Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Prim-ministrul Ilie Bolojan va participa miercuri la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde se va discuta despre salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, potrivit Mediafax. Reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social are lor la ora 14.30. Guvernul și partenerii sociali trebuie să ajungă la un acord în privința majorării sau înghețării salariului minim brut garantat în plată. În 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual, de 4.050 de lei brut, să fie menținut și pe parcursul anului 2026. Marți, Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească în 2026. Peste două milioane de oameni trăiesc de la o zi la alta cu un salariu brut cuprins între 4.050 lei și 4.500 lei. „Un om care muncește trebuie să aibă un trai decent”, a declarat Manole. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a mai spus ministurl Florin Manole. Dacă s-ar aplica legea salariului minim, s-ar putea crește salariul minim cu 300 de lei brut sau cu 700 de lei brut, a spus ministrul Muncii, Florin Manole. Manole este convins că se va naște „o dispută, o dezbatere, o contradicție între opiniile de a nu crește salariul minim pe economie și opiniile de a crește salariul minim pe economie”. RECOMANDAREA AUTORULUI
Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an
Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat. Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari. Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României. Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean. Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem” De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale. Ce știm până acum despre bugetul pe 2026 Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne
Industria petrolului este dată peste cap de războaie. După Ucraina, și în Sudan sunt probleme: miliția preia un centru petrolier al țării
Nu mai este un secret că trăim în epoca războaielor petroliere . Aproape toate conflictele de pe planetă din ultimele trei decenii au avut lupta pentru petrol la bază. Miliția sudaneză a preluat un centru petrolier, perturbând exporturile de țiței din Sudanul de Sud. Aceasta nu își mai poate exporta petrolul prin Marea Roșie, în urma victoriei Forțelor de Sprijin Rapid peste graniță. Exporturile de petrol rusesc sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani Între timp, exporturile de petrol rusesc din noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, deoarece sancțiunile occidentale inițiate de Trump și un val de atacuri cu drone ucrainene au perturbat operațiunile petroliere și terminalele de export. Analiștii avertizează că, dacă presiunea persistă, Moscova s-ar putea confrunta cu constrângeri structurale mai profunde în ceea ce privește capacitatea sa de a vinde petrol ieftin pe piețele globale. Exporturile de produse petroliere rusești au totalizat aproximativ 2 milioane de barili pe zi în noiembrie, cu 21% sub media din perioada 2016-2024 pentru luna respectivă, potrivit Vortexa, furnizorul de date energetice. Scăderea de la o lună la alta a fost determinată inițial de sancțiunile SUA și Marea Britanie anunțate în octombrie asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, și apoi exacerbată de o serie de atacuri ucrainene reușite asupra infrastructurii de export. La sfârșitul lunii noiembrie, dronele marinei ucrainene au lovit un terminal de transport petrolier din Marea Neagră, care gestionează exporturile de petrol rusesc, provocând pagube semnificative, în timp ce două petroliere cu legături cu Rusia au fost lovite într-un atac separat în largul coastei Turciei. Evacuări din Sudan / Foto caracter ilustrativ. Sursa foto: AP / MEDIAFAX FOTO Sudanul de Sud este copleșit Forțele paramilitare de Sprijin Rapid din Sudan au capturat principalele zăcăminte petroliere și instalații de conducte ale țării. Acestea au dobândit o nouă victorie pe câmpul de luptă. Rămas fără acces la petrol, Sudanul de Sud nu va mai putea acorda venituri semnificative Forțelor Armate Sudaneze. Cucerirea zonei este o lovitură majoră pentru Forțele Aeriene Sudaneze în războiul civil care durează de doi ani și jumătate. De asemenea, complică delicatul act de echilibru al președintelui Sudanului de Sud, Salva Kiir, care a încercat să protejeze exporturile de petrol ale țării sale care traversează frontiera și tranzitează Portul Sudan, controlat de armată, facilitând în același timp rutele de aprovizionare pentru RSF în apropierea graniței sale, au declarat oficiali și experți din regiune. Violențe în Sudan / Sursa: Profimedia Războiul pentru 160.000 de barili de petrol pe zi Câmpul petrolier Heglig a produs aproximativ 60.000 de barili pe zi anul trecut, dar a pompat cantități din ce în ce mai mici de țiței în 2025, ca urmare a pagubelor și a lipsei de întreținere din timpul războiului civil dintre RSF și foștii săi aliați din SAF. Heglig este, de asemenea, un nod central pentru conductele care transportă cea mai mare parte a producției recente de petrol a Sudanului de Sud, estimată la 165.000 barili pe zi, către Port Sudan, la Marea Roșie. Sudanul de Sud depinde de petrol pentru aproape toate veniturile sale din exporturi. RSF a anunțat pe Telegram că a capturat Heglig luni. Agențiile de știri au relatat că un contingent din armata sudaneză s-a retras în Sudanul de Sud alături de muncitori din industria petrolieră, după ce baza militară a fost invadată, iar instalațiile petroliere au fost închise. „Eliberarea zonei petroliere Heglig marchează un punct crucial în calea eliberării întregii patrii, având în vedere importanța economică a zonei ca resursă majoră pe care clica din Port Sudan [SAF] s-a bazat mult timp pentru a finanța, extinde și prelungi războiul”, a declarat RSF. Sudanul este sprijinit de UAE Miliția sudaneză care a capturat câmpul petrolier, condusă de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut sub numele de Hemedti, și care se presupune că este înarmată și susținută de Emiratele Arabe Unite, a fost acuzată de comiterea unora dintre cele mai grave atrocități din războiul civil din ultimele luni. Forțele armate sud-africane au fost acuzate și de bombardarea unor rute vitale de ajutoare, inclusiv recent în orașul Adre, la granița cu Ciad, provocând victime în rândul civililor. Câmpul petrolier de la Heglig este operat de compania chineză CNPC, într-o societate mixtă cu Petronas din Malaezia, ONGC din India și Sudapet, companie de stat din Sudan. Fostul oficial a declarat însă că condițiile de muncă de pe câmpul petrolier și de-a lungul conductei deveneau deja imposibile chiar înainte de atacul final al RSF. Personalul unității a fost evacuat luni în statul vecin Unity din Sudanul de Sud, după ce a închis operațiunile, potrivit mai multor agenții de știri. Reînceperea luptelor în Sudan coincide cu o intensificare a eforturilor diplomatice de rezolvare a conflictului. RSF a aprobat luna trecută un armistițiu umanitar cerut de SUA și puterile regionale Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Însă organizația paramilitară a continuat să avanseze în Kordofan, în timp ce armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan a refuzat să semneze planuri de pace atâta timp cât Emiratele Arabe Unite, pe care le-au acuzat că susțin SAF-ul, sunt implicate. Emiratele Arabe Unite neagă categoric că ar fi furnizat RSF-ului drone și alte arme sofisticate, informează Financial Times. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock/Profimedia/Mediafax Foto Autorul recomandă: Trump vrea să mai bifeze un acord de pace. De data asta pe continentul african. Care sunt mizele războiului, dar și ale păcii, din Sudan. Pe ce resurse stă țara
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Aceasta duce la scumpirea bunurilor, reduce puterea de cumpărare și chiar afectează planurile de investiții. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, aproximativ 10%, dar optimismul Guvernului Bolojan depășește așteptările tuturor economiștilor. Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, inflația României ar urma să scadă până la 3% spre finalul anului următor. Românii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. Doar că, majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum spera Executivul. Încasările din TVA au scăzut pentru că românii au redus drastic consumul, deși Ilie Bolojan s-a lăudat cu acest eșec, așa cum a scris Gândul. Bugetul României pe 2026 este momentan inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Totuși, previziunile Guvernului Bolojan, publicate în raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, spun că inflația României ar urma să scadă până la 3% în a doua parte a anului 2026. Dar, visul frumos al Guvernului Bolojan s-a terminat destul de repede pentru că Banca Națională a României (BNR) a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile estimate anterior de 3% şi 2,7% pentru aceleaşi momente de referinţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Investiție revoluționară a SUA în România: uzină pentru industria aerospațială și militară. Fabrica de la Feldioara a Nuclearelectrica va prelucra pământuri rare. Este un proiect ce poate asigura securitatea României
Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara (FPCU), deținută de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, va forma un joint venture cu producătorul de metale rare, Critical Metals, listat la bursa din New York. Scopul este construirea și operarea unei fabrici în România pentru prelucrarea pământurilor rare. Noua fabrică construită ar urma să transforme zăcămintele de la mina Tanbreez din Groenlanda – unde CRML este acționar majoritar – în metale de pământuri rare și materiale avansate pentru utilizare directă în Uniunea Europeană. Acest proces va consolida strategic securitatea națională, producția avansată, electrificarea și tehnologiile de apărare, transmite Profit.ro. Cele două companii au semnat Fișa de Termeni pentru crearea societății comune. Tanbreez, proiectul principal al Critical Metals, este unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare din lume și este situat în sudul Groenlandei, relevă datele analizate de Profit.ro. Inițiativa strategică plasează România în fruntea eforturilor Europei de a asigura materialele strategice necesare pentru apărare, energie curată și tehnologii de generație următoare. CRML va furniza viitoarei companii din România 50% din concentratele de pământuri rare extrase de la Tanbreez pe întreaga durată de viață a minei, “în condiții de piață competitive, convenite de comun acord”. Joint venture-ul va produce magneți pentru industriile aerospațială și militară. Prin asigurarea drepturilor exclusive asupra a 50% din resursele actuale ale Tanbreez, joint venture-ul preconizat va stabili un lanț de aprovizionare extrem de rezilient, centrat pe Europa și va reduce dependența de China. “Prin valorificarea uriașei valori derivate din concentratul Tanbreez, nu construim doar o fabrică — ci demontăm strânsoarea Chinei asupra pământurilor rare și oferim Europei surse independente și sigure pentru nevoile sale de apărare și securitate națională”, spune Tony Sage, CEO-ul Critical Metals. Inițiativa strategică plasează România în fruntea eforturilor Europei de a asigura materialele strategice necesare pentru apărare, energie curată și tehnologii de generație următoare, arată și ministrul Energiei, Bogdan Ivan. “Într-o lume în care accesul la minerale critice a devenit un câmp de luptă geopolitic definitoriu, România se poziționează în centrul unui lanț de aprovizionare complet integrat, aliniat cu Occidentul – de la mină până la procesare”, a declarat Ivan după semnarea documentului. China a exportat în Rusia, în doar o lună, bunuri de Nivel 1 în valoare de 40 milioane dolari. „Articole de care Moscova are nevoie pentru a fabrica sistemele de arme ghidate de precizie, necesare pe frontul din Ucraina” Un angajat cu 40 de ani vechime s-a întors din concediu ca să afle că a fost dat afară și că are 50.000 de euro în cont Miliardarul Seamus Fitzpatrick are undă verde de la Comisia Europeană pentru a cumpăra Stada. Firma are o fabrică de medicamente și în România
Banca Centrală Europeană se pregătește pentru posibila emisiune a euro digital
Banca Centrală Europeană se pregătește pentru o posibilă emisiune a „euro digital” până în 2029. Instituția se așteaptă ca cele 21 de state europene să adopte reglementările necesare până în 2026 și spune că pașii premergători, incluisv etapa-pilot și tranzacțiile inițiale ar putea începe de la mijlocul anului 2027. BCE susține că moneda trebuie să se adapteze la nivelul de tehnologie al societății. Proiectul euro digital are la bază o propunere legislativă înaintată de Comisia Europeană în 2023, iar recent BCE a decis să pregătească lansarea până în 2029, cu o etapă-pilot în 2027. Banca Centrală Europeană spune că 2026 va fi un an crucial pentru proiectul monedei virtuale și susține că noul „euro digital” va îndeplini cerințele tehnologice specifice secolului pentru cele 21 de țări din zona euro. Prima propunere a Băncii Centrale Europene vizează companiile și persoanele fizice care vor putea să acceseze și să plătească în continuare cu bancnote și monede euro clasice. În paralel, BCE dezvoltă o nouă generație de bancnote cu design nou, mai atractive și accesibile pentru europeni. Banca spune că bancnotele și monedele nu vor dispărea, iar oamenii vor putea să aleagă între a plăti cu bancnote și monede fizice sau cu euro digital. A doua propunere se referă la stabilirea unui cadru pentru euro digital prin care oamenii vor putea să folosească moneda atât online cât și offline. „Prin urmare, avem nevoie de o formă digitală de numerar pentru a completa bancnotele și monedele cu care suntem familiarizați. Euro digital este conceput pentru a răspunde oportunităților și provocărilor generate de această tranziție. De la troc la monede, bancnote și carduri, sistemele de plată pe care europenii s-au bazat nu au încetat niciodată să evolueze. De-a lungul istoriei, inovațiile au făcut ca aceste sisteme să devină tot mai sofisticate, eficiente și convenabile. Astăzi, tehnologia transformă societatea noastră într-un ritm extraordinar. Este firesc, așadar, ca și moneda noastră să se adapteze. Europa are nevoie de un euro digital pentru era digitală.” RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce România limitează plățile cash și chiar analizează să renunțe la banii fizici, Banca Centrală Europeană recomandă păstrarea a măcar 100 de euro, în casă, de persoană Experți BCE: Mai multă INCERTITUDINE, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Industria, altădată mândrie națională, a ajuns piatra de moară a economiei
Economia românească se clatină. PIB-ul a crescut cu doar 0,9% în 2024, față de 16,6% în 2023 și 8,5% în 2022, iar industria, altădată mândrie națională, rămâne cel mai slab sector dintre ramurile economice majore și singurul care a scăzut în 2024, un minus de 1,5%. Creșterea de doar 0,9% a PIB-ului arată că economia României este într-un impas, cu industria în declin și cu un deficit extrem de ridicat. Producția industrială a scăzut deși productivitatea muncii în industrie a fost mai mare cu 14,5% în 2024, dar mult mai lentă decât în 2023. Sectorul industrial continuă să afecteze exporturile României, investițiile și contribuția totală la PIB. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.759 de miliarde de lei în 2024, o pierdere masivă de ritm economic. Exporturile țării au înghețat în jurul a 86 de miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 119 miliarde de euro. Astfel, rezultă un deficit comercial de aproape 33 de miliarde de euro care crește presiunile pe finanțarea externă și pe cursul valutar. Consumul populației, sectorul care susține economia românească Consumul românilor rămâne principalul susținător al economiei. Anul trecut, comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,6%, dar alte componente ale cererii interne precum comerțul cu mașini și serviciile au scăzut cu 1,5%, respectiv 2,2%. Investițiile au ajuns la aproximativ 671 de miliarde de lei, o creștere modestă față de anul 2023 și insuficientă pentru a stimula revenirea producției și a exporturilor. Creșterea economică din 2024 a fost susținută aproape exclusiv de consum, în timp ce industria scade, exporturile îngheață, iar investițiile nu au impuls. În 2025, economia României ar putea intra în recesiune tehnică în condițiile în care PIB-ul a scăzut pentru două trimestre consecutive. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie
Campanie anticorupție. Fostul director al unei instituții financiare a fost executat
Fostul șef al unei importante firme de administrare a activelor controlate de stat, condamnat într-un important caz de corupție, a fost executat marți în China, a relatat presa de stat citată de Le Figaro. Bai Tianhui, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), a fost găsit vinovat în 2024. El a acceptat peste 156 de milioane de dolari în schimbul acordării unui tratament preferențial în achiziția și finanțarea proiectelor. Activitățile incriminate s-au produs între 2014 și 2018, potrivit postului de televiziune de stat CCTV. Infracțiuni „extrem de grave” În China, pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate pentru doi ani, apoi comutate în închisoare pe viață. Totuși, sentința lui Bai, pronunțată pentru prima dată în mai 2024 de o instanță din orașul Tianjin, nu a fost suspendată. El a făcut apel la condamnarea sa, dar verdictul a fost confirmat în februarie. Curtea Supremă a Poporului, cea mai înaltă instanță din China, a considerat infracțiunile sale „extrem de grave”, a anunțat CCTV. Bai a fost executat marți dimineață la Tianjin după ce și-a luat rămas bun de la familia sa, a relatat rețeaua de televiziune, fără a specifica metoda de execuție. China clasifică statisticile legate de pedeapsa cu moartea drept secret de stat. Grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, estimează că mii de oameni sunt executați în fiecare an în țară. CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară. Huarong este una dintre principalele ținte ale campaniei anticorupție condusă timp de mai mulți ani de președintele Xi Jinping. Fostul său șef, Lai Xiaomin, a fost executat în ianuarie 2021, după ce a fost condamnat pentru acceptarea de mită în valoare de 253 de milioane de dolari. Alți directori ai Huarong au apărut și ei în anchetele anticorupție, alături de figuri proeminente din sectorul financiar din China. Yi Huiman, fostul șef al principalului regulator al pieței financiare din China, a fost anchetat pentru corupție în septembrie. În martie, Li Xiaopeng, fostul șef al gigantului bancar de stat Everbright Group, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru acceptarea unor sume substanțiale sub formă de mită. Liu Liange, fostul președinte al Băncii Chinei, a fost condamnat la moarte cu o amânare de doi ani în noiembrie 2024, pentru aceleași acuzații.
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el