeriei. Acest aspect a contribuit la cererea pentru metale prețioase. ”Nivelurile de 77 și chiar 80 de dolari pe uncie la argint sunt realizabile până la finalul anului. Pentru aur, următorul obiectiv este 4.686,81 dolari, iar pragul de 5.000 de dolari ar putea fi atins în prima jumătate a anului viitor”, a adăugat Grant. Cea mai mare apeciere a aurului din ultimii 45 de ani Aurul se îndreaptă spre cel mai puternic câștig anual din 1979, susținut de politica monetară mai relaxată a Fed, achizițiile băncilor centrale, intrările în fondurile tranzacționate la bursă și tendințele continue de de-dolarizare. Pe segmentul cererii fizice, reducerile de preț la aur în India au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase luni, pe fondul temperării cumpărăturilor de retail din cauza prețurilor record, în timp ce în China discounturile s-au restrâns semnificativ față de maximele ultimilor cinci ani. Platina s-a apreciat cu 8,7% Între timp, platina a crescut cu 8,7%, la 2.411,46 dolari pe uncie, după ce a atins un maxim istoric de 2.448,25 dolari, iar paladiul a urcat cu aproape 10%, la 1.850,76 dolari. Toate metalele prețioase se îndreaptă spre câștiguri săptămânale, platina consemnând cea mai mare creștere săptămânală din istorie. Foto: Envato Apare o nouă monedă. Isărescu a făcut anunțul despre piesa de colecție din aur lansată de BNR. Ce preț are Cât costă cele mai scumpe înghețate din lume. Desertul de lux poate fi decorat cu aur și diamante Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri

Campionii economici ai lumii peste 15 ani

Economia globală va trece printr-o reașezare semnificativă în următoarele două decenii, care va fi martora unei dominații a tandemului Statele Unite – China, în continuare pe primele două poziții. Va prinde podiumul India, care va urca pe locul 3, potrivit estimărilor CEBR, un cunoscut institut de cercetare economică cu sediul la Londra. Potrivit proiecțiilor Centrului de Cercetare Economică și de Afaceri (CEBR), un institut de cercetare economică cu sediul la Londra, China va reduce semnificativ diferența față de Statele Unite, potrivit Mediafax. India va deveni a treia cea mai puternică economie planetară Astfel, gigantul asiatic va ajunge la un produs intern brut (PIB) de aproape 48.000 de miliarde de dolari până în 2040, față de aproximativ 53.000 de miliarde de dolari în cazul economiei americane. India ar urma să devină, în premieră, a treia cea mai mare economie a lumii până în 2040, depășind economii dezvoltate precum Japonia și Germania. Fostul motor economic al Europei, Germania, ar urma să coboare pe locul 4, iar Japonia este estimată să coboare pe poziția a 6-a în clasamentul global. În acest context, se estimează că Marea Britanie va depăși Japonia, urmând să revină în top 5 economii ale lumii până la sfârșitul următorului deceniu. Rusia se va prăbuși până pe locul 16. Sudul global va devansa Occidentul Conform raportului citat, Rusia este estimată să iasă din top 10 al celor mai mari economii ale lumii până în anul 2040, coborând de pe locul 8 ocupat în 2025 până pe poziția a 16-a. sursa: Profimedia CEBR observă că influența economică globală se află într-un proces de „reechilibrare graduală”, în care greutatea se mută de la economiile occidentale tradițional foarte dezvoltate către state din Sudul global, susținute de populații mai tinere și investiții accelerate. Indonezia, care are a 4-a cea mai mare populație din lume, este prognozată să intre în top 10 economii globale până la începutul următorului deceniu. În altă ordine de idei, think tank-ul anticipează că ritmul de creștere economică globală ar putea încetini la aproximativ 2,5% în anul 2026. Clasamentul mondial în 2025: Statele Unite ale Americii China Germania Japonia India Marea Britanie Franța Rusia Italia Canada Clasamentul în 2040 conform previziunilor CEBR Statele Unite ale Americii China India Germania Marea Britanie Japonia Franța Indonezia Brazilia Canada RECOMANDĂRILE AUTORULUI Un nou format la nivel mondial. SUA vrea să creeze o alternativă la G7 împreună cu Rusia, China, India și Japonia Trump declanșează războiul economic: UE, îndemnată să impună tarife comerciale de 100% Chinei și Indiei pentru că importă petrol din Rusia!

Stațiunile din Bulgaria, în topul european al celor mai ieftine destinații, pentru vacanța de iarnă

Bulgaria demontrează că este în topul celor mai ieftine oferte de vacanță din Europa și în sezonul rece. Stațiunile Borovets și Bansko se clasează printre primele cinci destinații de ski cu prețuri accesibile, de pe întregul continent. În România, tarifele pentru aceleași servicii sunt mai ridicate cu peste 20%.  Stațiunea Bansko a deschis oficial sezonul de ski pe 13 decembrie, transmite publicația Novitine. Prețul unui abonament sezonier sau anual pentru adulți în Bansko este de 869 de euro. Studenții, elevii și pensionarii își pot procura un abonament sezonier pentru aproximativ 818 euro. Copiii cu vârste între 7 și 11 ani plătesc circa 460 euro. Pentru copiii până la 6 și pensionarii peste 75 de ani, taxa rămâne simbolică — adică aproximativ 51 de euro. Stațiunea Bansko din Bulgaria FOTO: Profimedia Pamporovo Stațiunea Pamporovo pune la dispoziție abonamente sezoniere mai scumpe. Abonamentul standard pentru întregul sezon costă 975 euro. Cei care vor să vină în Pamprovo doar în zilele lucrătoare, prețul scade la 680 euro. Stațiunea oferă și abonamente de o zi la 22 euro sau abonamente de două zile la prețul de 52 euro. O dată oficială de deschidere a sezonului de schi în Pamporovo nu a fost încă anunțată. Borovets În Boroveț, un abonament sezonier standard cu schi nocturn inclus, pentru adulți cu vârste între 23 și 74 de ani, costă 1.020 euro. Pentru copii și tineri până la 22 de ani, prețul este de aproximativ 698 euro. Abonamentul sezonier valabil doar în zilele lucrătoare, cu excepția sărbătorilor legale, poate fi achiziționat cu aproximativ 537 euro. În acest sezon, Borovets introduce o opțiune nouă: un abonament anual cu schi nocturn inclus, la prețul de aproximativ 1.178 euro. Sezonul se va deschide în Borovets pe 27 decembrie. Cât costă un skipass în România În stațiunile montane din România, prețurile sunt, incontestabil, mai ridicate. În Poiana Brașov, abonamentul de sezon pentru schi este de 5.500 de lei, aproximativ 1.100 de euro. În cazul copiilor, costul este de 3.300 de lei pentru copii, aproximativ 680 de euro. Stațiunea Poiana Brașov 2025 FOTO: Facebook Un abonament pe o zi costă 240 de lei pentru adulți, adică 48 de euro, în timp ce copii plătesc 140 de lei, adică 28 de euro. În ceea ce privește telecabina, urcarea și coborâre costă 70 de lei pentru adulți și 40 de lei pentru cei mici. La Sinaia, prețurile au rămas cele de anul trecut, adică 230 de lei un abonament pentru o zi în weekend și 210 în timpul săptămânii. Recomandarea autorului: Crăciun cu zăpadă în România. Incidente în Capitală și peisaje de poveste în stațiuni Poți să-ți iei adio de la schiatul pe ghețari. Doar 3% din ghețarii Alpilor ar putea supraviețui până în 2100 Meseria „de sezon” plătită cu 3.200 de euro lunar. N-ai nevoie nevoie de facultate. Ce documente îți trebuie să te angajezi acum

Controversă în Elveția pe renunțarea plății cu numerar. Clienții cer revenirea la plata cash

Elveția, una dintre cele mai stabile economii din lume, se află în mijlocul unei dezbateri aprinse. Tot mai multe magazine, cafenele și restaurante aleg plățile exclusiv cu cardul sau telefonul. Decizia nu e totuși pe placul tuturor. Mulți clienți cer revenirea la numerar și spun clar că banii cash rămân esențiali în viața de zi cu zi. Un fost bancher elvețian a vrut să scoată din bancă aproximativ 150.000 de franci elvețieni cash. Deși banii erau în contul lui, procedura a devenit complicată. Mai multe bănci i-au spus că nu poate lua numerarul pe loc și i-au cerut documente suplimentare pentru justificarea retragerii. El susține că situația arată o realitate nouă: în Elveția, clienții nu mai pot decide liber cum își folosesc banii. Din acest motiv, el și alți cetățeni cer schimbări și un control mai mare asupra resurselor financiare proprii. De ce banii cash rămân importanți Susținătorii plăților cu numerar spun că banii fizici protejează libertatea și confidențialitatea. Ei consideră că sistemele bancare digitale lasă totul la vedere și pot expune oamenii la supraveghere nedorită sau chiar la blocarea accesului la bani. În plus, există temeri că renunțarea completă la numerar poate crea dependență totală de instituțiile financiare și poate elimina orice alternativă în caz de probleme tehnice sau crize economice. Dezbaterea continuă Subiectul plăților cash rămâne unul sensibil, mai ales într-o țară ca Elveția, cu tradiție bancară și accent puternic pe confidențialitate. Deocamdată, nu există o decizie clară privind „soarta” banilor fizici, însă discuțiile publice arată că mulți oameni încă văd numerarul ca pe o parte importantă. RECOMANDAREA AUTORULUI Plățile cash vor fi limitate. Regula intră în vigoare în România, de la 1 ianuarie 2027 PLĂȚILE și ÎNCASĂRILE în NUMERAR, strict limitate. Amenzi uriașe pentru firme și persoane fizice care nu respectă plafonul

Cel mai lung tunel feroviar din lume va trece prin mijlocul unui munte și va lega două orașe europene. Prețul: 25 de miliarde de euro

Un tunel uriaș va străbate centrul Munților Alpi pentru a conecta cele două țări europene și a reduce timpul de călătorie cu mai mult de jumătate. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta marile orașe Lyon și Torino, potrivit Express. Calea ferată de mare viteză Torino-Lyon va reduce cu două ore călătoria cu trenul, care în prezent durează 3 ore și 47 de minute și care traversează Mont Cenis la altitudini de aproximativ 1.300 de metri. Pentru a traversa muntele, trei locomotive trebuie să tragă vagoanele, iar garniturile trec prin tunelul feroviar Fréjus, care nu mai îndeplinește standardele de siguranță actuale. Tunel direct prin Alpi În schimb, viitorul tunel, cunoscut și sub numele de Tunelul de bază Mont d’Ambin, va permite trenurilor să călătorească direct prin centru, cu puncte de intrare în Valea Susei din Piemont și Maurienne din Savoia. Trenurile de marfă vor putea transporta încărcături mai grele, iar viteza de deplasare între cele două țări va fi de 100 km/h. Viitorul tunel va contribui și la reducerea poluării. Experții estimează că traficul aerian se va reduce, deoarece pasagerii vor opta pentru călătoriile cu trenul. De asemenea, se va reduce traficul rutier în special cel care implică transportul de mărfuri deoarece, de obicei, companiile din domeniu optează pentru călătoriile cu trenul în locul camioanelor. Atunci când va fi gata, obiectul va deveni cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția, de 57,1 km. Dificultatea realizării proiectului crește valoarea lucrării. În cea mai adâncă secțiune, tunelul va avea deasupra sa un versant de peste 2.200 de metri. Potrivit directorului de proiect TELT, Alexandre Heim, există 14 tipuri diferite de condiții de teren de-a lungul traseului, care sporesc complexitatea lucrării. Dacă pe partea franceză este teren afânat, în Italia sunt roci de diferite tipuri. Toate acestea au dus la un cost uriaș pentru ambele țări. Se estimează că linia ferată de mare viteză Torino-Lyon, lungă de 270 km, va costa în total 25 de miliarde de euro. Tunelul de 57,5 km de sub Alpi va reprezenta o mare parte din costul întregului proiect. În 2016, Franța și Italia au ajuns la un acord pentru a începe construcția tunelului. În prezent, toate cele patru tuneluri de acces, trei în Franța și unul în Italia, sunt construite. Tunelul internațional, care reprezintă cea mai dificilă parte a proiectului, este în lucru. Se preconizează că va fi finalizat până în 2033.

Guvernul a decis ca proiectele agricole începute cu bani europeni în perioada 20142020 să poată fi duse mai departe

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență prin care proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 pot fi continuate și finalizate, chiar dacă vechiul program european se încheie la finalul anului 2025. Măsura permite transferarea acestora către noul Plan Strategic PAC 2023–2027, astfel încât beneficiarii să nu piardă finanțarea, potrivit MADR. Actul normativ, inițiat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, creează cadrul legal necesar pentru preluarea proiectelor și angajamentelor care nu au fost finalizate sau nu au fost plătite integral până la 31 decembrie 2025. Decizia este luată în acord cu legislația europeană și are rolul de a preveni pierderea fondurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Ordonanța stabilește clar ce tipuri de proiecte pot fi transferate în noul program, care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite și ce obligații au beneficiarii, în special în cazul celor care au primit avansuri. De asemenea, sunt precizate regulile după care se vor face plățile în continuare sau, acolo unde este cazul, modul de recuperare a sprijinului financiar. Totodată, documentul reglementează utilizarea sumelor declarate eligibile după închiderea PNDR 2014–2020, în cadrul instrumentelor financiare gestionate împreună cu Fondul European de Investiții. Guvernul precizează că această măsură nu are impact asupra bugetului de stat. Contribuția Uniunii Europene și cofinanțarea națională aferente Planului Strategic PAC 2023–2027 rămân neschimbate. Prin această decizie, autoritățile urmăresc să asigure continuitatea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală și să ofere siguranță beneficiarilor care au început proiecte cu fonduri europene, astfel încât acestea să poată fi duse la bun sfârșit.

Marii câștigători ai austerității Crăciunului la români. Analist economic: „Va fi o cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”

Sunt scenarii sumbre pentru sărbătorile din acest an, unul aflat în zodia austerității bugetare. Inflația și taxele impuse de Guvernul Bolojan au făcut cheltuielile din buzunarul românilor să fie tot mai greu de suportat. Prețurile la produsele tradiționale pentru masa de Crăciun au crescut, astfel că românii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani pentru masa de sărbători. Analistul Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză a Crăciunului din 2025 –  aflat, susține specialistul economic – sub semnul promoțiilor și într-o cursă infernală pentru căutarea celor mai bune prețuri la produsele de sezon. Interlocutorul Gândul a explicat că, în acest context, printre principalii câștigători se află marile companii chinezești, care prin site-urile de vânzări online își vor mări considerabil veniturile, mai ales în preajma sărbătorilor. „Pentru majoritatea românilor, probabil va fi un Crăciun la promoție, nu neapărat din perspectiva cadourilor, cât din prisma bunătăților pe care le vor pune pe masa de de sărbători. Va fi o cursă infernală în căutarea celor mai bune prețuri, a celor mai bune promoții făcute de marile magazine, care vor defini, din multe puncte de vedere modul în care arată masa noastră de sărbători. Vedem deja această febră a cumpărăturilor că se conturează în jurul promoțiilor făcute de magazine. Vedem că puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar mulți dintre români caută cele mai ieftine produse din magazin, în dorința de a-și asigura o masă cât de cât îndestulată pentru sărbători. Probabil, inclusiv cadourile de Moș Crăciun vor fi la promoție, Moș Crăciun urmând să fie unul cu discount în acest an. Mare parte dintre dintre români vor căuta produse mai ieftine, încercând, spre deosebire de anii ani trecuți, să cheltuiască mai puțin pentru masa și pentru cadourile de Moș Crăciun. Cred că printre principalii câștigători se află marile companii chinezești care prin site-urile de vânzări online probabil vor câștiga o felie nesperată din această piață”, a precizat analistul economic. „Veniturile vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor” Adrian Negrescu recunoaște că anul 2026 va fi un an plin de provocări, un an în care va depinde de fiecare în parte cum va ști să se adapteze provocărilor generate de inflație, de creșterile de taxe, de problemele care ne înconjoară din ce în ce mai mult. „Altfel spus, este un an în care în supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor. Iar pentru restul, pentru cei care câștigă ceva bani în economie și au putere de muncă, va fi, din punctul meu de vedere, și anul oportunităților, pentru că probabil vor avea posibilitatea să găsească mai multe locuri de muncă decât în 2025. Și asta în condițiile în care mare parte dintre companiile din economie s-au restructurat deja, adică și-au adaptat promoțiile, serviciile, schemele de personal la actuala realitate economică și care probabil în 2026 vor încerca să-și extindă cotele de piață. Adică, să angajeze oamenii în căutarea unei creșteri economice care probabil din a doua parte a anului va deveni realitate”, a conchis Adrian Negrescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Crăciunul ca-n vremurile bune sau mai auster ca niciodată? Cât îi costă pe români masa de sărbători: „Vom avea un Crăciun la suta de grame” Masa de Crăciun, în funcție de buget. Cât s-au scumpit alimentele pe care românii le cumpără înainte de sărbători – ANALIZĂ XTB