Președintele IMM România cere un pact economic și social între partidele politice și avertizează că țara are nevoie urgent de un guvern stabil

presedintele-imm-romania-cere-un-pact-economic-si-social-intre-partidele-politice-si-avertizeaza-ca-tara-are-nevoie-urgent-de-un-guvern-stabil

Președintele IMM România, Florin Jianu, a transmis că mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru stabilirea unui pact economic și social, pe fondul blocajului politic și al incertitudinilor economice. De asemenea, acesta a avertizat că economia nu mai poate aștepta și că România are nevoie urgent de un guvern stabil. În cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată la sediul BNR, Florin Jianu a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru organizarea unei întâlniri naționale dedicate identificării unor direcții comune pentru economie.  Loading … Florin Jianu a explicat că inițiativa vine în contextul în care mediul de afaceri resimte puternic efectele instabilității politice și consideră că este nevoie de un dialog între toate partidele pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. „Luând act şi având în vedere ce se întâmplă în acest moment şi care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naţionale cu toate forţele politice pentru a discuta şi a semna un pact economic şi social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”. „Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, dialog și comunicare” Potrivit acestuia, scopul întâlnirii nu este neapărat semnarea unui document formal, ci obținerea unui consens asupra direcției în care trebuie să meargă economia României. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a spus Florin Jianu. Președintele IMM România susține că „economia nu mai poate aştepta” Florin Jianu a mai spus că economia românească nu mai poate aștepta clarificările la nivel politic și a subliniat că încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate.  „Economia, din păcate, nu mai poate aştepta, iar încrederea se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”, a adăugat preşedintele IMM România.

Avertisment fără precedent al șefului Dacia

avertisment-fara-precedent-al-sefului-dacia

Operațiunile Renault din România se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a avertizat François Provost, CEO-ul Renault Group, după o vizită de o săptămână în țara noastră, care a inclus și întâlniri cu angajații. Demersul vine pe fondul unei crize fără precedent a uzinei Dacia de la Mioveni, a cărei producție de autoturisme Dacia Sandero a fost surclasată de Maroc.  Potrivit directorului grupului auto francez, dificultățile cu care se confruntă Renault sunt provocate atât de factori externi, cât și interni. Un cumul de factori care a generat o criză fără precedent Piața auto europeană se află într-o criză profundă și nu a revenit încă la nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19. Reglementările au pus o presiune suplimentară asupra accesibilității prețurilor, iar electrificarea industriei se accelerează continuu. „Este o vizită operațională, parte a dialogului periodic al conducerii Grupului cu organizațiile sale din diferite țări. (…) Francois Provost, CEO Renault Grooup, în timpul vizitei la Mioveni. Sursa foto: Renault Group Din 1999, România a fost o piatră de temelie pentru Renault Group și o forță motrice a succesului Dacia. Astăzi, operațiunile noastre din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a transmis François Provost. CEO-ul Renault a anunțat 3 priorități ale grupului francez în România Ulterior, la finalul vizitei, în timpul căreia a fost prezentă și șefa Dacia, Katrin Adt (foto), Provost a anunțat clar ce trebuie făcut în România. Astfel, CEO-ul Renault a stabilit 3 priorități pentru operațiunile grupului în România. Prima vizează creșterea competitivității fabricii de la Mioveni pentru a asigura volumele viitoare de producție. A doua prioritate este accelerarea transformării RTR și dezvoltarea viitoarei familii Dacia Sandero în numai doi ani. În egală măsură, Provost își propune relansarea dinamicii comerciale, susținută de o politică puternică în domeniul auto care să sprijine producția locală. Francois Provost, CEO Renault Grooup în timpul vizitei la Mioveni, alături de șefa Dacia, Katrin Adt. Sursa foto: Renault Group „Știu amploarea efortului pe care acest lucru îl va necesita din partea echipelor noastre și nu îl subestimez”, a precizat șeful Renault. Provost a lansat în final un mesaj optimist, adăugând că pleacă din România încrezător, după întâlnirile avute cu echipele grupului în timpul vizitei sale. CEO-ul Dacia Renault, Francois Provost. Sursa foto: media.renaultgroup.com „Am văzut un angajament remarcabil în rândul echipelor noastre și, mai presus de toate, o înțelegere comună a eforturilor care ne așteaptă. Acest lucru îmi oferă toate motivele să cred în viitorul operațiunilor noastre din România și în succesele pe care le vom construi împreună”, a conchis CEO-ul Renault Group. Pentru prima dată, România a produs mai puține mașini Dacia decât Maroc De reamintit că vânzările Dacia au scăzut dramatic în România, pe fondul crizei politice și economice. România are principala uzină de automobile a mărcii Dacia, dar între timp amprenta industrială a mărcii s-a extins în Maroc. Pentru prima dată, uzina din Mioveni a produs mai puține Dacia Sandero decât Maroc. FOTO – Caracter ilustrativ Aici este produs Sandero, cel mai vândut automobil din Europa, și, de anul acesta, în Slovenia și Turcia. Pentru prima dată în istorie, uzina din Mioveni a produs mai puține mașini Dacia decât cea din Maroc. În acest context dificil, evoluția uzinei din Mioveni a provocat discuții, inclusiv între directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, și prim-ministrul Ilie Bolojan. Potrivit Profit.ro, Mihai Bordeanu a declarat recent că, în afară de Duster și Bigster, nu există la orizont alte proiecte care să fie implementate în uzina din județul Argeș.

Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister

florin-manole:-legea-salarizarii-da-mai-multi-bani-unui-minister

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii.  Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.

România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane de euro. Care este explicația România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane

romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane-de-euro-care-este-explicatia-romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator.-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane

Înzestrarea Armatei Române cu două noi corvete ușoare a generat un paradox financiar aparent inexplicabil la prima vedere. România și Bulgaria cumpără platforme navale similare, construite de același grup industrial german, Rheinmetall/NVL. Cu toate acestea, pe hârtie, programul naval românesc apare ca fiind cu aproximativ 340 de milioane de euro mai scump. Rapoartele oficiale, contractele și comunicatele producătorului arată că diferența uriașă de preț nu provine din faptul că vecinii bulgari au reușit să negocieze prețuri mai bune ca ale noastre. Plătim mai mult pe aceleași modele de nave din cauza echipamentelor pe care le-am ales pentru corvete și pentru că România a ales să folosească banii din bugetul Apărării pentru a acoperi găurile financiare din industria navală locală. Care este diferența dintre cele două programe militare în documentele oficiale Ca să înțelegem de ce bulgarii plătesc mai puțin decât noi, trebuie să comparăm cele două programe de înzestrare militară. În cazul României, prin Mecanismul SAFE, avem contracte de achiziție cu Rheinmetall/NVL în valoare de 920 de milioane de euro (fără TVA). În schimbul acestor bani urmează să primim patru nave: două de patrulare maritimă și două de intervenție pentru scafandri. Conform informărilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) către Parlament, doar cele două nave de patrulare costă aproximativ 836 de milioane de euro, iar navele ar trebui să fie construite pe plan local. De cealaltă parte, programul Bulgariei (MMPV 90) prevedea un buget inițial de aproximativ 420 de milioane de euro pentru două platforme navale, fără armament și muniție. Costul total al achizițiilor a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care a inclus și logistica sau armamentul de bază. Bulgaria pare că plătește mai puțin pentru că a spart achiziția corvetelor în mai multe contracte Analiza documentelor oficiale arată că această diferență de sute de milioane de euro este generată de trei factori majori veniți din deciziile politice și structurare financiară. Primul este legat de abordarea statului vecin. Bulgaria a ales o strategie a contractelor fragmentate pentru a menține costurile inițiale la un nivel aparent scăzut. Deși bugetul asumat de guvernul bulgar a fost de 500 de milioane de euro, comisia de apărare din Parlamentul de la Sofia a aprobat ulterior un proiect separat, în valoare de aproape 100 de milioane de euro. Această finanțare suplimentară este destinată exclusiv sistemelor de război electronic și capabilităților avansate antisubmarin. Practic, dacă se adună costurile navei de bază, cel al armamentului și cel al sistemelor electronice adiționale, prețul real al programului bulgar este mult mai apropiat de prețul pe care îl plătește și România. Echiparea superioară a navelor. România cumpără corvete care pot fi folosite din prima zi Al doilea factor major este reprezentat de faptul că România a ales să echipeze corvetele cu mai multă tehnologie militară încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall a fost acceptată de MApN tocmai pentru că livrează o soluție integrată: sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei complet operațional, artilerie de precizie și rachete moderne. Practic, România cumpără nave gata de luptă, în timp ce Bulgaria le dotează treptat, după achiziție. Salvarea Șantierului Naval Mangalia din bugetul Apărării, prin programul SAFE Cea mai mare diferență dintre prețurile plătite de România și Bulgaria este acoperită de salvarea Șantierului Naval Mangalia. Programul european SAFE, accesat de România, prevede credite cu dobândă redusă pentru investiții militare. O mare parte din creditul accesat de România pentru investiții militare merge către plata datoriilor istorice pe care le are Șantierul Naval Mangalia. Conform tabelului preliminar de creanțe și planului de reorganizare consultat de CITR, Șantierul Naval Mangalia are datorii totale de aproximativ 1,05–1,08 miliarde lei, adică în jur de 207–213 milioane de euro, la care se adaugă datorii curente de peste 160 milioane lei acumulate după intrarea în soluționare a procedurii de faliment. Statul român folosește contractul de aproape un miliard de euro semnat cu Rheinmetall pentru a scăpa de datoriile șantierului de la malul mării, încercând să îl salveze din pragul falimentului și să îl transforme într-un activ viabil pentru apărare.

După jaful național Microbuzele școlare, un alt program stârnește suspiciuni. Creșe noi, construite la suprapreț. Cea mai scumpă creșă, de 12 milioane de lei, a fost inaugurată de Ilie Bolojan la Oradea. Gândul prezintă analiza costurilor pe metrul pătrat

dupa-jaful-national-microbuzele-scolare,-un-alt-program-starneste-suspiciuni-crese-noi,-construite-la-suprapret-cea-mai-scumpa-cresa,-de-12-milioane-de-lei,-a-fost-inaugurata-de-ilie-bolojan-la-oradea.-gandul-prezinta-analiza-costurilor-pe-metrul-patrat

Uriașul scandal „Microbuze electrice școlare” a dus – în urma repetatelor semnale de alarmă trase de Gândul – la declanșarea unei anchete de proporții a Parchetului European. Acum, după acuzațiile legate de manipularea licitațiilor publice în dosarul microbuzelor supraevaluate, la orizont apar alte semne de întrebare, de data aceasta în contextul noilor creșe care sunt inaugurate în mare viteză, pe ultima sută de metri. Programul guvernamental „Sfânta Ana” – finanțat prin PNRR și bugetul de stat – a fost inițiat în anul 2021. Prevede construirea a 247 de noi creșe la nivel național, iar suma totală alocată pentru acest program este de 299 milioane euro.  Programul Guvernamental de Construire Creșe „Sfânta Ana” este derulat de Ministerul Dezvoltării și implementat prin Compania Națională de Investiții (CNI). 230 milioane euro sunt alocate prin PNRR. 69 milioane euro reprezintă o majorare de 30% conform OUG nr.124/2021.  Creșele trebuie să corespundă standardelor nZEB (clădiri aproape independente energetic). Oficial, s-a pornit la drum de la o idee generoasă. Sunt construite „creșe moderne si prietenoase cu mediul înconjurător, în care energia necesară va proveni parțial din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice”. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, în luna iunie, că „până la finalul lunii august, vor fi construite 100 de astfel de creșe”. Până la acest moment, 84 de creșe au fost finalizate, dar au apărut, imediat, și semnele de întrebare referitoare la costuri. Sunt justificate sau nu? Autoritățile sunt întrebate, frecvent, de ce nu se investește și în repararea străzilor din localitățile respective, în noi locuri de joacă sau în recondiționarea/modernizarea unor școli vechi. Încă nu există lista centralizată a creșelor deja construite Gândul a analizat, comparativ, prețul final pe metru pătrat construit la câteva dintre creșele inaugurate deja de ministrul Dezvoltării – Cseke Atilla – și de premierul demis Ilie Bolojan. Urbanistul Alexandru Pânișoară a oferit, pe de altă parte, toate explicațiile necesare. Surprinzător, încă nu există o listă centralizată cu cele 84 de creșe deja construite și predate autorităților locale. Harta interactivă MonitorPNRR prezintă doar localitățile unde au fost semnate contracte pentru construirea acestor creșe. Nu sunt oferite alte detalii în afară de tipul creșei – mică (albastru deschis), medie (albastru), mare (albastru închis). Gândul a solicitat reprezentanților Ministerului Dezvoltării lista centralizată – județ, localitate, valoare contract, firma care a construit creșa – a creșelor construite cu fonduri PNRR până în data de 13 iulie 2026. Lista localităților unde s-au semnat contracte pentru construirea creșelor prin programul guvernamental „Sfânta Ana” Creșe de trei tipuri – mari, medii și mici În funcție de necesitățile fiecărei comunități locale au fost gândite 3 proiecte tip: Creșă mică (4 grupe, capacitate totală – 40 de copii) O astfel de creșă mică – 2 variante – costă, potrivit CNI, 12. 249.269, 78 lei cu TVA (varianta 1) sau 12.331.995, 78 lei cu TVA (varianta 2). Este vorba de peste 2.4 milioane euro / creșă. Sursa – CNI Creșă medie (7 grupe, capacitate totală – 70 de copii) O astfel de creșă medie – 2 variante – costă, potrivit CNI, 17. 092.424, 85 lei cu TVA (varianta 1) sau 17.263.483, 70 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă medie costă peste 3.4 milioane euro.  Sursa – CNI Creșă mare (11 grupe, capacitate totală – 110 copii) O astfel de creșă mare – 2 variante – costă, potrivit CNI, 22.262.920, 53 lei cu TVA (varianta 1) sau 22.478.830, 10 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă mare costă peste 4.4 milioane euro. Sursa – CNI 2026. „Austeritatea lui Bolojan”. Creșă mică la Oradea, dar cu costuri mari Timp de 12 ani – în perioada iunie 2008 – octombrie 2020 – premierul demis Ilie Bolojan a fost primar la Oradea. Din 2020 și până în 2024, Ilie Bolojan a fost președinte al Consiliului Județean Bihor. Județul Bihor rămâne „zona de influență” a „premierului austerității”, iar operațiunea „Creșe prin programul Sfânta Ana” întărește această regulă nescrisă. Premierul demis a inaugurat o creșă cu o capacitate de doar 40 de locuri (creșă mică). A fost construită prin Programul național „Sfânta Ana”, derulat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Grădinița a costat 12,4 milioane de lei, fără TVA. Creșa este organizată pe un singur nivel. Spațiul a fost împărțit în trei zone principale: Zona administrativă – spațiile de primire, cabinetele medicale, o mică infirmerie și birourile Zona destinată activităților educaționale – săli de joacă și dormitoare pentru cele patru grupe formate din câte 10 copii; Zona tehnică – bucătăria complet echipată, biberoneria, spălătoria, uscătoria și spațiul pentru călcat. Ilie Bolojan, la inaugurarea creșei din Oradea Noua creșă de pe strada Aluminei din Oradea are o suprafață construită de 1.342 de metri pătrați. Investiția ajunge la aproximativ 9.240 de lei pentru fiecare metru pătrat construit, fără TVA, respectiv aproximativ 1.850 de euro. Raportat la capacitatea creșei, calculele arată că investiția ajunge la 375.100 de lei pentru fiecare dintre cele 40 de locuri, fără TVA. În consecință, pentru fiecare copil care va fi înscris în noua creșă au fost alocați peste 300.000 de lei din fonduri europene nerambursabile. Lucrările au fost executate de NEWCON TEHNIC SRL. Compania din Oradea a fost înființată în noiembrie 2022. Este abonată la bani publici, potrivit informațiilor furnizate de termene.ro. Firma a cunoscut o ascensiune spectaculoasă într-un interval foarte scurt de timp. (toate detaliile AICI) 2025. Creșă mare la Oradea – 19.8 milioane lei Creșa mică inaugurată de Ilie Bolojan este cea de-a doua investiție de acest tip realizată în Oradea prin același program „Sfânta Ana”. În 2025 a fost inaugurată o creșă și în cartierul Nufărul. În data de 11 ianuarie 2025, Cseke Attila – ministrul Dezvoltării – și Florin Birta, primarul Municipiului Oradea, Florin Birta noua creșă construită pe Strada Ion Irimescu, în cartierul Nufărul. Este o creșă tip „mare”, cu 110 locuri. Creșa a fost construită pe un teren viran cu suprafața de 7.162 mp și are o suprafață construită desfășurată de 2.409,13 mp. Valoarea totală a investiției a fost de 16.684.614,16 lei fără TVA, din care contribuția Primăriei Oradea a fost de 1.751.425,72

Apple a detronat Nvidia și a devenit cea mai valoroasă companie din lume

apple-a-detronat-nvidia-si-a-devenit-cea-mai-valoroasa-companie-din-lume

Apple a detronat Nvidia vineri și a devenit cea mai valoroasă companie din lume după ce investitorii și-au reevaluat perspectivele asupra inteligenței artificiale.  Acțiunile Apple valorează acum 4,88 trilioane de dolari, în timp ce acțiunile Nvidia sunt 4,86 trilioane de dolari, după ce compania producătoare de cipuri a suferit un declin de 3,5% .  Loading … Schimbarea ilustrează dorința investitorilor care se concentrează dincolo de beneficiarii fenomenului „AI boom”, precum Nvidia. Compania producătoare de cipuri, inclusiv pentru renumitele plăci video RTX pentru gaming, a deținut titlul de cea mai valoroasă companie din lume din iunie 2025, după ce a depășit Microsoft. În octombrie 2025, Nvidia a devenit prima companie care a atins o capitalizare de piață istorică de 5 trilioane de dolari. În ultimele luni, Nvidia și Apple au avut parcursuri diferite. Producătorul de telefoane iPhone a înregistrat o creștere de 22%, în timp ce producătorul de cipuri pentru AI a înregistrat o creștere de doar 7%, în contextul în care Wall Street își orientează atenția către dezvoltarea centrelor de date axate pe cipuri de memorie și infrastructură. Investitorii preferă strategia lui Tim Cook în detrimentul lui Jensen Investitorii i-au apreciat strategia mai sigură și mai stabilă a lui Tim Cook privind AI și modelul de cheltuieli de capital. Nvidia condusă de Jensen Huang a devenit cea mai profitabilă companie în 2025. Cererea de echipamente hardware pentru centrele de date destinate avântului AI a crescut. Dar modelul lui Jensen presupune cheltuieli masive de capital în centrele de date.  Apple își poate monetiza tehnologia AI prin intermediul bazei uriașe de utilizatori loiali și al diviziei de servicii. „Apple era considerată ca un competitor întârziat în cursa AI fiindcă nu a cheltuit pentru a dezvolta modele AI, dar percepția s-a schimbat acum”, a spus Toni Meadows, șeful investițiilor de la BRI Wealth Management. „Apple este mai puțin expusă la necesitarea unor cheltuieli de capital crescute și este mai  bine poziționată pentru a monetiza  Inteligența Artificială prin intermediul serviciilor,  al fidelizării utilizatorilor în cadrul ecosistemului și al actualizării hardware. Reevaluarea reflectă încrederea în durabilitatea câștigurilor, mai degrabă decât în așteptările rpivind un potențial de creștere speculativ legat de AI”, a adăugat acesta, potrivit Reuters . În septembrie, Tim Cook se pregătește să-și cedeze rolul de director eecutiv către John Ternus, un veteran al domeniului hardware. Decalajul dintre Nvidia și Apple se reduce Apple era o companie văzută în urmă în cursa AI. Reducerea decalajului față de Nvidia reflectă eforturile Apple de a se impune mai ferm printre jucătorii de top. În iunie, compania a lansat o reviziuire mult amânată a sistemului Siri. Apple a pariat că asistentul vocal actualizat va ajuta la reducerea decalajului față de adversarii din Big Tech și startup-uri de noua generație. Unii analiști au spus că Apple ar putea să se afle pe mina de aur a inteligenței artificiale. Datelor personale care se află pe fiecare iPhone ar putea fi o resursă valoroasă. Datele personale pot face ca răspunsurile date de Siri să fie mai utile. Nu ca în cazul centrelor de date uriașe, consumatoare de energie. Provocarea este că datele sunt criptate în sistemele de operare în numele confidențialității. Apple trebuie să găsească o modalitate de a le debloca. Sursa Foto: Hepta/Profimedia

Financial Times: Inteligența Artificială nu elimină locurile de muncă entry-level. Le redefinește

financial-times:-inteligenta-artificiala-nu-elimina-locurile-de-munca-entry-level.-le-redefineste

Inteligența Artificială nu va înlocui toți muncitorii umani. Deși este o constatare care ar trebui să-i bucure pe cei mai mulți oameni, Financial Times susține că nu sunt „vești bune”. Ron Schmelzer, expert pe AI, a avertizat pentru Forbes ce domenii profesionale sunt cele mai expuse la automatizare.  Reducerile de 4.800 de locuri de muncă de la Microsoft (2,1% din forța sa globală de muncă) subliniază impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. AI automatizează sarcini specifice, afectând în mod disproporționat lucrătorii din sectorul „gulerelor albe”, în special pe cei mai în vârstă.  Loading … De ce tinerilor le este mai greu să se angajeze? În viitorul apropiat vor fi afectați și angajații din rândul personalului cu calificare medie și cei de pe pozițiile de nivel de intrare. Rolurile de nivel de intrare necesită acum competențe mai avansate, deoarece AI gestionează sarcini de rutină, ridicând prima treaptă de la scara carierei la standarde mai înalte. Din fericire, pozițiile entry-level vor exista în continuare. Însă, pentru a se angaja în sectorul „gulerelor albe” în anul 2026, tineri din generația Z  trebuie să posede mai multe aptitudini și să învețe mai mult decât ar fi trebuit să o facă milenialii din generația Y,  în anul 2016. Motivul pentru care angajații mai în vârstă riscă să devină șomeri neangajabili Lucrătorii mai în vârstă din locuri de muncă cu expunere ridicată optează din ce în ce mai mult pentru pensionarea anticipată. Nu vor putea să se adapteze la noi fluxuri de lucru impuse de AI. În timp ce AI stimulează cererea pentru roluri care construiesc și gestionează tehnologia, aceasta reduce simultan cererea pentru sarcinile de rutină, cum ar fi programarea. Companiile prioritizează acum AI pentru avantaj competitiv față de simplele economii de costuri, ceea ce duce la impacturi specifice asupra anumitor lucrători, sarcini și locații. Microsoft a anunțat săptămâna trecută că va reduce 4.800 de locuri de muncă, aproximativ 2,1% din forța sa de muncă globală, Xbox suportând o mare parte din reducere. „AI schimbă modul în care se desfășoară munca”, a declarat directorul de resurse umane al Microsoft, Amy Coleman, potrivit ABC News, dar compania a spus că lucrătorii afectați nu sunt înlocuiți direct de AI. Mai precis, Microsoft crede că AI va putea prelua poziții care odinioară susțineau sarcini de muncă complete, căi de formare pentru juniori și roluri manageriale care. De obicei,  acest rol le revenea lucrătorilor mai în vârstă. Privind amprenta globală a Microsoft, orașele în care o mare parte din locurile de muncă locale se află în domeniul clerical, administrativ, profesional sau tehnic au înregistrat cele mai mari reduceri de personal. Cel mai recent raport al OCDE privind expunerea la AI la locul de muncă indică locurile de muncă care au trecut în fișa postului cerințele ocupaționale în domeniile cognitive, sociale și fizice. Asta înseamnă că, în domeniile în care sistemele actuale de AI sunt cu adevărat eficiente, atunci acele posturi nu vor mai fi ocupate niciodată de lucrători umani. Ce categorii profesionale sunt mai expuse să-și piardă locurile de muncă Automatizarea pune mai multă presiune pe locurile de muncă create în jurul sarcinilor repetitive. Posturile de muncă în care încrederea, prezența fizică, relațiile inter-umane, îngrijirea, dreptul juridic etc sunt necesare ar putea fi indispensabile pe termen lung. În ianuarie 2026, cercetătorii Brookings au estimat că 37,1 milioane de lucrători din SUA sunt expuși să fie înlocuiți cu inteligența artificială. Majoritatea acestor lucrători au o capacitate mai mare de adaptare, ceea ce înseamnă că pot avea competențe transferabile, economii, acreditări sau piețe locale de muncă profunde. Un grup mai mic, de 6,1 milioane de lucrători, se confruntă atât cu o expunere ridicată, cât și cu o capacitate de adaptare scăzută. Brookings a descoperit că acest grup vulnerabil este concentrat în ocupații clericale și administrative, iar 86% sunt femei. Brookings a constatat, de asemenea, că riscul este legat de piețele locale ale muncii, inclusiv orașele universitare, capitalele statelor și regiunile de dimensiuni medii cu o bază mare de locuri de muncă de birou expuse. Îm 2023, cercetătorii care au studiat AI au constatat că modelele de limbaj sunt în mod surprinzător destul de capabile pentru a îndeplini sarcinile simple ale angajaților de la Grupul de Consultanță Boston. În 2026, perspectivele pentru forța de muncă tânără entry-level par mai favorabile. Unele companii de consultanță, avocatură, software, media, inginerie și modă vestimentară au realizat că tinerii angajați se pot familiariza mai ușor cu lucrul cu AI. Acestea și-au reînnoit programele de instruire și cultura muncii. Ce categorii profesionale se pot adapta mai ușor la noile vremuri? Pentru acești tineri angajați, competențele umane – inclusiv gândirea critică și discernământul profesional – încep să rivalizeze cu abilitățile tehnice de programare în lista calităților solicitate. Adoptarea inteligenței artificialeîn companii transformă, de asemenea, natura activităților desfășurate de noii angajați. „Începem să observăm semnale încurajatoare care indică faptul că sarcinile de debut se schimbă, trecând de la muncă mecanică și repetitivă la activități cu adevărat valoroase”, afirmă Aneesh Raman, director responsabil cu oportunitățile economice în cadrul platformei de carieră LinkedIn. Ravi Kumar, directorul executiv al firmei de consultanță Cognizant, consideră că managerii de nivel mediu,  care, în mod tradițional, se ocupau cu monitorizarea, organizarea și coordonarea activității în marile companii, vor trebui să adopte rolul de „jucători-antrenori”, contribuind la îndrumarea angajaților aflați la început de drum. Eleanor Lightbody, fondatoarea companiei Luminance (care dezvoltă soluții AI pentru domeniul juridic), susține că aceste niveluri intermediare de management ar putea dispărea complet, „deoarece vom angaja mai mulți debutanți care vor înțelege cu adevărat modul de funcționare a AI, în timp ce mai mulți angajați cu experiență vor rămâne în domeniu, întrucât utilizarea AI le permite să fie mai productivi și să aibă o capacitate de lucru sporită”. Sursa Foto: Shutterstock

Agenții imobiliari, brokerii și notarii, în disperare de cauză în urma atacului cibernetic de la Cadastru. Tranzacțiile imobiliare sunt blocate de 4 zile. Ce spune un broker

agentii-imobiliari,-brokerii-si-notarii,-in-disperare-de-cauza-in-urma-atacului-cibernetic-de-la-cadastru-tranzactiile-imobiliare-sunt-blocate-de-4-zile.-ce-spune-un-broker

Atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate (ANCPI) de marți 14 iulie a generat un blocaj masiv pe piața imobiliarelor, iar cei mai afectați sunt cumpărătorii de locuințe cu TVA de 9%, a declarat Alexandru Apostol, broker din cadrul unei companii românești, în exclusivitate, pentru Gândul. Specialistul a precizat că incidentul de securitate cibernetică, în urma cărora datele mai multor români au fost scoase la vânzare, a făcut ca toate tranzacțiile imobiliare să fie puse în așteptare. Motivul este unul simplu. Sistemul ANCPI este blocat și nu se mai pot elibera certificate de carte funciară. „Efectul a fost unul imediat: aproape toate tranzacțiile au fost puse în așteptare, până la remedierea sistemelor ANCPI. Pe de o parte, notarii solicită un extras de carte funciară în momentul semnării unei tranzacții iar, dacă vorbim de tranzacții realizate prin credit, banca finanțatoare intabulează dreptul de ipotecă asupra noii proprietăți”, a declarat Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, care a subliniat că această situație continuă de câteva zile. Care sunt cei mai afectați cumpărători Românii care se află deja în proces de achiziționare a unui imobil cu TVA redus de 9% sunt cei mai îngrijorați de situația actuală, deoarece termenul expiră la 31 iulie, a mai subliniat brokerul. „S-a creat însă o stare de îngrijorare și frustrare, mai ales în rândul cumpărătorilor de locuințe cu TVA 9%, care trebuie să închidă tranzacțiile până la 31 iulie”, a declarat Alexandru Apostol. „Situația are toate premisele să devină foarte gravă” Expertul lansează un avertisment și spune că efectele acestui blocaj riscă să devină foarte grave, dacă nu sunt luate măsuri urgente de gestionare a situației. „Spre exemplu, în această perioadă asistăm și la un vârf de livrări, mulți dezvoltatori dorind de asemenea să livreze în timp util proprietăți purtătoare de TVA 9%, și toate aceste operațiuni cadastrale se suprapun, într-o perioadă în care sistemele sunt indisponibile. Situația nu este încă una gravă dar are toate premisele, în cazul unor noi prelungiri, să devină foarte gravă!”, a mai afirmat brokerul. Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile Alexandru Apostol este de părere că, în având în vedere situația actuală, statul ar trebui să prelungească termenul până la care cetățenii pot achiziționa locuințe cu TVA redus. „Autoritățile ar trebui să aibă în vedere prelungirea termenului până la care pot fi încheiate tranzacțiile cu locuințe noi purtătoare de TVA 9%.”, a afirmat acesta. ANCPI nu a oferit o dată exactă la care va fi reluată activitatea La momentul actual, blocajul continuă, iar ANCPI a revenit cu un nou anunț în care menționează că nu poate oferi o dată exactă la care va fi soluționată situația. Acest context generează un dezechilibru pe piața imobiliarelor, având în vedere că multe tranzacții riscă să nu fie încheiate la timp. „Reprezentanții ANCPI au comunicat inițial că sistemul informatic și aplicația e-Terra vor fi indisponibile până la finalul acestei săptămâni însă astăzi au anunțat că acest termen se va prelungi, fără să avanseze un nou termen. Dacă situația ar fi durat doar până la finalul acestei săptămâni, ar fi putut fi recuperată această perioadă de blocaj, însă orice prelungire ridică semne de întrebare privind capacitatea de închidere în timp util a tuturor acestor tranzacții”, mai spune expertul. Hackerul notoriu care a furat datele românilor de pe site-ul ANCPI și le-a scos la vânzare Sistemul național de cadastru și carte funciară este încă nefuncțional, după atacul cibernetic de la data de 14 iulie, care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Inițial, agenția a prezentat situația drept un „incident tehnic major”. Ulterior, ANCPI a recunoscut că a fost ținta unui atac cibernetic care a produs cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției. Agenția a asigurat însă că datele administrate sunt în siguranță și că nu au fost compromise și a anunțat că instituțiile competente investighează cazul. Cel mai mare atac cibernetic din istoria instituției, în urma căruia datele cetățenilor au fost scoase la vânzare, este opera unui hacker, specializat în comercializarea datelor la nivel mondial, potrivit documentării făcute de Gândul. În mod suprinzător, hackerul a transmis și un mesaj odată cu publicarea informațiilor furate. Află mai multe detalii AICI. FOTO: Envato

Unele conturi din Pilonul II de pensii au înregistrat creșteri semnificative în ultimele luni. Cum a fost posibil și de unde vin banii

unele-conturi-din-pilonul-ii-de-pensii-au-inregistrat-cresteri-semnificative-in-ultimele-luni.-cum-a-fost-posibil-si-de-unde-vin-banii

Peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii au înregistrat o creștere a sumelor din conturile personale. De exemplu, un participant care deținea 2.000 de unități de fond avea, la 10 iulie, aproximativ 7.000 de lei în plus față de începutul lunii mai. Explicația este dată de Bursa de Valori București care a performat în această perioadă și unde fondurile de pensii investesc o parte semnificativă din active, potrivit unei analize economica.net Cât au crescut conturile din Pilonul II Potrivit calculelor, un participant cu 2.000 de unități de fond avea, la 10 iulie, cu aproximativ 7.000 de lei mai mult în cont decât la 5 mai, comparativ cu începutul anului, când câștigul era de aproape 11.000 de lei.  Loading … În prezent, peste 8,3 milioane de români contribuie la sistemul de pensii administrate privat prin Pilonul II. Contribuția este obligatorie pentru angajații care au intrat pe piața muncii înainte de împlinirea vârstei de 35 de ani și reprezintă 4,75% din salariul brut. Datele Autorității de Supraveghere Financiară arată că valoarea unitară a activului net, VUAN, era, la 10 iulie, cu 13,7% peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului trecut. În același interval, inflația s-a situat la 3,9%, ceea ce înseamnă că randamentul fondurilor a depășit de peste trei ori ritmul de creștere a prețurilor. Evoluția favorabilă a conturilor din Pilonul II, determinată de performanța Bursei de Valori București Aproximativ 27% din activele fondurilor de pensii sunt investite în acțiuni listate la BVB, iar peste 60% sunt plasate în titluri de stat. În această perioadă, indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori București, a atins noi maxime istorice și a înregistrat unul dintre cele mai bune randamente din regiune, notează economica.net. Avansul pieței bursiere s-a produs în contextul în care economia României traversează o perioadă dificilă. Deși majorarea a coincis cu perioada de după demiterea Guvernului Bolojan, evoluția nu are legătură cu schimbarea Executivului. Institutul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului, iar unii analiști estimează că economia va rămâne în recesiune și în perioada următoare. Ce trend vor avea pensile private din Pilonul II Economica.net notează că evoluțiile din ultimele luni nu reprezintă o garanție pentru viitor. Analiștii atrag atenția că piețele financiare funcționează în cicluri, iar perioadele de creștere sunt urmate, în mod obișnuit, de corecții. În cazul unei scăderi a Bursei de Valori București, efectele s-ar vedea și în valoarea activelor din Pilonul II. Beneficiile actuale sunt resimțite în special de persoanele care urmează să se pensioneze în această perioadă, în timp ce pentru ceilalți participanți investiția trebuie privită pe termen lung, deoarece valoarea conturilor poate varia în funcție de evoluția piețelor financiare.

Industria, altădată mândrie națională, continuă în picaj și în 2026. Cu cât a scăzut producția industrială în primele 5 luni ale anului

industria,-altadata-mandrie-nationala,-continua-in-picaj-si-in-2026.-cu-cat-a-scazut-productia-industriala-in-primele-5-luni-ale-anului

Producția industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului cu 3,3% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,1%, pe fondul scăderilor înregistrate la industria prelucrătoare și industria extractivă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în luna mai, față de aprilie 2026, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută, însă a scăzut cu 2,8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Comparativ cu mai 2025, producția industrială a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată.  Loading … În luna mai 2026, comparativ cu aprilie, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută. Evoluția a avut la bază creșterea industriei prelucrătoare, de 4,7%, și a industriei extractive, de 1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7,7%. Sursa: INS Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția industrială a fost mai mică cu 2,8% față de luna precedentă, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,2%, industria prelucrătoare, -2,4%, și industria extractivă, -1,1%. Toate sectoarele industriale au fost pe minus comparativ cu anul 2025 Comparativ cu mai 2025, producția industrială a scăzut cu 7,3% ca serie brută. Industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 7,9%, industria extractivă de 5%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat de 3,8%. Sursa: INS Ca serie ajustată, producția industrială a fost cu 5,3% sub nivelul din mai 2025, după scăderi în industria prelucrătoare, -5,5%, industria extractivă, -4,8% și în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,1%. Scăderea din primele cinci luni a venit din industria prelucrătoare și cea extractivă În primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 3,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare, 4,5%, şi industria extractivă, 1,8%. În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,1%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost mai mică cu 3,1%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (4,3%) şi industriei extractive (1,8%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,6%, arată INS.