Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări
România se află pe al treilea loc la scumpirea carburanților, între statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Statisticile arată că românii au plătit cu 23,1% mai mult, în iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși războiul din Orientul Mijlociu a afectat tot spațiul Uniunii Europene, în ceea ce privește tarifele la carburanți, un stat vecin precum Ungaria a înregistrat cele mai mici creșteri. Printre factorii care au generat această situație la noi țară este și guvernarea deficitară a premierului demis Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în luna iunie a anului trecut și a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. Informațiile recente ale Eurostat arată că primele trei țări în care au fost înregistrate cele mai mari scumpiri la carburanți în luna iunie, comparativ cu aceeși perioadă, anul trecut, sunt Bulgaria (+26,0%), Lituania (+23,5%) și România (+23,1%). Loading … Amintim că în martie 2025, pe fondul izbucnirii războiului în Iran, premierul Ilie Bolojan a decretat situație de criză pe piața carburanților. Tot în topul statelor UE cu cele mai semnificative majorări la carburanți se află și Finlanda (+22,0%) și Luxemburg (+20,7%). La polul opus, se află Ungaria (+2,3%) și Polonia (+5,8%), cu cele mai mici creșteri, în timp ce în celelalte țări majorările au variat între +7,9% în Spania și +18,6% în Cipru. În iunie 2026, prețul carburanților și lubrifianților pentru transportul personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. Această evoluție a urmat unei creșteri de 20,8% în aprilie 2026 și uneia de 20,7% în mai, comparativ cu aceleași luni din 2025. Tarifele la carburanți au crescut în Uniunea Europeană în luna iunie 2026 În toate țările UE, prețurile carburanților și lubrifianților au continuat să crească în iunie 2026 față de iunie 2025, însă într-un ritm mai lent decât în mai 2026, când patru țări înregistraseră rate anuale ale inflației pentru această categorie de peste 30%. Scăderea prețurilor la motorină și benzină față de luna mai 2026 În luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor la motorină cu 6,4% și la benzină cu 4,2%. În luna mai 2026, prețul motorinei scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina înregistrase o ușoară creștere de 0,8% față de luna aprilie 2026. În perioada mai-iunie 2026, prețurile la motorină au scăzut în toate țările UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (-11,3%), Polonia (-9,7%) și Bulgaria (-9,4%), în timp ce cele mai mici au avut loc în Ungaria (-0,6%), Italia (-1,4%) și Slovenia (-1,6%). În ceea ce privește prețurile la benzină, Cipru (+0,7%) și Italia (+0,5%) au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri în perioada mai-iunie 2026. Celelalte țări au raportat scăderi, cele mai semnificative fiind în Suedia (-7,8%), Belgia (-7,0%) și Polonia (-6,6%). FOTO: Mediafax
Domeniul Horeca s-a prăbușit sub guvernarea Bolojan. Cifra de afaceri a scăzut radical, comparativ cu anul trecut, potrivit INS
În mai 2026 comparativ cu anul trecut la perioadă, cifra de afaceri în serviciile de piață prestate populației a scăzut din nou, de această dată cu -8,9% în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, arată Institutul Național de Statistică (INS). Este a zecea lună consecutiv în care aceste servicii sunt în declin. Potrivit statisticilor Institutul Național de Statistică, numărul rezervărilor la hoteluri și restaurante a scăzut cu 9,2% în mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă, anul trecut. De asemenea, românii cheltuie cu 20,5% mai puțin pe activități recreative. În ceea ce privește serviciile oferite de saloanele de înfrumusețare, aceleași date arată că interesul românilor s-a diminuat cu 12,5%. Loading … Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna mai 2026 faţă de luna mai 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 7,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,9%. În perioada mai 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada mai 2025, atât ca serie brută cu 9,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%. Cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna mai 2026, a înregistrat o cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-21,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-10,3%) și la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,4%). Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a scăzut cu 8,9%. Perioada mai 2026 comparativ cu mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada mai 2026 a înregistrat o cifră de afaceri cu 9,2% mai mică comparativ cu perioada mai 2025, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-15,9%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-15,3%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-12,2%) și activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-3,2%). Activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor au crescut cu 20,5%. Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada mai 2026, comparativ cu perioada mai 2025, a scăzut cu 8,0%.
Zile de foc pentru economia României. Agențiile de rating dau verdictul în următoarea săptămână. Surse Gândul: Riscul de retrogradare la junk este de 50%. Cea mai mare vulnerabilitate, criza politică
România este la mai puțin de 10 zile distanță de riscul de a fi retrogradată de Fitch, cea mai mare agenție de rating, la categoria junk – țară nerecomandată investițiilor. Surse din Ministerul Finanțelor au declarat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%. Estimarea vine în urma datelor preliminare discutate în luna iulie la nivelul experților din minister cu delegațiile instituțiilor de evaluare a riscului suveran. Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României. România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”. România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă. Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia. De altfel, Nicușor Dan, președintele României, a declarat că se va implica personal în „lupta” pentru evitarea nivelului de „junk”. „Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, recent. Pilonul banilor din PNRR, la un pas de colaps Practic, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”. La finalul lui iunie, ministerul anunța că în „primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB”. În același timp, arăta că fondurile europene și PNRR „contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”. Iar acest pilon este pe punctul de a se prăbuși, o dată cu numărătoarea inversă pentru banii PNRR. Practic, dacă la finalul lunii august nu există consens politic pe reformele majore din Planul de Redresare și Reziliență, România intră într-un cerc vicios al rostogolirii unor datorii suverane din ce în ce mai scumpe. Problema este viteza cu care aceasta crește și costurile tot mai mari necesare finanțării ei. Cheltuielile cu dobânzile, arată Ministerul Finanțelor, s-au situat la nivelul lunii mai la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Avertismentul Fitch: criza politică amplifică riscurile Ministerul Finanțelor a intrat în luna iulie într-o nouă rundă de discuții tehnice cu marile agenții internaționale de rating, în încercarea de a demonstra că România își poate continua procesul de consolidare fiscală în pofida crizei politice. Comunicatul instituției, transmis în urma întâlnirii cu experții Fitch din 14 iulie, arată – indirect – îngrijorările majore ale agenției de rating, dincolo de cifrele privind deficitul bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice. Este vorba despre faptul că România riscă să piardă sume importante din PNRR – risc agravat de blocajul politic și cele două luni și jumătate de interimat la Palatul Victoria. Oficialii români pus pe masă, în acest caz, doar „asigurări”. „Reprezentanții ministerului au dat asigurări că sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit, având un grad de acoperire confortabil”, se arată în comunicatul ministerului. Fitch a avertizat explicit, într-o analiză publicată în mai 2026, că actuala criză politică amplifică riscurile pentru reducerea deficitului bugetar. Perspectiva negativă asociată ratingului BBB- reflectă, potrivit agenției, deteriorarea finanțelor publice provocată de deficitele mari și creșterea datoriei. Semnal de alarmă al Moody’s: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare Tirul de evaluări continuă cu Moody’s, agenție care analizează situația economică, evoluția deficitului bugetar și stadiul reformelor asumate prin PNRR. Evaluarea sa este așteptată în august, iar discuțiile cu reprezentanții ministerului român de Finanțe au loc în această perioadă. România este la Baa3, tot ultima treaptă investment grade, cu perspectivă negativă. De altfel, Moody’s a atras atenția, într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România. Îngrijorările vizează presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Totodată, Moody’s notează vulnerabilitatea României la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută. Peste vulnerabilitatea fiscală se suprapune acum instabilitatea politică cronicizată. Prăbușirea majorității guvernamentale și incertitudinea privind continuarea reformelor au produs deja reacții pe piețele financiare. În aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, spread-urile obligațiunilor românești în dolari cu maturitate în 2036 au crescut cu 28 de puncte de bază într-o
SUA și China vor purta discuții despre riscurile globale ale modelelor avansate de AI în toamn
SUA și China vor purta discuții despre inteligența artificială în septembrie. Discuțiile interguvernamentale se vor concentra pe atenuarea riscurilor globale ale modelelor avansate de inteligență artificială. Delegațiile de la Washington și Beijing se vor întâlni în septembrie pentru a negocia reglementarea inteligenței artificiale, chiar înainte de vizita programată în SUA a lui Xi Jinping. Loading … Xi are o vizită programată în SUA Cele două superputeri rivale în domeniul tehnologic încearcă să atenueze riscurile asociate cu modelele de AI în continuă dezvoltare. Stabilirea discuțiilor reprezintă un rezultat favorabil pentru ambele puteri ca urmare a summitului de la Beijing din luna mai, unde s-au întâlnit președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Întâlnirile bilaterale între delegațiile sino-americane sunt așteptate să aibă loc înainte de vizita programată a lui Xi în SUA pe 24 septembrie, potrivit Reuters. Datele finale privind dialogul interguvernamental nu sunt încă cunoscute. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, va fi cel care va conduce delegația americană. Locul precis al întâlnirii, agenda formală și lista mai largă de participanți pentru ambele națiuni urmează să fie stabilite. Ambele guverne examinează din ce în ce mai mult implementarea modelelor avansate de inteligență artificială în domeniul militar, în securitate, administrație și în afaceri. Preocupările strategice se concentrează pe potențialul acestor tehnologii de a spori capacitățile operaționale militare, de a facilita atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice și de a destabiliza piețele globale. Proprietatea intelectuală și securitatea cibernetică, în agenda de discuții În timpul unui interviu televizat recent, Bessent a evidențiat problemele legate de proprietatea intelectuală: „Descoperim filigrane ale modelelor noastre lingvistice americane pe multe dintre modelele chinezești, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus Bessent. „Vom analiza acest aspect în următoarele zile sau săptămâni.” Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, a confirmat că mai multe agenții federale evaluează implicațiile comerciale ale dezvoltării tehnologiei chineze. „Analizăm foarte atent modul în care China își propagă dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a ne asigura că firmele noastre concurează… în condiții de concurență echitabile”, a declarat Greer. China și SUA reiau dialogul într-un context tensionat al cursei AI Discuțiile din septembrie vor marca primul dialog oficial SUA-China privind inteligența artificială sub administrația Trump. Eforturile diplomatice anterioare privind inteligența artificială sub fostul președinte Joe Biden s-au încheiat cu un acord de menținere a controlului uman asupra desfășurării armelor nucleare.Washingtonul a implementat deja restricții la exportul de cipuri avansate de inteligență artificială destinate Chinei. Administrația Trump s-a abținut până acum de la adăugarea firmelor de tehnologie chineze precum DeepSeek și CXMT pe listele negre ale SUA pentru a gestiona tensiunile bilaterale. În paralel, autoritățile chineze iau în considerare restricții privind accesul străin la sistemele de inteligență artificială dezvoltate pe plan intern. Analiștii indică faptul că agenda Beijingului prioritizează abordarea capacităților de hacking ale sistemului Mythos, nelansat de Anthropic. China solicită, de asemenea, clarificări cu privire la potențialele reglementări americane care vizează modelele chineze de AI. Oficialii chinezi își vor desemna delegația interministerială în luna următoare. Guvernul de la Beijing își propune să se concentreze pe discuții despre tehnologie, mai degrabă decât pe negocieri politice mai ample. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială
Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie. Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”. Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni, 58.220 de morți Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”. Sursa Foto: Pentagon
Inflația a scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană. Romania rămâne cu cea mai mare inflație din UE
România rămâne cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,9% în iunie 2026, în scădere față de 3,3% în mai. Chiar și așa, prețurile în România continuă să crească într-un ritm accelerat. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0 %), Cehia (1,1 %) și Danemarca (1,8 %). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (9,2 %), Lituania (5,4 %) și Bulgaria (5,2 %). Față de luna mai 2026, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în două. FOTO: Eurostat În iunie 2026, serviciile (+1,51 puncte procentuale, pp), energia (+0,77 puncte procentuale, pp), produsele alimentare, alcoolul și tutunul (+0,29 puncte procentuale, pp) și bunurile industriale neenergetice (+0,18 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației din zona euro. În luna mai a acestui an, rata anuală a inflației a scăzut în 22 state membre UE, inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%. Conform ultimei analize INS, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie în România. „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS. Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 5,5% de la 3,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026. Totodată, BNR anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.
Péter Szijjártó, fostul ministru ungar de Externe, a demisionat din parlament și își continuă cariera la o companie auto chineză
Péter Szijjártó, politicianul maghiar conservator care a fost ministru de Externe în guvernul fostului premier Viktor Orbán, a demisionat din Parlamentul Ungariei. El a anunțat că va continua să activeze ca șef al Departamentului de Relații Externe și Dezvoltare de Noi Afaceri al companiei chineze BYD. Fostul ministru maghiar de externe a făcut anunțul miercuri pentru a prelua un rol de conducere în cadrul gigantului chinez BYD. El a dezvăluit pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei, potrivit Politico. Loading … Fostul ministru maghiar, un susținător al mașinilor electrice „Made in China” Fostul ministru nu a fost foarte activ în Parlamentul Ungariei, fiind al doilea cel mai absent parlamentar după Janos Lazar. El a continuat să fie mai implicat la conducerea companiei BYD, fiind un mare susținător al mașinilor electrice chinezești în calitate de ministru. El a denunțat creșterea tarifelor impuse de Uniunea Europeană asupra industriei auto chinezești, care continuă să facă mai multe vânzări pe continentul european decât industria auto germană. „Ungaria este un bun exemplu al beneficiilor economice serioase pe care le poate aduce cooperarea civilizată Est-Vest. Cred că, dacă vrem să îmbunătățim competitivitatea Uniunii Europene, care se deteriorează dramatic, atunci nu este posibil să facem acest lucru considerând China un rival și fără a construi cooperare sino-europeană, ci creând un fel de confruntare europeano-chineză.”, a spus fostul ministru ungar de Externe. Sursa Foto: Facebook Fostul ministru ungar al Afacerilor Externe a fost membru al Parlamentului Ungariei din 2002. În 2010, el a fost purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orbán. În 2012 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior. Iar din 2014 a devenit ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, după ce l-a succedat pe Tibor Navracsics. După ce partidul conservator FIDESZ a pierdut alegerile în fața TISZA, iar Peter Magyar a devenit noul premier, noul ministru de Externe al Ungariei este Anita Orban. Peter Magyar l-a acuzat pe fostul ministru de Externe că a reprezentat „interesele străine” și că a făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar pentru BYD” înainte de a se alătura companiei. „Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, a scris Magyar Cum au evoluat relațiile dintre Budapesta și Beijing Pe durata guvernării premierului Viktor Orbán, Ungaria a avut legături puternice cu China, mai mult decât a avut cu orice alt stat membru al Uniunii Europene. În 2017, China și Ungaria au anunțat începerea unui parteneriat strategic curprinzător într-o declarație comună. Din 2017, poliția maghiară și instituțiile guvernamentale au utilizat echipamente de supraveghere chinezești de la Dahua Technology și Hikvision. Ungaria devenise o poartă pentru China spre Europa. În 2020, guvernul Orban s-a opus Uniunii Europene pentru denunțarea acțiunilor Chinei pentru reprimarea protestelor din Hong Kong. În contextul războiului din Ucraina, Orban a susținut planul de pace lansat de ministrul chinez de Externe Wang Yi pe 27 februarie 2023. În mai 2024, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Ungaria și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Cele două țări au încheiat „un parteneriar strategic”, precum și alte 18 acorduri și memorandumuri de înțelegere. Ungaria s-a alăturat inițiativei Chinei în construirea noului „Drum al Mătăsii” Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria s-a alăturat Inițiativei „Centura și Drumul” în 2015, care presupunea recrearea vechiului Drum al Mătăsii. În același an, a fost cel mai mare beneficiar de investiții directe chineze în străinătate, cu aproximativ 571 de milioane de dolari. Ungaria găzduiește cel mai mare centru de aprovizionare al Huawei în afara Chinei. Viktor Orbán cu fondatorul și directorul general al Huawei, Ren Zhengfei.Zoltán Fischer/Biroul de presă al prim-ministrului/MTI În 2022, compania chineză de baterii CATL a fost de acord să investească 7,5 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Debrețin. În țară s-au construit mai multe fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice. În 2023, compania chineză de vehicule electrice BYD Auto a ales Szeged ca prima sa mare fabrică din Europa. Ungaria a fost primul membru al UE care a aprobat utilizarea vaccinului COVID-19 dezvoltat de compania chineză Sinopharm. În privința Taiwanului, guvernul Orban a susținut că recunoaște Republica Populară Chineză ca singurul guvern legitim al Chinei, iar insula ca parte integrantă a teritoriului Chinei continentale. Riposta UE În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat că va deschide o anchetă pentru a investiga dacă fabrica auto BYD din Ungaria primește subvenții ilegale. După ce un muncitor a murit în timpul construcției fabricii de vehicule electrice chinezești în Szeged, ONG-ul China Labor Watch a demarat o anchetă, acuzând că guvernul a mușamalizat cazul și că au fost sesizate emisii toxice crescute. Comisia Europeană a considerat subvențiile de stat chineze că denaturează concurența în întreaga industrie auto europeană. Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia
AUR încheie un acord de consultare și dialog cu principalele confederații sindicale pentru corectarea Legii salarizării unitare
Reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au avut miercuri, 15 iulie, o întâlnire cu reprezentanții principalelor confederații sindicale din România pentru a discuta cu privire la viitoarea Lege a salarizării unitare din sectorul public, un act normativ cu impact major asupra veniturilor a peste 1,3 milioane de lucrători din sistemul bugetar. Întâlnirea a avut loc la solicitarea organizațiilor sindicale și a avut ca obiectiv deschiderea unui dialog instituțional cu reprezentanții Parlamentului, în vederea construirii unui proces legislativ transparent și bazat pe consultarea celor direct afectați de viitoarele modificări legislative. La discuții au participat reprezentanții Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA”, ai Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția, ai Confederației Sindicatelor Democratice din România și ai Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN. Confederațiile sindicale au solicitat încheierea unui acord de consultare și dialog cu AUR, astfel încât actualul proiect al Legii salarizării unitare să nu fie susținut în Parlament înainte de organizarea unor consultări reale cu reprezentanții tuturor categoriilor profesionale afectate. Alianța pentru Unirea Românilor și-a reafirmat disponibilitatea de a fi un partener de dialog al organizațiilor sindicale și și-a reconfirmat angajamentul pentru respectarea principiilor dialogului social, considerând că nicio reformă cu impact asupra veniturilor românilor nu poate fi adoptată fără consultarea celor vizați. În cadrul întâlnirii, AUR și reprezentanții confederațiilor sindicale au convenit asupra încheierii unui acord de colaborare și consultare pe termen mediu și lung privind procesul de elaborare și corectare a Legii salarizării unitare. Formațiunea consideră că actualul proiect nu poate fi adoptat în forma propusă și își asumă public că nu va susține în Parlament o lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice care nu beneficiază de o consultare autentică cu sindicatele și care riscă să afecteze veniturile a sute de mii de salariați. Senatorul AUR Niculina Stelea susține că reforma salarizării din sistemul public trebuie să elimine inechitățile și privilegiile, fiind rezultatul unui dialog real cu sindicatele și cu toți cei afectați de viitoarele schimbări legislative. „AUR dorește o Lege a salarizării unitare care să răsplătească munca și să reducă decalajele din sistemul public. Oamenii care țin în spate România (medici, profesori, polițiști) să fie corect plătiți și să nu mai avem favoritisme și categorii de speciali. Le-am spus aceste lucruri sindicatelor “Cartel Alfa”, CNSLR Frăția, Confederației Sindicatelor Libere și Confederației Meridian într-o întâlnire pe care am avut-o la Parlament cu reprezentanții acestor instituții. Noi credem că România are nevoie de o nouă Lege a salarizării unitare, dar este esențial ca aceasta să fie promovată după o consultare reală, după ce discutăm cu cifrele pe masă și după ce analizăm toate scenariile și toate efectele. Credem că sindicatele trebuie să fie parte la procesul decizional, pentru că nicio reformă nu poate fi un succes dacă se face împotriva oamenilor”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea. Vicepreședintele AUR, deputatul Ramona Ioana Bruynseels afirmă că actualul proiect al Legii salarizării unitare trebuie îmbunătățit astfel încât să elimine nedreptățile și să garanteze o salarizare corectă pentru toți cei care muncesc, subliniind că AUR nu va susține forma actuală a legii. „Tocmai ne-am întâlnit cu reprezentanții confederațiilor de sindicate din România. AUR nu are cum să gireze pentru un proiect al legii salarizării unitare, care are impact asupra a peste 1.300.000 de oameni din România, în contextul în care acest proiect, în forma actuală, adâncește inechitățile și creează tensiune socială. Acest proiect nu a fost negociat suficient, dialogul social nu a existat așa cum ar fi trebuit. Nu se poate să facem un astfel de proiect pe repede înainte, doar sub presiunea respectării anumitor jaloane din PNRR. Așadar, în momentul de față, AUR nu susține acest proiect. AUR încurajează oficialii din România să discute cu confederațiile sindicale în așa fel încât să se ajungă la o concluzie care să fie în avantajul românilor. În momente de criză bugetară, în momente de deficit major bugetar, nu ai cum să vii cu o lege a salarizării unitare pe care o justifici tocmai prin prisma deficitului bugetar. Fiecare om din România care muncește are dreptul să fie plătit corect, iar statul trebuie să se conducă după acest principiu. În acest lucru credem, asta vom face, nu votăm acest proiect în forma în care se află acum. Legea salarizării este menită să facă dreptate fiecărui om care muncește. Fiecare om care muncește în România trebuie să fie plătit corect, iar statul trebuie să se ghideze după acest proces”, a declarat vicepreședintele AUR, deputatul Ramona Ioana Bruynseels. AUR apreciază că Legea salarizării unitare reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale administrației publice și că aceasta trebuie construită prin dialog, consens și responsabilitate, nu prin decizii impuse și adoptate în grabă. Obiectivul unei asemenea legi trebuie să fie asigurarea echității salariale, a predictibilității și a coeziunii sociale, nu generarea unor noi inechități și tensiuni în sistemul public. Alianța pentru Unirea Românilor face apel și la celelalte formațiuni politice parlamentare să deschidă un dialog real cu reprezentanții confederațiilor sindicale și să contribuie la elaborarea unei Legi a salarizării unitare care să răspundă intereselor angajaților și interesului public.
Președintele IMM România cere un pact economic și social între partidele politice și avertizează că țara are nevoie urgent de un guvern stabil
Președintele IMM România, Florin Jianu, a transmis că mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru stabilirea unui pact economic și social, pe fondul blocajului politic și al incertitudinilor economice. De asemenea, acesta a avertizat că economia nu mai poate aștepta și că România are nevoie urgent de un guvern stabil. În cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată la sediul BNR, Florin Jianu a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru organizarea unei întâlniri naționale dedicate identificării unor direcții comune pentru economie. Loading … Florin Jianu a explicat că inițiativa vine în contextul în care mediul de afaceri resimte puternic efectele instabilității politice și consideră că este nevoie de un dialog între toate partidele pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. „Luând act şi având în vedere ce se întâmplă în acest moment şi care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naţionale cu toate forţele politice pentru a discuta şi a semna un pact economic şi social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”. „Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, dialog și comunicare” Potrivit acestuia, scopul întâlnirii nu este neapărat semnarea unui document formal, ci obținerea unui consens asupra direcției în care trebuie să meargă economia României. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a spus Florin Jianu. Președintele IMM România susține că „economia nu mai poate aştepta” Florin Jianu a mai spus că economia românească nu mai poate aștepta clarificările la nivel politic și a subliniat că încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate. „Economia, din păcate, nu mai poate aştepta, iar încrederea se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”, a adăugat preşedintele IMM România.
Avertisment fără precedent al șefului Dacia
Operațiunile Renault din România se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a avertizat François Provost, CEO-ul Renault Group, după o vizită de o săptămână în țara noastră, care a inclus și întâlniri cu angajații. Demersul vine pe fondul unei crize fără precedent a uzinei Dacia de la Mioveni, a cărei producție de autoturisme Dacia Sandero a fost surclasată de Maroc. Potrivit directorului grupului auto francez, dificultățile cu care se confruntă Renault sunt provocate atât de factori externi, cât și interni. Un cumul de factori care a generat o criză fără precedent Piața auto europeană se află într-o criză profundă și nu a revenit încă la nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19. Reglementările au pus o presiune suplimentară asupra accesibilității prețurilor, iar electrificarea industriei se accelerează continuu. „Este o vizită operațională, parte a dialogului periodic al conducerii Grupului cu organizațiile sale din diferite țări. (…) Francois Provost, CEO Renault Grooup, în timpul vizitei la Mioveni. Sursa foto: Renault Group Din 1999, România a fost o piatră de temelie pentru Renault Group și o forță motrice a succesului Dacia. Astăzi, operațiunile noastre din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a transmis François Provost. CEO-ul Renault a anunțat 3 priorități ale grupului francez în România Ulterior, la finalul vizitei, în timpul căreia a fost prezentă și șefa Dacia, Katrin Adt (foto), Provost a anunțat clar ce trebuie făcut în România. Astfel, CEO-ul Renault a stabilit 3 priorități pentru operațiunile grupului în România. Prima vizează creșterea competitivității fabricii de la Mioveni pentru a asigura volumele viitoare de producție. A doua prioritate este accelerarea transformării RTR și dezvoltarea viitoarei familii Dacia Sandero în numai doi ani. În egală măsură, Provost își propune relansarea dinamicii comerciale, susținută de o politică puternică în domeniul auto care să sprijine producția locală. Francois Provost, CEO Renault Grooup în timpul vizitei la Mioveni, alături de șefa Dacia, Katrin Adt. Sursa foto: Renault Group „Știu amploarea efortului pe care acest lucru îl va necesita din partea echipelor noastre și nu îl subestimez”, a precizat șeful Renault. Provost a lansat în final un mesaj optimist, adăugând că pleacă din România încrezător, după întâlnirile avute cu echipele grupului în timpul vizitei sale. CEO-ul Dacia Renault, Francois Provost. Sursa foto: media.renaultgroup.com „Am văzut un angajament remarcabil în rândul echipelor noastre și, mai presus de toate, o înțelegere comună a eforturilor care ne așteaptă. Acest lucru îmi oferă toate motivele să cred în viitorul operațiunilor noastre din România și în succesele pe care le vom construi împreună”, a conchis CEO-ul Renault Group. Pentru prima dată, România a produs mai puține mașini Dacia decât Maroc De reamintit că vânzările Dacia au scăzut dramatic în România, pe fondul crizei politice și economice. România are principala uzină de automobile a mărcii Dacia, dar între timp amprenta industrială a mărcii s-a extins în Maroc. Pentru prima dată, uzina din Mioveni a produs mai puține Dacia Sandero decât Maroc. FOTO – Caracter ilustrativ Aici este produs Sandero, cel mai vândut automobil din Europa, și, de anul acesta, în Slovenia și Turcia. Pentru prima dată în istorie, uzina din Mioveni a produs mai puține mașini Dacia decât cea din Maroc. În acest context dificil, evoluția uzinei din Mioveni a provocat discuții, inclusiv între directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, și prim-ministrul Ilie Bolojan. Potrivit Profit.ro, Mihai Bordeanu a declarat recent că, în afară de Duster și Bigster, nu există la orizont alte proiecte care să fie implementate în uzina din județul Argeș.