Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
Dragoș Pîslaru: Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat joi că România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR. Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană, preia Mediafax. Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului”, comunică Pîslaru. 100% Bolojan Pîslaru ține să sublinieze că meritul este exclusiv al Guvernului Bolojan. „Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Fonduri nerambursabile de 5,2 miliarde de euro Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021. Dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. Ministrul a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Nu mai suntem atât de departe” „Cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului. Asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat. Ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Ursula von der Leyen „Felicitări, România!”
Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj românilor, după ce a validat cererea de plată a României, preia G4Media. „Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X. A patra tranșă Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. „Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. Se convine să le mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei, România primeşte o importantă sumă de bani. E un lucru important. Asigură fluxurile de plăţi, începând cu luna iunie. În aşa fel putem plăti constructorii şi beneficiarii noştri”, a spus joi Ilie Bolojan. „Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus şeful Executivului. Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a emis astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Acest pas se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea vizează: consolidarea procesului decizional guvernamental avansarea digitalizării îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. Jaloanele îndeplinite Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale. Peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor. Permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule. Și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului
Joi, 14 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2052 lei/euro, față de 5,2056 lei/euro, referința anunțată în urmă cu o zi. Este a șasea ședință consecutivă de aprecierea pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro până la 2,2052 lei, în scădere cu 0,04 bani față de cotația precedentă de 5,2056 lei. Și dolarul american a înregistrat o scădere în raport cu moneda națională. Potrivit cursului BNR, dolarul a fost cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei. Sursa: Curs BNR Spre deosebire de euro și dolar, francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară. Acesta a ajuns la 5,6863 lei, în creștere cu 0,0012 lei față de evaluarea precedentă. De asemenea, lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, în scădere cu 0,0011 lei comparativ cu ziua anterioară. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Moneda națională a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Marți, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Sursa: Curs BNR RECOMANDAREA AUTORULUI: A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul
Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Amenzi de peste 8 milioane de lei și sute de nereguli descoperite de Inspecția Muncii, în ultima săptămână
Inspectorii de muncă au descoperit sute de nereguli în cadrul controalelor desfășurate la nivel național din ultima săptămână și au aplicat amenzi de peste 8 milioane de lei. Mihai-Nicolae Ucă, Inspector General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii, a vorbit pentru Gândul despre combaterea muncii nedeclarate și despre neregulile privind siguranța la locul de muncă. Oficialul a transmis că ultimele controale efectuate de inspectorii de muncă au scos la iveală abateri grave precum: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Potrivit acestuia, în doar cinci zile de controale, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 8,2 milioane de lei și a identificat sute de persoane care lucrau fără forme legale. Mihai-Nicolae Ucă. Sursa foto: Facebook „În contextul intensificării eforturilor de monitorizare a pieței muncii, concluziile acestei săptămâni de activitate intensă vizează, în special, cele mai grave derapaje: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului: în doar cinci zile, am aplicat amenzi care depășesc 8,2 milioane de lei. Dincolo de aceste sume, îngrijorător este faptul că am identificat peste 500 de persoane care lucrau fără forme legale”, a transmis Mihai-Nicolae Ucă, pentru Gândul. Mai multe echipamente de muncă au fost oprite pentru a preveni accidentele Oficialul a vorbit și despre vulnerabilitățile la care sunt expuși angajații și a explicat că, pe lângă aspectele contractuale, inspectorii de muncă au intervenit acolo unde viețile omenești erau puse în pericol. Una dintre măsurile luate a fost oprirea imediată a mai multor echipamente de lucru care ar fi putut provoca posibile tragedii. „Acești oameni sunt vulnerabili în fața oricărui incident, fiind lipsiți de orice protecție socială sau medicală. Pe lângă aspectele contractuale, am intervenit drastic acolo unde viața angajaților era pusă în pericol. Am dispus oprirea imediată a unor echipamente de lucru care nu aveau ce căuta în funcțiune, prevenind astfel posibile tragedii”, a mai spus Mihai-Nicolae Ucă. În final, Inspectorul General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii a transmis un mesaj pentru toți angajatorii din România. Acesta a subliniat că succesul unei afaceri nu se construiește pe riscul angajatului și nici pe sfidarea legii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția Muncii a dat AMENZI de peste două milioane de lei pentru neregulile descoperite la angajarea cetățenilor străini. Câți lucrează în România Specialiștii în imigrare denunță proiectul de OUG a guvernului Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă muncitorii pleacă ilegal din România, deși nu ei îi recrutează
România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Oana Gheorghiu confirmă dezvăluirea Gândul despre emailurile către ADR și STS în care se interesa dacă instituțiile vor să cumpere produsele Schwarz Digits. Spune că nu a făcut trafic de influență
Într-o replică pentru redacția Gândul, Oana Gheorghiu recunoaște că a trimis emailuri la instituții ale statului. Gândul a dezvăluit că vicepremierul României a întrebat, de pe adresa de email de la Guvern, dacă Autoritatea de Digitalizare a României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt interesate de produsele gigantului german Schwarz Group. Ea menționează, însă, că nu a făcut trafic de influență prin acele emailuri. Cu toate acestea, dreptul la replică începe cu acuzația că „informațiile vehiculate în spațiul public sunt false”, dar nu reiese ce este fals, din moment ce, câteva rânduri mai jos, Oana Gheorghiu recunoaște că acele emailuri sunt reale: „Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.” „Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a transmis Gheorghiu. Replica continuă: „Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru.” Într-adevăr, întâlnirea a fost comunicată de Oana Gheorghiu, pentru urmăritorii săi de pe Facebook. La nivel de guvern, nu există însă nicio comunicare oficială din care să reiasă că reprezentanții Schwarz Digits au avut întâlniri cu reprezentanți ai guvernului sau altor instituții din România, în ianuarie 2026. Așa cum Gândul a subliniat, comunicarea oficială a guvernului este numai pentru data de 10 martie 2026. Gheorghiu a mai transmis că nu este nicio legătură între faptul că întreba prin emailuri dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz și faptul că un mare retailer din România, parte din același grup, a fost un donator generos pentru ONG-ul ei. Argumentul adus de vicepremier este că nu doar acest retailer a donat pentru campaniile sale. „În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată”, ne-a mai transmis Oana Gheorghiu. „Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației”, mai transmite Oana Gheorghiu către Gândul. Nu este clar însă de ce a menționat aceste aspecte, întrucât Gândul nu a scris că vicepremierul ar fi solicitat contractarea serviciilor în mod direct sau că ar avea vreo atribuție în procedurile de achiziție. Oana Gheorghiu a întrebat instituțiile statului dacă sunt interesate de produsele Schwarz Group Gândul a scris, în exclusivitate, că vicepremierul României a dat emailuri la mai multe instituții din România în care întreba, practic, dacă acestea sunt interesate de produsele Schwarz Digits, artera IT a grupului german. În urma articolului, Oana Gheorghiu a transmis o reacție redacției Gândul și publicăm integral mai jos punctul de vedere: Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare. Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru. Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației. Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals. În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată. În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională