Etichetă: Economic

Financial Times dezvăluie jocul dublu al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale

Sub administrația președintelui Emmanuel Macron, Franța a susținut sancționarea Rusiei după invadarea Ucrainei la scară largă. Însuși președintele Macron a vorbit despre posibilitatea trimiterii trupelor europene în Ucraina. Între timp, țara protejează un fond de active rusești de 18 miliarde de euro. Pare a fi un „joc dublu”, ceea ce ar pune Franța într-o ipostază rușinoasă pe fondul campaniei „folosirii activelor ruse” pentru reparațiile postbelice din Ucraina. Timp de doi ani, Parisul ar fi păstrat secret numele băncilor private. Băncile franceze dețin a doua cea mai mare acumulare de fonduri de stat rusești confiscate. Franța, presată de Comisia Europeană să folosească activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei Franța este supusă unei presiuni crescânde pentru a ajuta la finanțarea și reconstrucția Ucrainei prin utilizarea activelor rusești. Ultima propunere a Comisiei Europene vizează utilizarea activelor înghețate în întreaga Uniune Europeană. Depozitarul central Euroclear de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles are 185 de miliarde de euro. În privința activelor din Franța, custodia și localizarea acestora sunt necunoscute, fiind a doua cea mai mare acumulare a activelor rusești confiscate. Spre deosebire de băncile din Franța, Euroclear a fost obligată să dezvăluie suma pe care o deține. „Tranzacțiile băncilor comerciale cu băncile centrale și rezervele valutare sunt probabil cel mai puțin transparent segment al pieței financiare globale”, a declarat Nicolas Véron, cercetător senior la grupul Bruegel. „Nimeni nu vrea să dezvăluie lumii unde își pune banii.”, a adăugat el. Belgia acuză că Euroclear a fost nedreptățită și riscă represalii din partea Rusiei Planul Comisiei își propune să abordeze obiecțiile de lungă durată ale Belgiei, care dorește ca activele din Franța și din alte țări să facă parte din orice acord de împrumut. Belgia susține că Euroclear a fost până acum presată în mod nedrept, ceea ce o face mai „vulnerabilă la represalii din partea Rusiei” și la riscurile financiare ale oricărei scheme de împrumut. Sursa foto: Profimedia Active ale statului rusesc imobilizate în UE: Active înghețate în Belgia: 192 miliarde euro Active înghețate în Franța:  18 miliarde euro Active înghețate în Germania: 200 milioane euro Active înghețate în Cipru: mai puțin de 100 milioane euro Active înghețate în Suedia: 10.000 euro Active înghețate în Luxemburg: 10.000 euro „Acestea sunt informații sensibile din punct de vedere al pieței – este același lucru ca și cum medicii ar discuta public despre dosarele medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Olof Gill, pentru Financial Times . Băncile franceze refuză să răspundă Nu este clar câte bănci din Franța dețin activele, deși trei persoane informate despre această chestiune au declarat sub anonimat că au înțeles că cea mai mare parte se află la cel mai mare creditor al țării, BNP Paribas. Inițial, BNP a refuzat să comenteze. După publicarea articolului, banca a declarat: „BNP Paribas nu deține active în Franța de la entități publice rusești, inclusiv Banca Centrală a Rusiei.” PCE, a patra cea mai mare bancă din Franța, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. BNP Paribas Fortis, cel mai mare creditor din Belgia și o filială a băncii franceze, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. KBC și Belfius au refuzat să comenteze când au fost întrebate dacă dețin active ale băncii centrale rusești, invocând „confidențialitatea datelor”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Franța va mobiliza activele rusești înghețate pentru a asigura mentenanța tunurilor CAESAR în Ucraina

Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg

De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi.  Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă

Înghețarea activelor South Stream Transport: Olanda blochează bunurile operatorului rus al conductei TurkStream

Măsura intervine în contextul unui litigiu complex, cu implicații energetice majore pentru Europa. Decizia instanței olandeze Tribunalul districtual din Amsterdam a hotărât înghețarea activelor South Stream Transport, filială a gigantului rus Gazprom, pentru a garanta o eventuală plată a despăgubirilor solicitate de DTEK Krymenergo, scrie TVP World. Măsura, aplicată încă din iulie, vine după ce firma ucraineană a revendicat pierderi suferite ca urmare a confiscării activelor sale din Crimeea în 2014, imediat după anexarea peninsulei de către Rusia. În noiembrie 2023, un tribunal de arbitraj din Haga a stabilit că Federația Rusă trebuie să plătească 179 de milioane de euro despăgubiri, plus dobânzi și cheltuieli de judecată. Moscova a contestat decizia, iar cazul se află în prezent pe rolul unei curți de apel olandeze. Argumentele părților Potrivit publicației ruse Vedomosti, procedura de înghețare reprezintă o etapă a demersului DTEK de a executa hotărârea internațională, vizând companii rusești cu legături directe cu statul. South Stream Transport a contestat măsura în august, susținând că operează independent de guvernul de la Moscova, deși Gazprom deține participația majoritară. Impactul asupra conductei TurkStream South Stream Transport administrează secțiunea offshore a conductei TurkStream, ultima rută funcțională prin care gazul rusesc ajunge direct în Europa. Conducta traversează Marea Neagră și Turcia, alimentând sudul continentului, după ce tranzitul prin Ucraina și alte rute anterioare a fost sistat. Deși valoarea activelor înghețate nu a fost dezvăluită, cazul pune presiune asupra infrastructurii energetice rusești din afara țării și intensifică disputa economică dintre Kiev și Moscova. Măsura ar putea avea consecințe pe termen mediu pentru stabilitatea aprovizionării energetice în regiune, în contextul restrângerii căilor de export pentru gazul rusesc.

Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi

Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene, a anunțat că a decis să sesizeze Parchetul European cu privire la achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, „ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”. Dragoş Pîslaru a precizat şi că rezultatele verificării realizate de Corpul de Control vor fi transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. Ministrul a explicat că acelaşi tip de microbuz electric a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro. „Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene. Proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” Ministrul a declarat că proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” au fost gândite pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur. „Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare. Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele. Au fost recepţionate echipamente în afara termenilor de livrare, diferenţele de preţ variind uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic. Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost. Diferenţa semnificativă de preţ pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel), preţul nereprezentând o imagine reală a preţurilor practicate pe piaţă”, a spus acesta. Dragoş Pîslaru spune că ofertele de preț nu sunt fundamentate și, astfel, generează un potenţial prejudiciu bugetar pentru că reprezintă un indiciu de achiziţie ineficientă sau neconformă prin prisma obligativităţii de respectare a principiilor de legalitate, eficienţă şi economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR şi a bugetului naţional aferent. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană calculase un preț mediu de 78.000 de euro per vehicul. În realitate, cu aceeași sumă au fost cumpărate doar 1.300 de microbuze, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mari decât costul real. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacerea MICROBUZELOR școlare electrice. Un deputat PSD cere intervenţia Corpului de Control al premierului Scandalul MICROBUZE la suprapreț. Afacerea de un sfert de miliard de euro care a îmbogățit firmele și a sărăcit școlile. Ce știm până acum și cum arată situația pe județe SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European”

Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice

Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va  trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în

Miliardarul Seamus Fitzpatrick are undă verde de la Comisia Europeană pentru a cumpăra Stada

Miliardarul irlandez Seamus Fitzpatrick a obținut acordul Comisiei Europene pentru a prelua firma de medicamente germană Stada Arzneimittel. Compania farmaceutică are o fabrică construită de la zero în Turda, o investiție de peste 50 de milioane de euro. Acordul, anunțat în luna septembrie este una dintre cele mai mari tranzacții de buyout din Europa din 2025. Cu toate că firma de capital privat CapVest, deținută de Fitzpatrick, a finalizat mai multe tranzacții de peste 1 miliard de euro, preluarea Stada va ficea mai mare din istoria companiei. Deși suma nu a fost dezvăluită, surse citate de Bloomberg au declarat, înainte anunțului companiilor, că tranzacția evaluează Stada la aproximativ 10 miliarde de euro. Stada Arzneimettel a construit în România prima fabrică de medicamente dezvoltată de la zero la Tuda. Fabrica reprezintă o investiție de peste 50 de milioane de euro, finanțată parțial printr-un ajutor de stat. Compania lui Fitzpatrick administrează active de aproximativ 12 miliarde de euro și a mai investit în trecut în companii precum Curium și NextPharma. Finalizarea tranzacției pentru Stada este așteptată pentru prima jumătate a anului viitor, asta după ce anterior discuțiile ajunseseră într-un impas privid evaluarea companiei și a anumitor răspunderi legale. Portofoliul companiei farmaceutice include produse de îngrijire a sănătății, medicamente generice și tratamente specializate pentru boli rare și cronice. De asemenea, compania a raportat vânzări de peste 4 miliarde de euro și un profit operațional de 886 de milioane de euro în anul fiscal 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se deschide o nouă fabrică în România, investiție de 70 de milioane de euro. Sute de oameni sunt pregătiți să lucreze aici România nu poate fabrica medicamente de ultimă generație. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente: România a devenit un simplu importator de vaccinuri și medicamente

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive, conform economedia.ro. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul III din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior. Construcțiile, agricultura și IT-ul sunt domeniile care au avut contribuții pozitive la PIB-ul României în primele 9 luni, iar contribuția negativă la PIB au înregistrat-o activitățile profesionale, științifice și tehnice. Specialiștii de la ING Bank se așteaptă la o creștere economică în 2025, dar văd și o posibilă recesiune pentru acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani. Ce reprezintă recesiunea tehnică Recesiunea tehnică se traduce prin perioada în care Produsul Intern Brut a scăzut pentru două trimestre consecutive, prin raportarea la trimestrul anterior. În România, acest lucru s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei COVID 19, însă atunci scăderea nu a fost doar „tehnică”, ci o recesiune mai mare. Economiștii spun că scăderea abruptă a comerțului în ultimele luni s-a manifestat după majorarea cotei de TVA și a accizelor, care pune presiune pe consum și pe populație. În luna octombrie a acestui an, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cel mai mare declin de după pandemie. Totuși, economiștii cred că economia României va avea o creștere cu 1,4% anul viitor datorită investițiilor publice finanțate din PNRR. „Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Tesla lansează o nouă mașină mai ieftină în Europa, pe fondul scăderii vânzărilor. Cât costă noul Tesla Model 3

Același spirit al Modelului 3, acum la cel mai bun preț Noul Model 3 Standard păstrează esența care a transformat modelul într-un reper: eficiență, tehnologie, performanță și siguranță. Tesla a creat această versiune gândindu-se la utilitatea de zi cu zi și la costurile de funcționare, obținând un echilibru atractiv între performanțe, eficiență și confort, scrie El Economista. Datorită bateriei de înaltă densitate și optimizării ansamblului de propulsie și a sistemelor electrice, Modelul 3 Standard are un consum WLTP de doar 13 kWh/100 km, o valoare care depășește chiar și mulți utilitari urbani. Rezultatul este simplu: mai multă autonomie pentru fiecare euro investit în încărcare. Autonomie, performanță și zero complicații Modelul 3 Standard oferă o autonomie WLTP de 534 km, suficientă pentru călătorii lungi cu familia sau prietenii fără grija încărcării. În plus, ca toate modelele Tesla, are acces la cea mai fiabilă rețea de încărcare rapidă din lume: peste 20.000 de Superchargere distribuite în 1.500 de stații în Europa. La capitolul performanțe, accelerația surprinde: de la 0 la 100 km/h în 6,2 secunde, valori specifice unor compacte sportive. Toate acestea fără a sacrifica confortul, spațiul interior sau eficiența. Se adaugă noile jante Prismata de 18 inci, gândite pentru optimizarea consumului și reducerea costurilor de întreținere. Iar în ceea ce privește întreținerea: deoarece nu are componente mobile tipice unui vehicul cu combustie, Tesla necesită intervenții minime. Fără schimburi de ulei și fără revizii anuale obligatorii. Tehnologie Tesla fără compromisuri Modelul 3 Standard include cele mai noi dotări din gamă: o cameră frontală nouă, cu un câmp vizual mai larg, sistem de spălare și încălzire pentru a evita aburirea și înghețul, precum și o manetă de semnalizare redesenată. Include standard funcții precum accesul de la distanță prin aplicație, Planificatorul de rute cu disponibilitate în timp real a Superchargerelor, telefon-cheie, modul Centinelă, Dog Mode și control vocal. Actualizările OTA permit îmbunătățirea vehiculului în timp, fără costuri suplimentare. La nivel de iluminare, dispune de faruri adaptive capabile să ajusteze pixelii fasciculului lung pentru a evita orbirea celorlalți șoferi. Noile scaune din material textil moale oferă încălzire și reglaj electric în față, iar a doua rând oferă spațiu generos și priveliște prin plafonul panoramic. Practic, oferă un portbagaj spate de până la 1.659 litri cu scaunele rabatate și un portbagaj frontal (frunk) de 88 litri, precum și o capacitate de remorcare de 1.000 kg. De la 35.000 de euro: un înainte și un după Cu un preț de bază de 36.990 de euro, promoțiile active Tesla reduc suma până la 35.000 de euro, transformând Modelul 3 Standard într-una dintre cele mai competitive opțiuni de pe piața electricelor. Gama Tesla Model 3: Model 3 Standard – 36.990 € Model 3 Premium Autonomie mare RWD – 44.990 € Model 3 Premium Autonomie mare AWD – 48.990 € Model 3 Performance – 57.490 € Comenzile pot fi deja plasate în Tesla Design Studio, iar primele livrări sunt programate pentru februarie 2026.

Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu. În România nu vor fi indexate nici măcar cu inflația, a dat asigurări Bolojan

Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei)  a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Acum, pensia pentru germani va reprezenta 48% din salariul mediu, dar va costa statul miliarde de euro în plus. În România, situația este fix pe invers. Unele pensii au scăzut, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că în 2026 ele nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Cancelarului german Friedrich Merz a reușit să obțină adoptarea reformei pensiilor, care a stârnit multe controverse în ultimele săptămâni. Pachetul propune fixarea pensiilor la un nivel de 48% din salariul mediu și prelungirea acestei reguli până în 2031, precum și asigurarea unor plăți sporite pentru mamele care au crescut copii până în 1992 (Mütterrente III). Deputații tineri au votat contra Votul pentru pachetul de reforme a fost precedat de discuții lungi în interiorul fracțiunii „Uniunea” (CDU/CSU). În special, deputații tineri au amenințat să voteze împotrivă, deoarece pentru o pensie de 48% vor fi necesare cheltuieli de miliarde de euro, care vor cădea, în primul rând, pe umerii tinerilor contribuabili. Totuși, reforma a trecut cu 319 voturi „pentru” și 225 „împotrivă”, iar 53 s-au abținut. Aceasta înseamnă că cancelarul Friedrich Merz și coaliția sa „neagră-roșie” au reușit să mobilizeze suficiente voturi în propriile rânduri din SPD, CDU și CSU pentru a adopta reforma pensiilor cu o majoritate. Astfel, grupul tinerilor și alți dizidenți din blocul CDU/CSU nu au reușit să-și atingă scopul. Cancelarul Friedrich Merz Proiectul de lege urmează să fie dezbătut. Ar putea intra în vigoare din 2026 Ministrul de finanțe și vicecancelarul din partea SPD, Lars Klingbeil, a reacționat cu ușurare, numind rezultatul votului „un rezultat clar” și „un pas foarte important”, care va garanta acum „o pensie decentă” pentru milioane de pensionari. Dacă proiectul de lege va fi aprobat și de Bundesrat pe 19 decembrie, pachetul de pensii va putea intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Pensia medie de stat va rămâne neschimbată până în 2031 Guvernul de coaliție fracturat al Germaniei urmează să adopte vineri un proiect de lege pentru creșterea pensiilor cu aproximativ 185 de miliarde de euro în următorii 15 ani. Asta le va permite lucrătorilor de vârstă pensionară să lucreze și să fie scutiți de impozite. Economiștii estimează că creșterile pensiilor vor face finanțele deja precare ale sistemului și mai puțin sustenabile, deoarece se așteaptă ca tot mai puțini lucrători să susțină tot mai mulți pensionari într-o populație îmbătrânită. Pensia medie de stat din Germania, care valorează acum 48% din salariul mediu, va rămâne la acest nivel până în 2031, înainte de a scădea ușor la 46,3% până în 2039.Fără intervenție, valoarea pensiei medii în raport cu salariile ar fi trebuit să scadă mai devreme și mai rapid, la 44,9% din salariul mediu până în 2040.Conform noilor cifre din raportul privind asigurările de pensii, această schimbare va costa în total 122 de miliarde de euro până în 2039, informează Reuters. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației Tot astăzi, premierul Ilie Bolojan a anunțat, după ședința de Guvern, că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației. Întrebat dacă există vreo posibilitate ca anul viitor să fie indexate pensiile cu rata inflației, premierul Bolojan a spus că „deciziile care au fost luate pentru anul viitor nu pot fi schimbate cât timp nu există spații fiscale”. „Dacă anul viitor evoluează într-o anumită măsură, anumite aspecte pot fi evaluate. Dar nu mi se pare normal să creez anumite așteptări”, a precizat Bolojan. Sursa Foto: Deutscher Bundestag / Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București Încă o veste proastă de la Guvern. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației

Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin

Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.