A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Producția industrială din România a crescut în martie 2026 cu 11,6% față de luna precedentă, pe serie brută, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, sectorul industrial rămâne pe scădere comparativ cu anul trecut și pe ansamblul primului trimestru din 2026. Datele publicate de INS confirmă că industria românească continuă să fie afectată de slăbirea cererii și de probleme din industria prelucrătoare, principlaul motor al economiei industriale. Comparativ cu martie 2025, producția industrială a scăzut cu 0,7% pe serie brută și cu 2,2% pe serie ajustată sezonier. Sursa: Institutul Național de Statistică „Faţă de luna martie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS. Pe ansamblul primului trimestru din 2026 (ianuarie-martie), industria a înregistrat un declin de 2% față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută și de 2,4% pe serie ajustată. Seria brută arată evoluția efectivă a producției industriale, fără ajustări sezoniere, în timp ce seria ajustată elimină influențele sezoniere și ale numărului de zile lucrătoare, pentru a reflecta mai clar tendința reală. Industria prelucrătoare trage în jos rezultatele INS arată că scăderea pe termen anual este determinată în principal de industria prelucrătoare, unde producția a coborât cu 3,2%. În schimb, industria extractivă și sectorul energetic au înregistrat creșteri ușoare, între 1 și 3%, fără să compenseze însă pierderile din zona manufacturieră. Sursa: Institutul Național de Statistică „Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%”. Sectoarele din industrie au evoluat diferit Susținută de creșteri de două cifre pe termen scurt, +24% față de februarei, pe partea de structură, industria extractivă a crescut atât lunar, cât și anual. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a avut un parcurs neuniform, creștere lunară de 13,3%, dar scădere anuală, ceea ce indică fluctuații mari în producție. De asemenea, energia electrică și termică a scăzut ușor față de februarie, -2,8%, dar a înregistrat o creștere de 3,6% pe termen anual. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE
Dezvoltator imobiliar din Iași, vizat într-un dosar Antifraudă. Prejudiciu de peste 13 milioane lei
Inspectorii ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei în domeniul imobiliar, într-un caz în care un dezvoltator din Iași este acuzat să ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi evitat plata impozitului pe profit prin înregistrări contabile considerate nereale. „Ziarul de Iași” a aflat că în acest caz este vizat dezvoltatorul imobiliar Cristinel Daniel Niculiță. Omul de afaceri respinge acuzațiile și susține că este vorba despre o interpretare eronată a situației sale fiscale. Acesta va contesta măsurile în instanță. „Este un control al ANAF Suceava, prin Antifraudă. Consider că sunt acuzații fără bază legală, și vom contesta în instanță această decizie, pe care o considerăm un abuz. Noi avem în acest moment antecontracte, nu contracte finale. Inspectorii au tratat situația ca și cum firma ar fi realizat deja profit, deși, în opinia noastră, profitul apare abia la finalizarea contractelor. Este adevărat că există o cifră de afaceri mare, însă asta nu înseamnă automat că există și profit impozabil în acest moment. În următoarele luni, când vor fi încheiate contractele finale, atunci se vor face și diferențele contabile și fiscale aferente”, a declarat Daniel Niculiță. Potrivit ANAF, societatea verificată ar fi construit și vândut opt blocuri de apartamente, iar inspectorii susțin că a fost folosit „un mecanism repetitiv și constant de înregistrări contabile nereale”, prin care veniturile ar fi fost amânate nejustificat. Citește mai mult pe Ziarul de Iași
Metrourile Alstom nu au nici acum avizele pentru intrarea în circulație
Situația trenurilor de metrou produse de Alstom, pentru care Metrorex a plătit un avans de 20 de milioane de euro, devine tot mai complicată. Din cele 13 trenuri care trebuie livrate, doar 12 sunt la București. Una dintre garnituri încă se află în Franța, în posibile teste. Cert este că, până în prezent, potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, niciun tren nu a obținut agrementarea tehnică (avizele tehnice și de siguranță) de la Autoritatea Feroviară Română. Din cauza întârzierilor, Alstom a acumulat penalități uriașe. „La data de 02.12.2020 Metrorex a încheiat cu Alstom Transport Franța un contract în valoare de 103.244.383,49 euro, pentru furnizarea a 13 trenuri. Perioada până la care furnizorul s-a obligat să furnizeze cele 13 trenuri și care include omologarea/agrementarea tehnică a produsului la AFER, testarea și punerea în funcțiune cu călători (P.I.F. cu călători) este de 30 de luni de la semnarea Contractului. Până la data prezentei, au fost transportate la București 12 trenuri. Pentru introducerea în exploatare a trenurilor, primele garnituri trebuie să efectueze împreună cu Autoritatea Feroviară Română testele statice de tip și testele dinamice de tip, la finalizarea cărora AFER va emite Agrementul Tehnic Feroviar, document esențial pentru trecerea la etapa următoare. La acest moment, niciunul din trenuri nu a primit agrementarea AFER”, se arată într-un răspuns al reprezentanților Metrorex, la solicitarea Gândul, semnată de Mariana Miclăuș, director general al companiei. Trenul prototip Alstom trebuie să parcurgă rodajul de 10 mii de kilometri înainte de intrarea în circulație Potrivit sursei citate, după obținerea Agrementului Tehnic Feroviar trebuie efectuate testele de anduranță: „Pentru trenul prototip înseamnă parcurgerea a 10.000 km și 2.000 km pentru fiecare dintre celelalte trenuri”, spun reprezentanții Metrorex. Rodajul trebuie realizat pe Magistrala 5 – Drumul Taberei. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Ultimul termen avansat de către cei de la Alstom pentru intrarea în circulație a noilor trenuri era 1 iulie 2026. Alstom a acumulat penalități uriașe, care vor fi disputate în instanță Surse din cadrul Metrorex au dezvăluit pentru Gândul că și acest termen a fost devansat. Aceste întârzieri au dus la penalități uriașe. „Referitor la valoarea penalităților, la acest moment, acestea însumează cca. 60 milioane euro. Plata penalităților este disputată în instanță”, au mai precizat oficialii Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Mai mult, trenurile Alstom au fost implicate în câteva incidente. Ultimul dintre ele s-a consumat în luna februarie, când, în timpul unor teste, mecanicul Metrorex a rămas în mână cu butonul pentru frâna de siguranță. Potrivit unui document intrat în posesia Gândul, ca urmare a acestui incident, cei de la Alstom au decis să interzică „orice deplasare în regim de tracțiune proprie a acestor trenuri până la elucidarea cauzei defectării butonului «Frâna de Siguranță»”. De asemenea, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste Explicațiile halucinante oferite de Alstom, producătorul metrourilor care nu circulă, după ce Gândul a dezvăluit că mecanicii Metrorex au rămas în mână cu maneta pentru frâna de siguranță. „Sunt incidente normale în etapa de testare”
Cu câți lei a ajuns să se vândă 1 euro, la o săptămână după demiterea lui Bolojan. Paradoxul cireșelor: Cât costă un kilogram
Cu câți lei a ajuns să se vândă 1 euro, la o săptămână după demiterea lui Bolojan. Paradoxul cireșelor: Cât costă un kilogram. „Cursul euro/leu a crescut, prețul la cireșe a scăzut!”, este mesajul Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România. Un kilogram de cireșe pietroase „foarte, foarte dulci” costă 20 lei la piață. În același timp, 1 euro se vinde cu 5.324 lei și se cumpără cu 5.096 lei, la casele de schimb valutar. Cât costă un kilogram de cireșe în piețele din Sibiu. „Avem clienți” Potrivit Ora de Sibiu, în Piața Cibin din Sibiu, cireșele din Spania se vând la un preț piperat. Cireșele de Spania din Cibin pot fi cumpărate cu 180 de lei kilogramul. În condițiile în care cireșele românești vor apărea de abia peste o lună și jumătate (cel mai devreme), comercianții spun că au clienți, chiar și cu prețul exorbitant. Cât costa un kilogram de cireșe pietroase în iulie 2025 într-o piață din București Pe 20 iulie încă se mai găseau cireșe în piețele din București. Comercianții spuneau că sunt românești, de la Voinești, iar prețul pentru un kilogram de cireșe ajunsese la un sfert față de începutul sezonului. De exemplu, în Piața Gorjului din cartierul Militari, Sector 6, duminică, de Sfântul Ilie, erau cel puțin cinci tarabe care vindeau aceste fructe, pietroase.
Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud
Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”
Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari
Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează
Leul continuă să respire ușurat după căderea guvernuluin Bolojan. Înregistrează a treia zi de creștere consecutivă
Marți, 12 mai, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2103 lei/euro, faţă de 5,2222 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Curs euro/leu – Euro a început să scadă încă de ieri, 11 mai, ajungând în această dimineață la nivelul de 5,19 lei. În orele următoarea, euro a crescut la 5,20 lei, pe piaţa interbancară, după care s-a stabilizat la 5,21 lei. Leul a început săptămâna în creştere faţă de nivelul înregistrat vineri la cursul BNR Leul a început săptămâna cu o ușoară apreciere față de nivelul consemnat vineri la cursul BNR. În dimineața zilei de luni, euro era tranzacționat pe piața interbancară la 5,21 lei, comparativ cu 5,23 lei, cât indicase cursul oficial publicat vineri de Banca Națională. După ora 9:30, moneda europeană a coborât la 5,20 lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. Luni, 11 mai 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,2222 lei pentru un euro, în scădere față de nivelul de 5,2364 lei/euro afișat vineri. Înainte de această corecție, euro înregistrase patru ședințe consecutive de creștere record în raport cu leul: 5,1417 lei pe 30 aprilie, 5,1998 lei pe 4 mai, 5,2180 lei pe 5 mai și 5,2688 lei pe 6 mai 2026. De la finalul lunii aprilie și până pe 6 mai, pe fondul intensificării crizei politice, moneda europeană s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de leu, atingând cel mai ridicat nivel din istorie. Pe 28 aprilie 2026, cursul oficial anunțat de BNR era de 5,0937 lei/euro. Pe piața interbancară, euro a atins pragul de 5,26 lei miercuri, 6 mai 2026, nivel la care s-a menținut și în cursul zilei de joi, 7 mai 2026. AUTORUL RECOMANDĂ
Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării
„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.
Ilie Bolojan, subiectul anchetei ASF Pentru ce este anchetat
Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru al Energiei, a devenit obiectul unei analize riguroase din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Piața de capital din România se află în fața unui moment fără precedent, în care acțiunile guvernului publică Financial Intelligence. În centrul problemei se află cel valoros emitent al Bursa de Valori București, Hidroelectrica. Miza este modul în care deciziile politice de la vârful Guvernului sunt comunicate investitorilor posibil privigeliați. Suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate Ancheta ASF nu vizează doar o simplă eroare administrativă. Ridică suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate, fapte care, conform reglementărilor europene, pot atrage sancțiuni severe. După căderea cabinetului prin moțiune de cenzură, intervenția lui Ilie Bolojan asupra conducerii Hidroelectrica a declanșat un conflict juridic ce pune sub semnul întrebării respectarea regulilor de guvernanță corporativă la cel mai înalt nivel al statului. ASF: “Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a AGA din 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate” Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF.” Posibila manipulare a Bursei prin omisiune Reacția Autorității de Supraveghere Financiară vine după informațiile privind intenția Ministerului Energiei de a solicita suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, pe fondul unui dosar de corupție, informație publicată pe site-ul ministerului, dar care nu a apărut pe platforma Bursei de Valori București, unde sunt informaţi investitorii. Ulterior, Hidroelectrica a anunțat că nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi a AGA din 29 mai, din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. Reacția Hidroelectrica, integral “În contextul informațiilor apărute în spațiul public prin intermediul unui comunicat de presă emis de acționarul majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, la data de 8 mai 2026, referitoare la intenția de suplimentare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor („AGA”) S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica” sau „Societatea”), cu propunerea de suspendare a Președintelui Consiliului de Supraveghere prin act adițional la contractul de mandat, se impun o serie de clarificări privind cadrul legal aplicabil emitenților listați și principiile de guvernanță corporativă incidente. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2017, art. 105 alin. (3) lit. a), completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală, în termenele prevăzute de lege, urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață, respectiv prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai În situația de față, ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai 2026, astfel incât convocatorul completat să fie publicat în Monitorul Oficial în data de 18 mai 2026, ulterior aprobării formale de către Directorat. Totodată, conform Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 83^1 lit. b), precum și Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 234 alin. (1) lit. b), constituie informație privilegiată „solicitarea adresată de acționarii îndreptățiți să convoace/să completeze convocatorul AGA”. Astfel, la data prezentei, Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil. În acest context, informațiile privind intenția de suplimentare a ordinii de zi au fost făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă anterior primirii de către emitent a unei solicitări oficiale de completare a ordinii de zi, fapt care a generat imposibilitatea societății de a verifica, analiza și comunica în mod corespunzător informația către piață, în conformitate cu obligațiile legale ce revin unui emitent listat. Suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica De asemenea, subiectul comunicat public, respectiv suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, reprezintă un aspect sensibil din perspectiva guvernanței corporative și a stabilității conducerii societății, cu potențial impact semnificativ asupra percepției investitorilor, reputației emitentului și evoluției prețului acțiunii pe piața de capital, în conditiile in care informația a fost diseminată în timpul orelor de tranzacționare, anterior unei comunicări oficiale a emitentului prin canalele reglementate ale pieței de capital, aspect susceptibil să genereze volatilitate, interpretări incomplete sau reacții investiționale în absența unui cadru informațional complet, verificat și comunicat în mod oficial de către societate. Abuzul de piață În plus, având în vedere natura informației comunicate și calificarea expresă a acesteia drept informație privilegiată de către legislația pieței de capital, modalitatea de diseminare utilizată ridică serioase preocupări din perspectiva respectării obligațiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (MAR), cu precădere în ceea ce privește prevenirea divulgării selective de informații și menținerea integrității pieței. Publicarea unui comunicat prin canale externe mecanismelor oficiale de informare a pieței, în absența unei raportări curente realizate de emitent și anterior notificării oficiale a societății ridică îngrijorări din perspectiva respectării principiilor de guvernanță corporativă și a obligației de asigurare a tratamentului egal al acționarilor și investitorilor, prevăzute atât de Legea nr. 24/2017, cât și de OUG nr. 109/2011. Informații susceptibile de a influența deciziile investiționale În cazul unui emitent listat, informațiile susceptibile de a influența deciziile investiționale trebuie comunicate pieței într-o manieră simultană, completă și nediscriminatorie, prin intermediul canalelor oficiale de raportare, orice abatere de la acest mecanism fiind susceptibilă să genereze asimetrii informaționale între diferitele categorii de investitori și să afecteze accesul egal la informație al acționarilor minoritari. Suplimentar celor