Ciprian Ciucu, noul primar al Capitalei, deja vrea să crească o taxă
Ciprian Ciucu, noul primar general ales al Capitalei, a anunțat, duminică, ce taxă locală vrea să crească. Potrivit edilul ales, sunt unele taxe locale în București care „sunt foarte mici”. „Există posibilitatea să crească niște taxe locale, care sunt foarte, foarte mici. Sunt ca și cum nu sunt. De exemplu, pentru ocuparea domeniului public dai sub un leu pe metrul pătrat. Trebuie să-l ducem la un nivel acceptabil, care să permită valorificarea lui, dar la niște prețuri care să reflecte realitatea de astăzi”, a declarat Ciprian Ciucu la Digi 24. Noul primar a mai precizat că vrea să facă și o reformă administrativă. „Dacă nu pui ordine în primărie, nu ai cum să pui ordine în oraș”, a mai precizat Ciucu. Este panică în Primăria Capitalei, după ce omul lui Ilie Bolojan a câștigat alegerile Gândul a relatat recent că este panică printre miile de angajați ai Primăriei Capitalei, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru funcția de primar general. Ciucu a fost susținut de Ilie Bolojan – premierul austerității și politicianul care vrea să taie în carne vie. Surse administrative au precizat pentru Gândul că oamenii din PMB se tem pentru funcțiile lor și cred că noul edil va dori o reorganizare a Municipalității. Liderul de sindicat al PMB a declarat pentru Gândul că se așteaptă la o reorganizare, dar „nu la abuzuri”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026 Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”
Avertisment: Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri. Economist: Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei. Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri
Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, un impozit pe acareturile fermierilor și agricultorilor, de la sere, silozuri, răsadnițe, pătule până la solare. Noua taxă a fost strecurată foarte discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, CCR a dat undă verde acestui impozit aprig contestat de fermieri, care in extremis au apelat la președintele Nicușor Dan. Economiștii avertizează că, deși pe fond taxa poate fi corectă, ea va afecta nu numai fermierii, ci și românii de rând. Noul impozit se va reflecta în prețuri, care oricum au crescut odată cu creșterea TVA, iar țara noastră va deveni inevitabil dependentă de importuri. În plus, măsura echivalează cu o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși are un potențial agricol remarcabil, România importă 60% din legumele pe care le consumă, iar acest deficit va crește odată cu aplicarea noii taxe. Pe lângă o creștere semnificativă a prețurilor la îngrășăminte, combustibili și energia electrică, așteptată în anul 2026, agricultorii se tem de noile taxe și impozite cuprinse în Pachetele Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%. Fermierii susțin că li se pare anormal să plătească impozit pe toate veniturile pe care le au atât în calitate de antreprenor, cât și de persoană fizică, dar și pe clădirile sau mijloacele de transport deținute. Taxa pe sere și solarii a fost „strecurată pe furiș în lege”. Fermierii îi cer lui Nicușor Dan să intervină De menționat că taxa a fost inclusă foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, „strecurată pe furiș în lege”, e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. Aceeași opinie e împărtășită și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Însă, miercuri, CCR a dat undă verde taxei, contestată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR. Acum, fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără viitor mii de exploatații agricole și mici procesatori. De la 1 ianuarie 2026, toate solarele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, potrivit Profit.ro. sere staxa Potrivit noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermierii au avertizat deja că noua măsură ar putea avea un defect devastator asupra prețurilor legumelor. Joi, 11 decembrie, fermierii din cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) au solicitat public preşedintelui României să nu promulge legea, deoarece ar reprezenta falimentul pentru multe afaceri agricole româneşti, ferme de familie şi mici fabrici de procesare. „Facem apel la Preşedintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să ţină cont de realităţile economice şi mai ales de posibilitatea fermierilor şi nu numai de a susţine toate creşterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. Fermierii avertizează că siguranța alimentară e în pericol Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. În acest context, majorarea impozitelor vine să pună și mai multă presiune pe acest sector vital al economiei. „Reamintim decidenţilor statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranţa alimentară naţională sunt în pericol. Cu un război la graniţă şi cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară naţională”, susțin reprezentanţii fermierilor. Roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial în 2024 Legea vine cu impozitarea tuturor acestor construcții de anul viitor, ceea ce va însemna o scumpire accentuată a legumelor. Practic, legumicultorii români nu vor mai putea face concurență mărfurilor aduse din import, iar mulți dintre ei vor fi forțați să închidă afacerile. De notat că roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024. Plante aromatice din sera verticală din Prahova În prezent, în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite. Agricultorii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile. Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut masiv. Nici produsele de origine animală nu vor fscăpa de scumpiri, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate. Potrivit INS, în prima jumătate a acestui an vegetalele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la un deficit de 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor. Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă,
Cum trăiește un pensionar din România comparativ cu unul din Europa. În timp ce pensiile românilor îngheață, vecinii caută soluții, iar Vestul investește în confortul seniorilor
Pensiile românilor sunt înghețate anul acesta, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Dacă asta nu era de ajuns, pensiile vor fi înghețate și în 2026, după ce indexarea a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenția Guvernului este ca pensiile să rămână neschimbate anul viitor și pregătește oficial o nouă ordonanță trenuleț în care va fi inclusă înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pe 2026. În paralel, vecinii noștri fac eforturi în încercarea de a le oferi cât mai mult confort vârstnicilor. Chiar dacă situația vecinilor noștri nu e mai bună, măcar se încearcă. Bulgaria va crește pensiile cu 7,6% iar Ungaria pregătește a 14-a pensie. În Germania a fost adoptat pachetul controversat de pensii, iar Elveția introduce a 13-a pensie lunară. „Conform legislației pe care am adoptat-o deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora, așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa cu privire la reforma pensiilor in sitemul de Jutitie, marti, 29 iulie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Doar 19% din pensionarii români au un trai decent Aproximativ 4.692.612 pensionari erau înregistrați în octombrie 2025 în România, iar pensia medie era de 2.818 lei. Din cauza faptului că pensiile românilor nu vor fi indexate la 1 ianuarie cu inflația, valoarea punctului de referință rămâne de 81 de lei, deși ar fi trebui să urce până la 88 de lei. Cum punctul de pensie va fi înghețat, veniturile românilor nu vor crește în 2026 și o posibilă majorare este așteptată abia din 2027, în funcție de evoluțiile bugetare și economice. Din cei peste 4 milioane de pensionari, doar 900.000 au un venit de aproximativ 3.600 de lei pe lună. Pensionarii din România cu venit mediu nu-și pot asigura minimul de confort după retragerea din activitate, mai ales că valoarea coșului minim de consum a crescut cu 920 de lei în acest an și a ajuns la 4.322 de lei. Desfășurat, din cei 4.322 de lei alocați coșului minim de consum, 1.500 se duc pentru chirie, 805 pentru alimente, 439 pentru cheltuielile cu locuința, iar pentru sănătate sunt alocați doar 76 de lei. Realistic, cheltuielile lunare medii cu sănătatea pentru un pensionar variază între 100 și 400 de lei, în funcție de afecțiuni, de necesitatea de a cumpăra medicamente necompensate integral, fără a mai lua în calcul vizitele la medici. Practic, un pensionar din România ar avea nevoie de un venit de aproximativ 4.500 lei pe lună dacă locuiește în propria locuință și de 6.000–6.800 lei dacă plătește chirie, pentru a acoperi cheltuielile zilnice și pentru a avea o rezervă pentru medicamente și consultații. Ce fac vecinii României? Bulgaria majorează pensiile cu 7,6% în 2026 Situația nu e roz nici pentru vecinii noștri, dar Bulgaria vine cu vești bune pentru cei 2 milioane de pensionari. Guvernul va crește pensiile cu 7,6% de la 1 iulie 2026 conform așa-numitei „reguli elvețiene”, iar pensia medie va crește de la 2.710 lei, cât este în prezent, la 2.753 de lei. Deși pensia este cu aproximativ 100 de lei mai mică decât în România, creșterea este mai mult decât dublă față de valoarea prognozată a inflației medii anuale pentru 2026 de 3,5%. Când vine vorba despre nivelul de trai al vecinilor noștri, pentru o persoană singură care locuiește în Sofia, valoarea coșului minim de consum este de aproximativ 3.338 de lei, cu aproape 1.000 de lei mai puțin decât în România. 1.500 de lei îi desparte pe pensionarii din România pentru a avea un trai decent, în timp ce pentru vârstnicii bulgari diferența este de doar 585 de lei. Rumen Radev, președintele Bulgariei / Sursa FOTO: Profimedia Guvernul Orban le oferă a 14-a pensie seniorilor Ungaria a crescut pensiile cu 3,2% până la 2.915 lei și le-a achitat pensionarilor și în acest an cea de-a 13-a pensie pe care guvernul Fidesz a restabilit-o. De asemenea, vecini noștri „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, conform lui Viktor Orban. Conform proiectului, începând cu noul an, cei 2,5 milioane de pensionari vor primi o a 14-a pensie lunară, pe lângă cea de a 13-a în fiecare an. Costurile medii pentru o singură persoană se situează între 3.130 și 4388 de lei pe lună. Deși coșul minim de consum este peste venitul mediu al unui pensionar maghiar, diferența poate fi mai ușor atenuată decât în cazul pensionarilor români. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban Pensiile germanilor vor fi 48% din salariul mediu în 2026 În Germania, Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, pensia va reprezenta 48% din salariul mediu, deși va costa statul miliarde de euro în plus. Ministerul Afacerilor Sociale estimează că o pensie de 1.500 de euro ar urma să crească cu 350 de euro pe an, adică un plus de 28 de euro pe lună. În România, situația este fix pe dos. Premierul „austerității” a anunțat că în 2026 pensiile nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Când vine vorba de cheltuieli, pentru o singură persoană, costurile în Germania sunt estimate la 980 – 1.150 de euro pe lună, fără chirie. Totuși, pensia medie în Germania a fost în acest an de 2.100 de euro, deci pensionarii pot să acopere cheltuielile lunare pentru un trai decent. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz Contribuțiile corecte și constante asigură o pensie uriașă în Elveția Elveția este cunoscută, nu doar pentru peisajele de vis și calitatea vieții, ci și pentru unul dintre cele mai stabile și bine structurate sisteme de pensii din Europa. Conform celor mai recente date publicate, Elveția avea peste 1,7 milioane de pensionari. Aici, seniorii se bucură de venituri substanțiale, care pot varia
Anunț important al Ministerului Transporturilor privitor la realizarea unui sector al Autostrăzii Unirii
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat pe Facebook că începe proiectarea pentru încă 47 de kilometri din Autostrada A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț. „Marcăm o nouă etapă importantă pentru Autostrada Unirii-A8: alte două loturi ale autostrăzii care va lega Moldova de Transilvania au, de acum, Ordinele de începere emise. Compania Națională de Investiții Rutiere a emis astăzi, Ordinele de începere pentru încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 și a stabilit că, pentru lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) etapa de proiectare va începe din data de 30 martie 2026, iar pentru următorul lot, 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) din 12 ianuarie 2026”, a scris Șerban pe rețeaua de socializare. Conform ministrului, contractele de proiectare și execuție pentru cele două loturi au o valoare de aproape 6 miliarde lei și au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenori fiind asocieri conduse de constructori din România. Astfel, pentru toți cei 116 kilometri, adică cele patru loturi montane dintre Sărățeni, județul Mureș, și Pipirig, județul Neamț, ale Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț sunt stabilite termenele de începere după cum urmează: -Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) proiectarea începe din 30 martie 2026 -Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) proiectarea începe din 12 ianuarie 2026 -Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) proiectarea a început din 30 iunie 2025 -Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) proiectarea începe din 30 martie 2026. 2026 va fi anul proiectării secțiunii de munte Sărățeni-Pipirig a Autostrăzii Unirii, pe cele patru loturi fiind prevăzute 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat Ciprian Șerban.
Lovitură de grație de la Uniunea Europeană pentru Shein, Temu și AliExpress
Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au căzut de acord vineri cu impunerea unei taxe vamale de 3 euro pentru coletele cu valoarea sub 150 de euro. Măsura ar urma să intre în vigoare din luna iulie a anului următor. România are deja o taxă suplimentară de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din China, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Taxa convenită de miniștrii de Finanțe din UE este o măsură temporară care va rămâne valabilă până în 2028, atunci când vor fi impuse taxe vamale tuturor mărufilor importate în blocul comunitar, indiferent de valoarea lor. Noua taxă îi va afecta cel mai tare pe retailerii online care trimit produse din China, cum ar fi Shein, Temu sau AliExpress în condițiile în care anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de colete cu valoarea de sub 150 de euro au intrat pe piața din Uniunea Europeană. Cifra este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022. „Această măsură temporară vine ca urmare a faptului că astfel de colete intră în UE fără taxe vamale, ducând la o concurență incorectă pentru vânzătorii din blocul comunitar, riscuri de sănătate și de siguranță pentru consumatori, nivel ridicată de fraudă și temeri privind mediul”, se arată în comunicatul Consiliului European. Noile reglementări ar urma să combată fraudele și să evite importurile care sunt declarate cu valoare subestimată în declarațiile vamale pentru a evita plata taxelor. De asemenea, exceptarea coletelor mici de la plata taxelor vamale îi determină pe importatori să împartă comenzile mai mari în colete mai mici atunci când sunt trimise în Uniunea Europeană. Deși planul inițial al UE era să introducă taxa abia din 2028, miliardele de colete provenite din China au declanșat reacții din partea companiilor și au pus presiuni pe politicieni de a acționa mai rapid. Taxa pe coletele din China intră în vigoare în România de la 1 ianuarie Veștile mai puțin bune pentru românii iubitori de shopping online pe platformele din China a venit ceva mai devreme. Taxa fixă de 25 de lei pentru toate coletele sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene face parte din pachetul 2 de măsuri al Guvernului Bolojan, care a fost aprobat. Legea a fost atacată de AUR la CCR, dar Curtea Constituțională a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate iar legea va merge la promulgare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026. CCR a aprobat pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan „Taxa Temu” a trecut de CCR. Cât se plătește, de la 1 ianuarie 2026, pentru coletele din afara UE
SUA își intensifică strategia de izolare a lui Maduro prin sancțiuni suplimentare
Statele Unite și-au extins campania împotriva președintelui venezuelean Nicolás Maduro, impunând noi sancțiuni asupra membrilor familiei sale și asupra rețelei petroliere a țării, în timp ce demarează procedurile pentru confiscarea a aproape 80 de milioane de dolari în țiței de pe un petrolier interceptat în apele internaționale din apropierea Venezuelei, scrie The New York Times. Sancțiunile vizează rudele lui Maduro și rețeaua de contrabandă cu petrol Departamentul Trezoreriei a introdus sancțiuni împotriva a trei nepoți ai soției lui Maduro și a șase companii de shipping acuzate că au facilitat exporturi ilegale de petrol venezuelean prin operațiuni ascunse cu petroliere. Oficialii au declarat că Venezuela s-a bazat pe transferuri directe între nave și intermediari pentru a ocoli sancțiunile existente, permițând regimului să continue să obțină venituri din vânzarea petrolului. Washingtonul susține că noile restricții vor izola și mai mult guvernul Maduro și vor afecta principala sursă economică a regimului. SUA urmăresc obținerea autorității legale pentru a confisca țițeiul de pe petrolierul Skipper Forțele americane au urcat la bordul petrolierului Skipper în apele internaționale și au preluat controlul asupra unei nave sancționate anterior pentru transport de petrol iranian ilegal. Administrația a obținut aprobarea legală pentru confiscarea navei și încearcă acum autorizarea preluării încărcăturii. Skipper transporta aproape două milioane de barili de țiței, în valoare de aproximativ 78 de milioane de dolari, iar oficialii au precizat că echipajul era format în mare parte din cetățeni ruși. Nava ar fi încercat să își ascundă activitatea, inclusiv printr-un transfer direct între nave lângă Curaçao cu câteva zile înainte de interceptare. Confiscarea marchează o escaladare a strategiei SUA față de regimul Maduro Oficialii americani au descris confiscarea ca parte a unui efort mai amplu de a contracara ceea ce numesc o „flotă fantomă” de petroliere folosită de Venezuela și Iran pentru a evita sancțiunile și a finanța activități ilicite. Washingtonul a avertizat că ar putea intercepta și alte transporturi de petrol venezuelean pe măsură ce intensifică aplicarea sancțiunilor. Analiștii spun că măsura indică o abordare mai agresivă menită să limiteze rețelele financiare ale lui Maduro și să exercite presiune directă asupra regimului. Trezoreria include pe lista neagră noi companii de shipping Sancțiunile au vizat și șase companii maritime, blocate acum din a participa la comerțul internațional. Oficialii spun că firmele operează nave care transportă țiței venezuelean, însă nu este clar dacă SUA intenționează confiscarea acestora.
SUA își intensifică strategia de izolare a lui Maduro prin sancțiuni suplimentare
Statele Unite și-au extins campania împotriva președintelui venezuelean Nicolás Maduro, impunând noi sancțiuni asupra membrilor familiei sale și asupra rețelei petroliere a țării, în timp ce demarează procedurile pentru confiscarea a aproape 80 de milioane de dolari în țiței de pe un petrolier interceptat în apele internaționale din apropierea Venezuelei, scrie The New York Times. Sancțiunile vizează rudele lui Maduro și rețeaua de contrabandă cu petrol Departamentul Trezoreriei a introdus sancțiuni împotriva a trei nepoți ai soției lui Maduro și a șase companii de shipping acuzate că au facilitat exporturi ilegale de petrol venezuelean prin operațiuni ascunse cu petroliere. Oficialii au declarat că Venezuela s-a bazat pe transferuri directe între nave și intermediari pentru a ocoli sancțiunile existente, permițând regimului să continue să obțină venituri din vânzarea petrolului. Washingtonul susține că noile restricții vor izola și mai mult guvernul Maduro și vor afecta principala sursă economică a regimului. SUA urmăresc obținerea autorității legale pentru a confisca țițeiul de pe petrolierul Skipper Forțele americane au urcat la bordul petrolierului Skipper în apele internaționale și au preluat controlul asupra unei nave sancționate anterior pentru transport de petrol iranian ilegal. Administrația a obținut aprobarea legală pentru confiscarea navei și încearcă acum autorizarea preluării încărcăturii. Skipper transporta aproape două milioane de barili de țiței, în valoare de aproximativ 78 de milioane de dolari, iar oficialii au precizat că echipajul era format în mare parte din cetățeni ruși. Nava ar fi încercat să își ascundă activitatea, inclusiv printr-un transfer direct între nave lângă Curaçao cu câteva zile înainte de interceptare. Confiscarea marchează o escaladare a strategiei SUA față de regimul Maduro Oficialii americani au descris confiscarea ca parte a unui efort mai amplu de a contracara ceea ce numesc o „flotă fantomă” de petroliere folosită de Venezuela și Iran pentru a evita sancțiunile și a finanța activități ilicite. Washingtonul a avertizat că ar putea intercepta și alte transporturi de petrol venezuelean pe măsură ce intensifică aplicarea sancțiunilor. Analiștii spun că măsura indică o abordare mai agresivă menită să limiteze rețelele financiare ale lui Maduro și să exercite presiune directă asupra regimului. Trezoreria include pe lista neagră noi companii de shipping Sancțiunile au vizat și șase companii maritime, blocate acum din a participa la comerțul internațional. Oficialii spun că firmele operează nave care transportă țiței venezuelean, însă nu este clar dacă SUA intenționează confiscarea acestora.
Ministrul Energiei anunță avansul proiectelor strategice la forumul Rebuilding Ukraine
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat astăzi la forumul Rebuilding Ukraine organizat de New Strategy Center, unde a prezentat rezultatele negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu reprezentanți ai Comisiei Europene, Austriei și Ungariei, discuții menite să accelereze proiectele strategice care vor modela dezvoltarea energetică a României și a întregii regiuni în următoarele decenii, conform unei postări. Acces la o piață energetică mai mare Ministrul a subliniat că interconectarea energetică Austria-Ungaria va oferi României acces la o piață mai mare, prețuri mai mici și flexibilitate crescută, marcând o veritabilă schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune. Proiectul, anunțat oficial la București împreună cu comisarul european Dan Jørgensen, va atrage fonduri europene în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, accelerând integrarea României în piața energetică europeană. Neptun Deep intră într-o etapă decisivă Ministrul a subliniat că proiectul Neptun Deep avansează într-o fază crucială, urmând să transforme România într-un furnizor regional de securitate energetică. Gazul românesc va alimenta atât consumul intern, cât și exporturile către statele vecine. Coridorul Vertical Bogdan Ivan a confirmat și integrarea României în Coridorul Vertical, ruta de aprovizionare cu LNG american din Grecia până în Austria, care va crește flexibilitatea pieței regionale și va asigura volume suplimentare de gaz.
România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA
Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare al TVA în perioada 2019 – 2024, care indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, similar celui din 2019. ANAF spune că pentru 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul trecut, până la nivelul de 29,5%. Procentul e unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană deși raportul arată că România a reușit să evite creșteri semnificative ale gap-ului. Estimările cu privire la gap-ul de TVA pornesc de la datele statistice cu privire la consum, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în buzunarul statului. Această sumă este stimată apoi comparată cu valoarea efectivă încasată de stat. Raportul Comisiei Europene arată că 2023 a fost un an marcat de inflația ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Evoluțiile au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având efecte directe asupra colectării TVA-ului. Președintele ANAF, Adrian Nica, spune că raportul publicat de CE e un semnal că țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Acesta susține că măsurile fiscal-bugetare încep să producă efecte și crede că digitalizarea ar putea fi strategia câștigătoare pentru România. „Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurãm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, spune Adrian Nica, președintele ANAF. Cifrele ANAF arată că încasările din TVA au crescut în 2025 Datele ANAF arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei mai mari faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Instrumentele digitale precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au schimbat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile și a redus posibilitatea de a ascunde activitățile economice din zona gri. Raportul Comisiei Europene arată că România, împreună cu alte state membre depun eforturi pentru a reduce gap-ul de TVA la nivelul întregii Uniuni Europene. De asemenea, Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie modificarea jalonului din PNRR privind reducerea gap-ului de TVA și a evitat o pierdere de aproximativ 1 miliard de euro din granturi, în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful ANAF recunoaște: „Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele” Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri
Operatorii de transport vor primi ajutor de la stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină
Potrivit comunicatului publicat, joi, de Ministerul Finanțelor, cei care vor beneficia de această schemă de ajutor sunt operatorii de transport rutier licențiați în România, atât pentru transport de marfă, cât și pentru transport de persoane (cu excepția transportului public local). Numărul estimat de beneficiari este de 2.200 de operatori. Buget total pentru schema de ajutor este de 190 milioane lei. Ajutorul este sub formă de grant, în limita a 40 bani/litru de motorină achiziționată între 1 octombrie – 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru între 1 ianuarie – 31 martie 2026. Astfel, noua schemă de ajutor de stat este valabilă până la 31 iulie 2026 pentru emiterea dispozițiilor de plată, respectiv 31 decembrie 2026 pentru plata efectivă a ajutorului. „Aprobarea acestei scheme reprezintă un demers de pragmatism economic: este preferabil să returnăm o parte din acciză transportatorilor români pentru a le susține competitivitatea, decât să permitem pierderea definitivă a acestor venituri prin alimentări efectuate în afara țării. Această măsură contribuie la protejarea capitalului autohton și, în mod implicit, la menținerea locurilor de muncă dintr-un sector cu importanță strategică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. Măsura vine ca răspuns la dificultățile financiare cu care se confruntă firmele de transport din România, pe fondul inflației ridicate și al creșterii continue a prețului motorinei, care a ajuns să reprezinte peste 40% din totalul cheltuielilor operaționale ale firmelor de transport. Schema de ajutor de stat are rolul de a opri creșterea prețurilor de la raft, care vine odată cu scumpirea serviciilor de transport. „Prin compensarea parțială a accizei, statul acționează preventiv pentru a menține prețurile stabile și pentru a evita blocajele în lanțurile de aprovizionare care ar putea perturba întreaga economie”, se arată în comunicatul publicat.