Etichetă: Economic

Ce Primă de Crăciun s-a dat angajaților de la metrou în 2025. O fi bine?

Angajații Metrorex au primit marți, pe 30 decembrie, primă de sărbători, la 5 zile după Crăciun. Inițial, conducerea metroului a transmis că nu sunt bani de bonusuri, însă, la presiunea sindicaliștilor, prima a fost furnizată, mai ales că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. O bonificație de sărbători s-a oferit și la Termoenergetica (fostă Radet). Ce companie mare a Municipalității nu a oferit primă anul acesta. Chiar dacă a intrat la aproape o săptămână după Crăciun, angajații de la metrou se pot bucura înainte de Revelion de o primă. Este vorba de un bonus de 300 de lei de fiecare angajat. Față de anul trecut, în 2025 nu s-au mai oferit bani și pentru copiii angajaților, respectiv de 300 de lei pentru fiecare copil. „Inițial, conducerea ar fi transmis că nu sunt bani de primă însă și-au dat seama că este ilegal să nu o acorde, pentru că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. Au fost tensiuni destul de mari la negocierile de dinainte de Crăciun”, au transmis surse Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Primă de Crăciun s-a acordat și la Termoenergetica În ceea ce privește marile companii deținute de Municipalitate, prin Consiliul General al Municipiului București, Termoenergetica este cea care a acordat primă de Sărbători, tot de 300 de lei, și aceasta prevăzută în CCM. Pe de altă parte, anul acesta nu s-a acordat primă angajaților Societății de Transport București (STB). „Anul acesta nu s-au acordat prime sau alte bonusuri cu ocazia Sărbătorilor”, au transmis reprezentanții STB, pentru Gândul. De asemenea, o primă de 300 de lei s-a acordat și angajaților CFR. „Lozul” cel mare l-a dat Loteria Română Pe de altă parte, sunt companii de stat care acordă bonusuri mult mai generoase, potrivit Economedia: Loteria Română: Angajații au primit o primă de 460 lei brut, la care se adaugă un bonus din fondul social de 900 lei brut (ajutor pentru sărbători) și 50 lei pentru vestimentație. Copiii salariaților au primit și ei câte 200 lei. CONPET: Salariații au primit o primă medie de 987 lei net, plus sume cadou de 300 lei net. Pentru copiii acestora se acordă încă 150 lei net. Valoarea totală a pachetului pentru angajați depășește 1,7 milioane de lei. Romgaz: Compania acordă un adaos de 800 lei/salariat și câte 700 lei pentru fiecare copil minor al angajaților. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primele de Crăciun 2025. 90% dintre angajatori vor oferi bonusuri în bani sau vouchere cadou

De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate

Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa.  În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor

Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al românilor. Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR.  Inflația din țara noastră rămâne aproape de 10%, dobânzile nu pot fi reduse, iar românii sunt din ce în ce mai atenți la cehltuielile lor, arată datele Băncii Naționale a României. Totuși, inflația a scăzut ușor față de luna octombrie pe fondul ieftinirii temporare a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din 2025 și reducerea prețului la petrol au temperat inflația pe termen scurt. Cum afectează scumpirile economia României Energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi a românilor. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor a alimentat scumpirile în lanț. Pe fondul măsurilor de austeritate și a scumpirilor, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Inflația ar putea să scădă ușor în 2026 Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană iar BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor asupra presiunilor pe care le pune inflația. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. O scădere a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului umrător, după ce se vor diminua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, transmit oficialii BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot

Agenția de rating Moodys retrogradează capitala Ungariei la junk

Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării.  Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. „Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s. Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony. Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”

Autostrada Unirii A8, mai aproape de realitate: România va construi primii kilometri de autostradă în Republica Moldova

„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, se arată în anunțul publicat de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.  Tronsonul 4 face legătura între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, care este punct vamal cu Republica Moldova. Lucrările de construire a acestui tronson au un cost estimativ de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 3 ani și 8 luni (46 de luni). Proiectarea va dura 10 luni, iar execuția lucrărilor va dura 3 ani (36 de luni). „Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, a precizat Horațiu Cosma.   Potrivit acestuia, contractul pune accent pe legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni. CNIR va acorda punctaj suplimentar firmelor ofertante care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut. Acesta a precizat că tronsonul aduce și provocări tehnice. Proiectul pentru tronson presupune construcția a 14 poduri și pasaje, două tunele (cel mai lung, de aproximativ 1.700 m), două noduri rutiere, dintre care: un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, dar și un nod rutier la Golăiești. „Autostrada Unirii nu mai este un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care se înfăptuiește pe zi ce trece și care va uni prin viteză, siguranță și modernizare întreaga Moldovă cu Transilvania și restul Europei”, a conchis Horațiu Cosma. 

Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut

România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB

Portocalele, lămâile si clementinele pe masa Parlamentului. Propunere a unui deputat de schimbare a etichetării

Lucian Nicolae Andrușcă, deputatul PSD în Parlamentul României, a depus, în 22 decembrie, un proiect de lege care solicită „Transparenţa şi informarea corectă a consumatorilor în procesul de comercializare a citricelor destinate consumului uman”, potrivit proiectului publicat pe site-ul Senatului.  Inițiativa legislativă propune ca românii să fie informați atunci când cumpără citrice din magazine. Vânzătorii ar trebui să respecte standardele de comercializare la nivelul UE, care presupun și obligaţiile de informare şi prezentare a produselor la punctul de vânzare către consumatorul final. Astfel, citricele care nu îndeplinesc standardele corespunzătoare vor fi etichetate distict. Aceste etichete vor cuprinde categoria categoria reală de calitate; calibrul sau dimensiunea, dar și menţiunea „produs sub standardul comercial uzual”.  Astfel potrivit proiectului de lege vânzarea portocalelor, mandarinelor sau a lămâilor care nu respectă aceste reglementări va fi interzisă. Citricele de calitate inferioară, expuse separat în magazine Produsele de o calitate inferioară vor fi expuse separat pe rafturile magazinelor, față de citricele de calitatea 1. Produsele de calitate mai slabă se vor expune „în spaţii delimitate şi semnalizate distinct, astfel încât consumatorul să poată face o alegere informată”, se arată în proiectul de lege inițiat de deputat.  De asemenea, noul proiect interzice și schimbarea destinației citricelor care au fost aduse în țară cu scopul de a fi procesate industrial. Acestea nu vor mai putea fi vândute la raft pentru consum. Potrivit proiectului inițiat, dacă operatorii economici încalcă aceste prevederi, vor fi sancționați cu amendă de la 50.000 Iei la 500.000 lei, raportată la cifra de afaceri.  În cazul în care neregulile se vor repeta, firmele care încalcă aceste prevederi s-ar putea alege cu suspendarea temporară a activității de comercializare a fructelor. Proiectul se află momentan în dezbatere.

Amazon renunță la planurile de a livra mărfuri cu drone în Italia. Care e motivul

Compania Amazon a anunțat, duminică, faptul că a decis să renunțe la planurile de livrare a mărfurilor cu drone în Italia. Deși Amazon a înregistrat progrese semnificative în relația cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial, aspectele mai generale legate de reglementarea activității comerciale nu au susținut proiectul, relatează Reuters. În urma acestui anunț, autoritatea italiană pentru aviație civilă ENAC a calificat decizia ca fiind neașteptată. În plus, ENAC a mai spus că decizia anunțată a fost motivată de politica companiei, legată de „evenimentele financiare recente care au implicat grupul”, mai relevă sursa citată. Vestea vine în mod neașteptat și în contextul în care compania anunțase la sfârșitul anului trecut că a finalizat cu succes testele inițiale ale dronelor de livrare în San Salvo, un oraș din regiunea centrală Abruzzo. „În urma unei analize strategice, am decis să oprim planurile noastre comerciale de livrare cu drone în Italia. În ciuda angajamentului pozitiv și a progreselor înregistrate cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial italiene, cadrul de reglementare comercială mai larg din țară nu susține, în acest moment, obiectivele noastre pe termen lung pentru acest program”, au spus reprezentanții Amazon, potrivit agenției Reuters. „Proiectele noastre de livrare cu drone în SUA și Marea Britanie continuă în mod pozitiv, zborurile de testare și livrările comerciale dovedindu-se eficiente și bine primite de clienți”, adaugă el. „Cu peste 25 de miliarde de euro investiți în Italia în ultimii 15 ani, peste 19.000 de angajați direcți în mai mult de 60 de locații distribuite în țară, continuăm să servim clienții noștri din Italia și să le oferim o experiență de cumpărături excelentă”, a conchis Amazon, potrivit Sky TG24.

Oracolele care au văzut criza din 2008 înainte să vină au pus pariurile pentru 2026

Deși Michael Burry este considerat de regulă profetul crizei financiare care a zguduit America în 2008, afectând apoi întreaga economie mondială, mai există câțiva jucători pe bursă care au anticipat colapsul pieței americane. Aceștia au fost consultați de cunoscuta publicație Business Insider în legătură cu evoluțiile macroeconomice cele mai probabile în 2026. Trei traderi care au apărut în filmul hollywoodian ‘The Big Short’, inspirat de marea criză financiară din 2008, își prezintă predicțiile pentru anul 2026, pentru BusinessInsider. Deși sunt exprimate în moduri diferite, toate converg în aceeași direcție. Experții din hitul ‘The Big Short’ își prezintă predicțiile pentru 2026 Printre traderii care au devenit faimoși în timpul crizei creditelor subprime se numără și membrii unei firme mici de investiții,  FrontPoint Partners, respectiv Danny Moses, Vinny Daniel și Porter Collins. Toți trei au părăsit compania, iar în prezent sunt activi pe Substack și colaborează la un podcast intitulat What Are We Doing?, în care discută randamentele investițiilor bursiere de pe poziții opuse. Pe scurt, toți cei 3 traderi au căzut de acord că anul viitor va exista o distanțare la nivel macroeconomic care se va acumula treptat și va pune presiune pe dolarul american. Piața bursieră s-a bucurat timp de un an, de o evoluție care și-a ating punctul maxim în 2025, când a beneficiat în special de tranzacțiile AI, un domeniu față de care Moses și-a exprimat un anumit scepticism. Pariul pe aur. Metalul prețios va cunoaște o explozie anul viitor Însă, cei 3 experți își mențin o privire precaută pentru anul viitor. Moses a declarat că cel mai mare pariu al său pentru 2026 ar fi aurul, o miză crucială pentru strategia sa de invesție ani de zile. În viziunea lui Moses, după explozia aurul din 2025, metalul prețios țintește mai sus, pe măsură ce supremația dolarului ca rezervă valutară mondială se clatină. Expertul a mai punctat că nu vede nimic care ar putea înfrâna ascensiunea aurului pe piețele bursiere. „Între geopolitică și nivelurile datoriilor suverane, cred că aurul va continua să crească. Pentru mine, oamenii ar trebui să privească aurul ca pe un indicator al stabilității economice sau macroeconomice, inclusiv dolarul american.” Moses a mai observat că dolarul american este mai slab, în contextul în care un declin al valutelor americane tinde să coincidă cu prețurile tot mai solide ale aurului. Piețele emergente, în special China și Brazilia, pot fi o investiție câștigătoare Vincent Daniel anticipează o continuare a tranzacțiilor de depreciere monetară în 2026. „Deși trendul a favorizat tranzacții incredibile, cred că acest lucru va continua, deși poate cu un ușor regres”. În opinia lui Daniel, există un potențial de creștere semnificativ în piețele emergente, în special China și Brazilia. Porter Collins a indicat, la fel ca Moses, un declin în derulare al dolarului american, și a adăugat că acesta își va pierde din valoare îm fața metalelor prețioase, mai ales aurul. Expertul crede că prețurile aurului nu vor scădea la începutul lui 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Multimiliardarul Warren Buffett, discuții SECRETE cu oficialii de la Casa Albă pe tema crizei bancare. Zeci de avioane private, la sediul Berkshire Dan Dungaciu: „Avem cel mai anti-business Guvern din istoria modernă a României” Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor