Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. Deși directiva europeană spune clar că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie 2026 ca să le permită angajaților un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoare din prezent, iar sindicatele se opun și cer o creștere cu 300 de lei. Bolojan vrea să facă excepție de la această directivă, iar Guvernul pregătește două Ordonanțe de Urgență prin care să înghețe salariile pe anul 2026. Șeful executivului nu vrea să crească salariul minim, cel care ar putea să aducă un plus semnificativ și la bugetul de stat. Și un plus de consum. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare de 300 de lei brut a salariului minim. În aceeași vreme, patronatele se opun și spun că este deja o presiune mare pe mediul de afaceri. Majorarea salariului minim aduce la buget, conform calculelor Gândul, peste 3 mld. lei. Mai mult, guvernul încasează și TVA mai mult, pentru că majorarea salariului s-ar duce în consum. În celălalt colț al ringului, patronatele au un punct de vedere: deja este o presiune mare pe mediul de afaceri, iar peste toate, majorarea a 2 milioane de salarii dintr-un foc ar aprinde și mai mult o inflație deja inflamată. De asemenea, mai spun patronatele, povara suplimentară pe mediul de business ar însemna, în termeni practici, o încetinire a investițiilor pentru că, în mod cert, majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor. Spiritele sunt încinse în coaliție, de data aceasta din cauza creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea actuală. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,4%, iar salariul net, pe care îl primesc „în mână” aproximativ 2 milioane de angajați români s-a majorat cu aproape 9%, inclusiv în firmele private. Cât ar încasa Guvernul la bugetul de stat dacă ar majora salariul minim Din calculele Gândul, o creștere cu 300 de lei a salariului minim pe economie ar înseamnă un venit de 48 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (25% contribuțiile sociale la pensie, 10% la CAS, CASS, 10% impozitul pe venit și 3% pentru alte viramente la buget). Astfel, dacă salariul minim ar crește conform cerințelor sindicatelor, Guvernul lui Bolojan ar încasa aproximativ 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, România rămâne blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale, motiv pentru care apelează la soluții temporare în loc să facă o reformă salarială clară. Premierul spune că „nu are spații” pentru creșterea salariului minim Pe 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual să fie menținut și pe parcursul anului 2026. De asemenea, președintele IMM România, Florin Jianu, spune că în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant și peste rata inflației. „Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”, a spus premierul Ilie Bolojan. Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor.” Ce pregătește Guvernul Bolojan pentru 2026 „Să ai oamenii care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil” De cealaltă parte a baricadei, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a transmis Florin Manole. Bolojan amână decizia pe care Germania a luat-o deja În tot acest timp, Guvernul lui Friedrich Merz a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. Conform estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere” Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Exportul de gaze către Republica Moldova atinge azi capacitatea maximă
Cantitatea de gaze exportată în dimineața de miercuri, 10 decembrie, se apropie de capacitatea maximă a conductei către Republica Moldova (Iași-Ungheni), care este de 6 milioane mc/zi. La ora 11:00, cifra pe conducta (Iași-Ungheni) era de 5,8 mil. mc/zi, dar acesta ar fi atins chiar valoarea maximă de 6 milioane, potrivit Economedia. Situația națională a gazelor la ora 11:00 (mil. m³/zi) Total producție internă prin SNT: 24,1 mil. m³/zi Total extras din depozite: 16,1 mil. m³/zi Total import: 13,6 mil. m³/zi În doar câțiva ani, Republica Moldova a trecut de la o dependență aproape totală de gazul rusesc la o dependență tot mai mare de gazele importate din România. Fără rezerve proprii de gaze naturale și cu o producție internă de energie extrem de redusă, Chișinăul își asigură întregul consum de gaze din import. Până în 2022, aproape tot gazul consumat de Republica Moldova venea de la Gazprom, prin conductele care traversează Ucraina. Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și tăierile de livrări către Chișinău au forțat însă autoritățile să caute rapid alternative. Conectarea la gazoductul Iași–Ungheni, extins ulterior până la Chișinău, a devenit esențială. Prin această infrastructură, Moldova a putut accesa pentru prima dată direct piața europeană și, în special, gazul românesc. Oficialii de la Chișinău au recunoscut că această conductă a fost „un colac de salvare” în timpul crizei și a prezis diversificarea surselor după reducerea unilaterală a livrărilor rusești. România a ajuns să joace un rol-cheie în securitatea energetică a Republicii Moldova. Reţeaua de gazoducte de pe teritoriul Republicii Moldova este operată de Transgazul românesc, din 2023, care i-a luat locul unei firme controlate de Gazprom. Consumul total intern este favorizat de vremea bună din acest început de decembrie. România are un consum ce variază între 50 și 55 de milioane metri. România, pe o vreme geroasă prelungită pe mai multe zile, poate ajunge la un consum de 65-70 de milioane metri cubi. RECOMANDAREA AUTORULUI
Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în podcastul Friendly Fire dacă România este în recesiune. Șeful Executivului spune că țara noastră se află într-o situație economică dificilă marcată de încetinirea creșterii economiei și chiar de o scădere în anumite trimistre. Bolojan a subliniat că doar datele publicate de Ministerul Finanțelor la începutul anului viitor vor confirma dacă țara noastră se află sau nu în recesiune. „Cu siguranță suntem într-o situație în care datorită măsurilor care au fost luate de către Guvern, pe de o parte, datorită dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, datorită perturbațiilor economice globale din care și noi facem parte existând niște efecte importante ale situației din anumite țări europene, Germania asupra României, am avut o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem.” Întrebat dacă România se află în recesiune tehnică, premierul României a evitat să ofere un răspuns punctual. Acesta a transmis că cel mai important stimul pentru economia țării o constituie absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR. De asemenea, Bolojan susține că „disciplina fiscală” trebuie să continue și spune că își dorește reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, care „frânează și penalizează” investițiile. „Cel mai important stimul pentru economie pe care îl putem aduce în această perioadă este absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor și vorbind chiar în această după-amiază cu miniștrii, îmi spuneau că semnează ordine de plată, fac plăți în așa fel încât să facă această absrobție. Este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a stimula economia. În al doilea rând, cred că trebuie să menținem o anumită disciplină fiscală, să venim cu lucruri care sunt predictibile și ceea ce îmi doresc de exemplu pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri. Marile companii, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzută ne-au reclamat această situație”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan vorbește despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Avem o relație instituțională corectă” Bolojan comentează modul în care alegătorii lui Ciucu au fost influențați de relația dintre premieri și edil: „Trebuie să ai date sociologice”
Șeful celei mai valoroase companii din lume spune că oamenii trebuie să găsească din nou succesul în joburile tradiționale din fabrici: „Nu fiecare persoană de succes nu trebuie să aibă un doctorat”
Jensen Huang, CEO-ul gigantului de cipuri pentru inteligență artificială Nvidia, a declarat că oamenii ar trebui să se întoarcă la munca în fabrici, pentru prosperitatea lor și a țării, relatează Fortune. Declarațiile sale controversate vin în contextul în care între China și Statele Unite este o cursă continuă în domeniul inteligenței artificiale. CEO-ul Nvidia Jensen Huang a declarat că oamenii ar trebui să se întoarcă la munca în fabrici pentru a avea succes, în ciuda faptului că angajații au început să se îngrijoreze că avansarea tehnologiei le-ar putea ”fura” curând joburile. „Vrem să reindustrializăm Statele Unite. Trebuie să revenim la producție. Nu fiecare persoană de succes trebuie să aibă un doctorat. Nu fiecare persoană de succes trebuie să fi ajuns la Stanford sau MIT”, a declarat el. CEO-ul a subliniat că tot mai mulți americani ar trebui să accepte joburi în fabrici, nu să caute doar locuri de muncă ale erei AI. „Nu putem investi în nimic, nici în țară, nici în afara ei – nu putem rezolva niciuna dintre problemele noastre. Dacă nu avem creștere energetică, nu putem avea creștere industrială. Dacă nu avem creștere industrială, nu putem avea creștere a numărului de locuri de muncă. E atât de simplu”, a continuat el. „Dacă nu ar fi fost politica energetică pro-creștere a lui [Trump], nu am fi putut construi fabrici pentru AI, nu am fi putut construi fabrici de cipuri și cu siguranță nu am fi putut construi fabrici pentru supercomputere. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără toate acele măsuri. Joburile din construcții ar fi fost afectate, joburile pentru electricieni – toate aceste joburi care acum înfloresc ar fi fost afectate”, a mai spus Jensen Huang. Unii lideri din tehnologie, precum Elon Musk își dezvoltă deja propriile flote de lucrători autonomi. Șeful X a prezis că roboții umanoizi Optimus ai companiei vor fi folosiți intern în cadrul Tesla până la sfârșitul lui 2025, iar, începând de anul următor, alte companii vor avea acces la tehnologie. Se presupune că acești roboți vor prelua munca angajaților, lăsând oamenii fără ocupație, însă Huang este covins că tehnologia va crea noi oportunități, în special pentru tehnicieni. „Sunt foarte entuziasmat de roboții la care lucrează Elon. Mai sunt câțiva ani până acolo. Când se va întâmpla, va apărea o întreagă industrie nouă de tehnicieni și oameni care trebuie să producă roboții”, a declarat Huang în podcast. RECOMANDAREA AUTORULUI
Un vapor de lux va conecta principalele orașe de la Mediterana. Nava uriașă poate primi întreaga populație a unui oraș mic
O nouă navă de croazieră va începe să navigheze din 2026 în Marea Mediterană. Aceasta va pleca din Barcelona și va conecta șase orașe celebre. Este vorba despre MSC World Asia care, în ciuda numelui său, nu va călători prin Asia și face ocolul Mării Mediterane, potrivit Express. Numele provine de la designul și interiorul navei, inspirate de cultura și istoria asiatice. Va fi a treia navă din seria World Class a MSC. În prezent se lucrează la navă la șantierul naval Chantiers de l’Atlantique din Saint-Nazaire, Franța. Prima croazieră va fi peste un an Croazierele vor începe în decembrie 2026, cu plecări din Barcelona și escale în Marsilia, Genova, Messina și Valletta. Cursa presupune șapte nopți de cazare. Porturile Genova și Napoli vor fi adăugate itinerariului în vara anului 2027. Nava va avea capacitatea de a transporta peste 6.000 de pasageri, adică populația unor orașe precum Nădlac, Plopeni sau Siret. La bord vor exista șapte districte, fiecare distinct unul de celălalt, conferind navei o atmosferă urbană. Pasagerii vor avea opțiunea de a explora Family Aventura, Zona Zen, Aqua Deck, The Terraces, Galleria, Promenade și zona de lux MSC Yacht Club. De asemenea, va fi impresionanta World Promenade dotată cu o sculptură masivă în formă de dragon. Pentru grupurile cu copii mici, există The Clubhouse, care oferă jocuri de masă, o zonă familială Lego și un teren de baschet. Toboganul Spiral Dry Slide va fi cel mai mare de acest fel de pe un vapor de croazieră, având o lungime uimitoare de 81,3 metri. Luna Park va fi zona dedicată divertismentului și în diferite zone vor fi spectacole interactive, evenimente tematice și petreceri. La bord va exista și un parc în aer liber, care include atracțiile unui parc de distracții. Zeci de baruri și restaurante Bineînțeles, nava va avea o uriașă sală de mese cu bucătărie de specialitate asiatică, cu un bar și o terasă în aer liber, unde pasagerii vor primi mâncare din Singapore, Thailanda, Laos, China de Sud, Vietnam și Indonezia. La bord vor fi amenajate numeroase baruri, inclusiv primul bar sportiv american MSC Cruises din Europa, care va fi oferi ecrane mari, o terasă cu vedere la mare și jocuri interactive. În plus, pasagerii vor avea la dispoziție peste 20 de tipuri diferite de cazare. Vor exista cabine cu balcon, cabine de lux și camere de familie. O croazieră de șapte nopți în jurul Mediteranei pe MSC World Asia va costa cel puțin 680 de euro de persoană.
Comisia Europeană dă peste cap planurile Guvernului Bolojan
Comisia Europeană spulberă optimismul Guvernului Bolojan de a reduce datoriile statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB în 2026, dublu față de plafonul de 3% al Uniunii Europene. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze anul viitor, în ciuda unei accelerări moderate a creșterii economice, conform Reuters. Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu vede o evoluție prea optimistă în 2026 pentru țara noastră. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control, dar Comisia Europeană estimează că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor mai mari pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, dar și a unor politici sociale. Deficitele celor două țări sunt așteptate să scadă ușor în 2027, dar până atunci, finanțele publice vor avea de suferit. „Statele din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice tot mai mari pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile cu serviciul datoriei, în timp ce evoluțiile din politica internă cresc, de asemenea, provocările la adresa consolidării fiscale”, conform Fitch Ratings. Scumpirile vor continua să îi preseze pe românii și în 2026 Acum, premierul „austerității” încearcă să mai facă rost de bani ca să acopere cheltuielile României care strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cea mai importantă lege dintr-un an, bugetul, nu a fost încă publicat, iar ministrul Finanțelor vorbește despre planuri de redresare care să nu compromită câștigurile aproape inexistente ale României. Deci, după un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor, poate poate reușește Guvernul să mai reducă din deficit. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Intel rămâne sancționată în cazul antitrust al Comisiei Europene. Amenda Intel menținută, dar diminuată
Instanța din Luxemburg a decis însă reducerea semnificativă a penalității, coborând amenda antitrust Intel de la 376 milioane de euro la 237 milioane de euro, scrie Reuters. Cazul își are originea în acuzațiile potrivit cărora Intel ar fi oferit plăți considerate drept „restricții neacoperite” unor producători importanți, precum HP, Acer și Lenovo, pentru a bloca sau întârzia lansarea unor produse rivale, în special cele dezvoltate de Advanced Micro Devices (AMD). Practicile ar fi avut loc între noiembrie 2002 și decembrie 2006, perioadă în care, potrivit autorităților de concurență, compania ar fi încercat să limiteze opțiunile disponibile pentru consumatori și parteneri comerciali. Tribunalul UE a argumentat că reducerea sumei este justificată de gravitatea relativ mai mică a faptelor în comparație cu evaluarea inițială, volumul redus de produse afectate și intervalele de timp în care practicile anticoncurențiale nu au fost continue. Cu toate acestea, instanța a subliniat că faptele rămân relevante și dovedite, astfel că o amendă antitrust Intel este în continuare necesară pentru a reflecta durata și impactul comportamentului constat. Hotărârea reprezintă o nouă etapă într-un proces complex care durează de aproape două decenii. În 2009, Comisia Europeană impusese Intel o sancțiune record de 1,06 miliarde de euro, anulată ulterior parțial de instanțe. Decizia de miercuri nu închide definitiv cazul, deoarece atât Intel, cât și Comisia pot face apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar doar pe aspecte de drept. Pentru industria semiconductorilor, verdictul reafirmă angajamentul UE de a sancționa ferm orice tentativă de abuz de poziție dominantă, într-un moment în care competiția globală în domeniul tehnologic este în continuă intensificare.