O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor
Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin
O activistă pentru bunăstarea animalelor din California a fost condamnată pentru furtul unor găini dintr-o fermă
Zoe Rosenberg, în vârstă de 23 de ani, nu a negat că a luat animalele de la Petaluma Poultry, dar a susținut că nu a încălcat legea, deoarece salva păsările dintr-o situație crudă. Un juriu a găsit-o vinovată în octombrie, după un proces de șapte săptămâni în comitatul Sonoma, o zonă agricolă din nordul Californiei, potrivit AP. Activista de la Direct Action Everywhere, sau DxE, un grup pentru drepturile animalelor cu sediul în Berkeley, a declarat că nu regretă ceea ce a făcut. „Nu-mi voi cere scuze pentru că am luat animale bolnave și neglijate pentru a primi îngrijiri medicale”, a declarat Rosenberg după condamnarea sa. Grupul a numit păsările — Mac, Iederă, Aster și Azalee — și le-a plasat într-un sanctuar de animale. Compania Petaluma Poultry a declarat că DxE este un grup extremist care intenționează să distrugă industria zootehnică. Compania susține că animalele nu au fost maltratate și a spus că sentința respectă statul de drept.
Cel mai bogat miliardar ucrainean cumpără energie regenerabilă din România
Rinat Ahmetov, prin compania sa D.Trading, parte din grupul DTEK, a încheiat un contract de achiziție de energie electrică regenerabilă din România. Unitățile din care se vor face achizițiile ucraineanului sunt dezvoltate și operate de Eurowind Energy din Danemarca. Este vorba de parcul eolian Pecineaga II din județul Constanța (50 MW) și de parcul fotovoltaic Teiuș din județul Alba (60 MW), notează Economedia. Gândul a scris recent că Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie pentru ca Ucraina să reziste economic în fața ofensivei de iarnă a Rusiei. ″Acest nou parteneriat consolidează integrarea energiei curate într-una dintre cele mai dinamice piețe de energie electrică din regiune și extinde amprenta D.Trading în domeniul energiei regenerabile în Europa Centrală și de Sud-Est. Acordul de achiziție permite accesul stabil la piață și o comercializare structurată a energiei pentru ambele active de generare, susținând în același timp traiectoria mai amplă de decarbonizare a României″, a transmis D.Trading, conform sursei citate. Ahmetov și afacerile din România Ahmetov este patron la echipa de fotbal Șahtior Donețk și controlează cel mai mare producător ucrainean de oțel, Metinvest. Având aviz de la Comisia Europeană, a depus recent o ofertă pentru preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex din România. DTEK este cel mai mare grup energetic privat din Ucraina. Încă de la începerea invaziei rusești, a sprijinit infrastructura energetică a țării, distrusă de bombardamentele comise de agresorul rus în ultimii 4 ani. În plus, Rinat Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie din Ucraina pentru ca aceasta să facă față iernii. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Undă verde pentru extinderea celui mai mare proiect de infrastructură din Capitală, magistrala M4. Daniel Băluță: Investim 3,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4
Daniel Băluță, primarul sectorului 4, împreună cu Ciprian Șerban, ministrul Trasnporturilor, au semnat împreună începerea construcțiilor pentru extinderea magistralei de metrou M4. Conform declarațiilor oficialilor, proiectul va aduce aproaoe 60 de milioane de călători pe an în plus, după o investiție de peste 17 mld. lei (3,5 mld. euro). Daniel Băluță spune că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, circa 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. „Investim 3,5 miliarde de euro, peste 17 miliarde de lei, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4, pentru a uni Nordul și Sudul orașului printr-o magistrală modernă, continuă și predictibilă. Introducem monitorizare metropolitană în timp real. M4 este doar începutul. Vrem să reducem blocajele. Am făcut în Sector 4: metrou, pasaje, spitale”, a transmis Daniel Băluță la evenimentul de semnare a ordinului pentru începerea lucrărilor la magistrala M4. „Aici am demonstrat că atunci când ai voință, viziune și disciplină, proiectele mari nu sunt un vis, ci se întâmplă. Și tot de aici pornim azi către un proiect de zeci de ori mai mare. Un proiect care schimbă viitorul mobilității în București. (…) Pentru că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, un număr de 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. Este poate cel mai clar semn că intrăm într-o etapă nouă pentru Capitală”, a mai spus Băluță. Magistrala M4: Cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor a declarat despre proiectul M4: „Primăria S4 a semnat ordinul de începe a celui mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei, magistrala M4 de metrou. 14 stați noi vor fi construite între Gara de Nord și Gara Progresu”, a transmis oficialul. AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel Băluță îl acuză pe Ciprian Ciucu de „blat electoral”
Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut
După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale. Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”. Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul
Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”
Cât de mari sunt pierderile generate de Criza apei din Prahova și Dâmbovița. Companie de evaluare: Centrala Brazi pierde 2,8 milioane de euro pe zi
Criza apei din Prahova și Dâmbovița care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, a generat pierderi economice care depășesc 3 milioane de euro pe zi. Pierderile sunt generate în special de oprirea centralei electrice Brazi și de perturbarea activităților locale, conform unei analize realizate de compania NAI România. Cea mai mare pondere a pierderii economice, peste 2,8 milioane de euro pe zi, o reprezintă oprirea centralei electrice de la Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate. Conform calculelor realizate de compania de evaluare, dacă capacitatea oprită estimată se situează la aproximativ 800 MV, asta înseamnă un minus de aproximativ 19.200 MWh/zi. La valoarea de piață medie, pierderile se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi. În funcție de durata de timp în care centrala de la Brazi este oprită, pierderile pot ajunge până la 86 de milioane de euro. România are nevoie de investiții în infrastructura de apă pentru a evita alte crize Pe lângă pierderile cauzate de centrala Brazi, se adaugă un impact de 120.000 de euro pe zi pentru cele aproximativ 40.000 de gospodării afectate, dar și pierderi cauzate de PIB-ul pe capita pentru cele două județe afectate. Astfel, impactul economic se ridică la aproximativ 39,40 de euro/zi/persoană, deci dacă 1% din activitatea economică este întreruptă, pierderea ajunge la 39.400 de euro pe zi, iar într-un scenariu în care 5% din activitatea economică este perturbată, pagubele se ridică la 197.000 de euro pe zi. „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, spune Andrei Botiș, CEO-ul NAI Romania & Moldova. RECOMANDAREA AUTORULUI: Criza Apei. Toți Știau. Audierile cu scandal din Parlament s-au terminat cu un mare semnal de alarma din partea specialistilor: “Acest lucru se va întâmpla la toate barajele/ Ne vom confrunta cu aceasta problema la nivel de tara”! Lucrările la Paltinu se reiau în 2026 Criza apei. Avertismentul lui Bolojan: ‘Cei care sunt responsabili trebuie să răspundă şi asta se va întâmpla în zilele următoare
Austria susține integrarea României în OCDE. Declarațiile lui Christian Stocker la întâlnirea cu Ilie Bolojan
În cadrul întâlnirii cu Ilie Bolojan, cancelarul federal al Austriei, Christian Stocker, a afirmat joi că România reprezintă „un partener pe care ne putem bizui, având în vedere şi relaţiile noastre străvechi pe plan istoric, politic şi economic”. Cancelarul a vorbit și despre rolul comunității românești care apropie cele două țări. „România este un partener pe care ne putem bizui având în vedere şi relaţiile noastre străvechi pe plan istoric, politic şi economic. Pe noi ne leagă şi o comunitate foarte mare de români în Austria, care aduc o contribuţie importantă pentru economia Austriei şi pentru viaţa socială. Ştiu despre ce vorbesc, fiindcă în oraşul meu avem relaţii foarte bune cu comunitatea de români”, a declarat cancelarul Christian Stocker. Christian Stocker a discutat și despre faptul că Austria ocupă locul doi ca investitor în România. „Sunt peste 1300 de întreprinderi austriece în România care au investit în România şi care reinvestesc profiturile din aceste afaceri. Nu sunt numai companiile austriece care investesc în România, dar sunt şi companii româneşti care investesc în Austria şi noi profităm de aceste relaţii. Acest potenţial economic foarte mare dorim să-l folosim şi de aceea vă invităm la un schimb de experienţă comun cu reprezentanţii majori ai întreprinderilor”, a precizat Stocker. „Noi am dorit să auzim şi despre ceea ce am putea noi, oamenii politici, să facem pentru a întări relaţiile economice. Pe fondul acestei cooperări economice, aş vrea să te asigur, Ilie, că Austria sprijină în mod expres aderarea României la OCDE şi vom continua şi vom extinde cooperarea noastră”, a mai spus el. Cancelarul a menționat și problema costurilor ridicate la energie, care impactează ambele state, România și Austria. „Pentru a le putea reduce, pentru a ne putea degreva cetăţenii, este important să găsim o soluţie economică, pe plan european. Un element important este existenţa proiectului Neptun Deep, la care participă compania OMV Petrom în mod covârşitor şi astfel aduce o contribuţie pentru alimentarea cu energie şi securitatea energetică”, a explicat el. „Mă bucur că în ultimele săptămâni a intervenit şi o anumită dinamică în aceste discuţii. România şi Austria doresc o pace între ţări, bazate pe dreptul popoarelor. Dorinţa noastră este ca atât Ucraina cât şi Uniunea Europeană să fie la masa tratativelor. Nu trebuie să existe o pace care să fie impusă Ucrainei şi care să fie hotărâtă fără Ucraina. Noi, Uniunea Europeană vom sprijini Ucraina şi în continuare dorim să o primim în Uniunea Europeană şi dorim să o sprijinim împotriva agresorului rus. Noi, ca membri ai Uniunii Europene, dorim să punem astfel o piatră de hotar în atitudinea de a acţiona fără violenţă. Este pentru ambele ţări foarte important faptul că instituţiile financiare sunt cele care au investit în Ucraina şi încă de ani, de zile şi dorim să investim în continuare”, a mai explicat Stocker.
Securitatea energetică a României, pe marginea prăpastiei, după incidentul de la Barajul Paltinu. Specialiștii dezvăluie ce a salvat țara noastră să intre în beznă: „Data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum”
Incidentul de la Barajul Paltinu – în urma căruia peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă – ar fi putut să producă repercusiuni grave și în sistemul energetic românesc. Mai exact, în ultimele 24 de ore, hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională. „Fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă„ Asociația România Inteligentă (ARI) vorbește, potrivit Mediafax.ro, despre realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele.” „Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare e posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. Este vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta, va deveni parte din problemă”, spune Dumitru Chiseliță, președintele ARI. Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050. Practic, hidrocentralelor nefinalizate înseamnă inundații, secetă, vieți pierdute, insecuritate energetică și prețuri mari. Criza apei de la Barajul Paltinu Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. (Materialul integral AICI) Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. „Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Criza apei din Prahova a devenit un adev[rat ping-pong între autorități Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS