Etichetă: Economic

Unele conturi din Pilonul II de pensii au înregistrat creșteri semnificative în ultimele luni. Cum a fost posibil și de unde vin banii

Peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii au înregistrat o creștere a sumelor din conturile personale. De exemplu, un participant care deținea 2.000 de unități de fond avea, la 10 iulie, aproximativ 7.000 de lei în plus față de începutul lunii mai. Explicația este dată de Bursa de Valori București care a performat în această perioadă și unde fondurile de pensii investesc o parte semnificativă din active, potrivit unei analize economica.net Cât au crescut conturile din Pilonul II Potrivit calculelor, un participant cu 2.000 de unități de fond avea, la 10 iulie, cu aproximativ 7.000 de lei mai mult în cont decât la 5 mai, comparativ cu începutul anului, când câștigul era de aproape 11.000 de lei.  Loading … În prezent, peste 8,3 milioane de români contribuie la sistemul de pensii administrate privat prin Pilonul II. Contribuția este obligatorie pentru angajații care au intrat pe piața muncii înainte de împlinirea vârstei de 35 de ani și reprezintă 4,75% din salariul brut. Datele Autorității de Supraveghere Financiară arată că valoarea unitară a activului net, VUAN, era, la 10 iulie, cu 13,7% peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului trecut. În același interval, inflația s-a situat la 3,9%, ceea ce înseamnă că randamentul fondurilor a depășit de peste trei ori ritmul de creștere a prețurilor. Evoluția favorabilă a conturilor din Pilonul II, determinată de performanța Bursei de Valori București Aproximativ 27% din activele fondurilor de pensii sunt investite în acțiuni listate la BVB, iar peste 60% sunt plasate în titluri de stat. În această perioadă, indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori București, a atins noi maxime istorice și a înregistrat unul dintre cele mai bune randamente din regiune, notează economica.net. Avansul pieței bursiere s-a produs în contextul în care economia României traversează o perioadă dificilă. Deși majorarea a coincis cu perioada de după demiterea Guvernului Bolojan, evoluția nu are legătură cu schimbarea Executivului. Institutul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului, iar unii analiști estimează că economia va rămâne în recesiune și în perioada următoare. Ce trend vor avea pensile private din Pilonul II Economica.net notează că evoluțiile din ultimele luni nu reprezintă o garanție pentru viitor. Analiștii atrag atenția că piețele financiare funcționează în cicluri, iar perioadele de creștere sunt urmate, în mod obișnuit, de corecții. În cazul unei scăderi a Bursei de Valori București, efectele s-ar vedea și în valoarea activelor din Pilonul II. Beneficiile actuale sunt resimțite în special de persoanele care urmează să se pensioneze în această perioadă, în timp ce pentru ceilalți participanți investiția trebuie privită pe termen lung, deoarece valoarea conturilor poate varia în funcție de evoluția piețelor financiare.

Industria, altădată mândrie națională, continuă în picaj și în 2026. Cu cât a scăzut producția industrială în primele 5 luni ale anului

Producția industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului cu 3,3% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,1%, pe fondul scăderilor înregistrate la industria prelucrătoare și industria extractivă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în luna mai, față de aprilie 2026, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută, însă a scăzut cu 2,8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Comparativ cu mai 2025, producția industrială a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată.  Loading … În luna mai 2026, comparativ cu aprilie, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută. Evoluția a avut la bază creșterea industriei prelucrătoare, de 4,7%, și a industriei extractive, de 1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7,7%. Sursa: INS Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția industrială a fost mai mică cu 2,8% față de luna precedentă, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,2%, industria prelucrătoare, -2,4%, și industria extractivă, -1,1%. Toate sectoarele industriale au fost pe minus comparativ cu anul 2025 Comparativ cu mai 2025, producția industrială a scăzut cu 7,3% ca serie brută. Industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 7,9%, industria extractivă de 5%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat de 3,8%. Sursa: INS Ca serie ajustată, producția industrială a fost cu 5,3% sub nivelul din mai 2025, după scăderi în industria prelucrătoare, -5,5%, industria extractivă, -4,8% și în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,1%. Scăderea din primele cinci luni a venit din industria prelucrătoare și cea extractivă În primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 3,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare, 4,5%, şi industria extractivă, 1,8%. În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,1%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost mai mică cu 3,1%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (4,3%) şi industriei extractive (1,8%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,6%, arată INS.

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România. 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România, un împrumut de 800 de milioane de euro, pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, acordat de Banca Europeană de Investiții. Condiția obținerii banilor este ca acționarii să aprobe împrumutul în Adunarea Generală. Nuclearelectrica anunță că Boardul Băncii Europene de Investiții a aprobat, la 15 iulie 2026, acordarea unui împrumut de 800 milioane euro pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ceea ce pentru România și industria energetică nucleară, în general, reprezintă o finanțare istorică, se arată într-un comunicat al companiei emis joi, 16 iulie.  Loading … Conducerea societății arată că, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, în calitate de împrumutat, a 800 milioane euro aprobați de BEI. Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al Nuclearelectrica și împrumuturi sau garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, în două etape Finanțarea Proiectului se va realiza în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, la 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 milioane euro, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar. “Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizată înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, afirmă Directorul General Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță. Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025, comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al lui 2026, comparativ cu perioada similară anterioară, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliența dezvoltată pe termen mediu și lung, mai spun oficialii companiei. Retehnologizarea închide Reactorul 1 între 2027 și 2030 Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție a Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în 2025 și au continuat și în 2026. Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în 2030. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea eliminării în atmosferă a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele 3 reactoare nucleare la nivel global.

Românii muncesc cel mai puțin din UE. Câți ani petrec în câmpul muncii față de restul europenilor și cine conduce clasamentul

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții profesionale, cu o perioadă de 32,7 ani estimată în 2025, arată datele publicate de Eurostat. Potrivit acelorași date, media duratei de viață la nivel european a ajuns la 37,5 ani, iar Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia au înregistrat cele mai mari durate estimate ale vieții profesionale. Conform datelor Eurostat, durata medie preconizată a vieții profesionale este de 40 de ani în 7 țări din Uniunea Europeană. În fruntea clasamentului se află Țările de Jos cu o medie de 44 de ani, Suedia, 43,4 ani, Danemarca 42,6 ani, Estonia, 41,5 ani, Irlanda, 40,7 ani, Germania, 40,2 ani și Finlanda cu o medie de 40,1 ani.  Loading … România, din nou la coada unui clasament european La polul opus, cele mai scurte durate estimate ale vieții profesionale au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (33,0 ani), Bulgaria (34,6 ani), Croația (35,1 ani) și Grecia (35,3 ani). De asemenea, între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE. Sursa: Eurostat Bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile. În 2025, bărbaţii din UE erau aşteptaţi să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi vieţii profesionale fiind înregistrate în cazul bărbaţilor din Ţările de Jos (45,9 ani), Suedia şi Danemarca (ambele 44,5 ani) şi Irlanda (43,4 ani). Cele mai scurte vieţi profesionale pentru bărbaţi sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36 ani) şi Croaţia (36,3 ani). Sursa: Eurostat Când vine vorba de durata vieții profesionale a femeilor, datele Eurostat arată că durata medie preconizată a vieţii profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Ţările de Jos (41,9 ani) şi Estonia (41,8 ani). Cele mai scurte sunt în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) şi Grecia (31,8 ani). Durata vieții profesionale a crescut în ultimii 10 ani Comparativ cu situaţia din 2016, durata aşteptată a vieţii profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 ani, până la 37,5 ani. Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale a scăzut şi el până la 4,1 ani în 2025, de la 5 ani în 2016. În urmă cu un deceniu durata vieţii profesionale era de 37,6 ani pentru bărbaţi şi 32,6 ani pentru femei. De asemenea, între 2016 şi 2025, durata aşteptată a vieţii profesionale a crescut în toate ţările UE. Malta, Ungaria, Irlanda și Țările de Jos sunt cele patru țări care au înregistrat o creștere semnificativă de minimum 4 ani. La polul opus se află România, Spania, Italia, Germania și Austria, unde durata vieții profesionale a crescut cu mai puțin de 2 ani.

Premierul demis, Bolojan, se întâlnește cu ministrul Energiei din Serbia, pentru semnarea unui memorandum în vederea proiectului Porțile de Fier 3

Premierul demis Ilie Bolojan se va întâlni joi, 16 iulie, la Palatul Victoria, cu ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, pentru semnarea unui memorandum privind un schimb de informații în vederea construirii hidrocentralei Porțile de Fier 3 (Đerdap 3). Proiectul se anunță a fi unul dintre cele mai importante din Europa și chiar Statele Unite și-au exprimat interesul. Guvernul de la București va semna mâine un Memorandum de Înțelegere cu cel al Republicii Serbia, pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap (Porțile de Fier) 3.  Loading … „Întrevedere bilaterală cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović, urmată de ceremonia de semnare a Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informaţii privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”, a anunțat Guvernul României. Negocierile despre Porțile de Fier 3 au început sub mandatul ministrului Bogdan Ivan În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din  Serbia au avut o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai „Industriei Energetice Electrice din Serbia” și ai companiei energetice românești „Hidroelectrica”, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Đerdap 3, comunica la acel moment ministerul sârb. Pe 4 august, ministra energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța ca „iminentă” semnarea memorandumului, în urma dialogului avut cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan. Interesul Statelor Unite pentru proiectul Porțile de Fier 3 Pe 3 iunie, Ambasada SUA la Belgrad a publicat un apel pentru „exprimarea interesului” (EOI), iprin care invită companii americane cu experiență în hidroenergetică și stocarea energiei să participe la proiect. Demersul are la bază „Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei” semnat între Serbia și SUA la 18 septembrie 2024 și înțelegerea stabilită la Washington între ministrul sârb al energiei și subsecretarul de stat american José Fernández, care permite participarea directă a firmelor americane la proiecte de infrastructură, scrie presa sârbă.

Trump pariază pe boom-ul centrelor de date: Vor crea mai multe locuri de muncă

Donald Trump a scris într-o postare de pe platforma The Truth Social că susține construirea centrelor de date la scară largă,  în Statele Unite.În ciuda temerilor exprimate pe rețelele de socializare privind impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii, președintele american susține că centrele de date vor furniza mai multe locuri de muncă în viitor și bani pentru taxe. Liderul de la Casa Albă chiar a comparat profitul care l-ar putea genera centrele de date cu „aurul topit”.  Loading … „Una dintre cele mai mari forțe motrice pentru locuri de muncă în viitor sunt centrele de date. Sunt mari, puternice, îndrăznețe și mașini de făcut bani pentru statul în care sunt construite.”, a spus președintele. Trump l-a acuzat pe guvernatorul statului New York, Kathy Hochul de la Partidul Democrat, pentru oprirea construirii centrelor de date. „Guvernatorul Kathy Hochul, din motive politice, a închis toate centrele de date construite sau care urmează să fie construite în statul New York.Aceste companii sunt acum căutate în Alabama, Florida, Texas, Arizona și multe alte state. Atât taxele, cât și locurile de muncă se ridică la AUR LICHID! Statul New York a luat o decizie teribilă. Toate aceste venituri și alte beneficii vor merge către statele roșii și unele albastre, unde centrele de date sunt căutate ca niște vaci de muls, cu taxe mai mici și locuri de muncă record.” Președintele mai spune că centrele de date nu necesită decât apă și energie electrică pentru care vor plăti. „Acestea trebuie să își plătească propria apă și energie electrică, iar orice rest se întoarce la stat și comunitatea locală.Centrele de date sunt VICTORII extraordinare pentru statele și comunitățile care au norocul să le obțină.New York-ul ar trebui să își schimbe politica IMEDIAT. Democraților radicali de stânga nu trebuie să li se permită să ne facă să pierdem centrele de date, inteligența artificială și toată această tehnologie nouă incredibilă, în favoarea Chinei și a altor țări!”, a scris președintele. Sursa Foto: Envato

Cum a pledat Ministerul de Finanțe pentru ratingul României la prima discuție cu Fitch, cea mai mare agenție de rating

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat marți delegației Fitch Ratings primele rezultate ale măsurilor de consolidare fiscală. Discuția are loc în cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al României. Pe 31 iulie, cea mai mare agenție de rating va decide dacă menține calificativul actual BBB- sau îl va retrograda la așa-numita categorie „junk” – nerecomandat investițiilor. Evaluarea Fitch este urmărită atent de investitori și va avea impact semnificativ asupra costurilor de finanțare ale României. Riscul retrogradării la categoria „junk”, termen folosit pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate recomandate investițiilor, domină dezbaterea publică, în contextul actualului blocaj politic. De asemenea, Fitch este prima și cea mai puternică dintre marile agenții de rating care se pronunță după adoptarea noului pachet de consolidare fiscală. Urmează evaluările Standard & Poor’s și Moody’s care, teoretic nu sunt influențate de alte evaluări, dar verdictul Fitch este un semnal important pentru celelalte agenții. Un asemenea scenariu ar duce la majorarea costurilor la care statul român se finanțează. Iar România plătește deja dobânzi foarte ridicate, aflate frecvent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Ministerul Finanțelor a prezentat datele macroeconomice delegației Fitch În cadrul discuțiilor, oficialii români  au prezentat o analiză detaliată a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a anului 2026, perspectivele pentru anul 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene. „Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice. De aceea, dialogul cu agențiile de rating trebuie susținut prin date credibile, reforme implementate și o direcție fiscal-bugetară predictibilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au evidențiat că măsurile de consolidare fiscală adoptate începând cu anul 2025 produc deja efecte vizibile la nivelul veniturilor bugetare. „Pe partea de cheltuieli, execuția bugetară pentru primele cinci luni ale anului 2026 confirmă că măsurile de limitare a cheltuielilor funcționează conform planificării”, susțin oficialii români. Totodată, delegația Ministerului Finanțelor a subliniat importanța menținerii unui ritm alert al investițiilor finanțate din fonduri europene, ca pilon principal de susținere a activității economice și de compensare a efectelor de ajustare pe termen scurt. Peste 70% din investițiile publice, asigurate din PNRR și fonduri UE Fondurile europene sunt „un motor esențial pentru economie în această perioadă. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice au fost asigurate direct din fonduri europene și din resursele aferente Planului Național de Redresare și Reziliență”, potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor. Reprezentanții ministerului au dat asigurări că sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și operaționalizarea programului SAFE. În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit. Partea română a reafirmat că prioritatea pe termen mediu rămâne îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice, creșterea veniturilor colectate și accelerarea proiectelor de infrastructură care stimulează competitivitatea economică a României. Decizia agenției de rating privind evaluarea ratingului de credit suveran al României și a perspectivei de țară va fi publicată oficial în data de 31 iulie 2026.

Cea mai mare agenție de rating, Fitch, care poate arunca România la junk, față în față cu Ministerul de Finanțe. Cine participă și ce se discută

La ora 15:00 va începe prima discuție a agenției de rating Fitch cu Ministerul de Finanțe din România. Întâlnirea va avea loc online și vor participa, între alții, secretarul de stat Florin Zaharia, dar și Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, conform informațiilor Gândul. Ministerul de Finanțe va prezenta membrilor Fitch  situația din execuția bugetară a statului român, perspectivele de creștere economică, dar și capacitatea de a contracta împrumuturi. Agențiile de rating Fitch și Moody ‘s discută în această săptămână cu Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe și cu Banca Națională a României (BNR). Paradoxal, tema care domină în prezent dezbaterea publică este posibilitatea ca România să fie coborâtă în categoria „junk”, termen folosit pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate recomandate investițiilor. O asemenea retrogradare ar determina aproape inevitabil majorarea costurilor la care statul român se finanțează. Iar România plătește deja dobânzi foarte ridicate, aflate frecvent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Situația este cu atât mai ironică cu cât măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan — de la majorarea taxelor până la diminuarea unor venituri — au fost justificate tocmai prin necesitatea evitării unei scăderi a ratingului de țară. Aceste decizii au împins însă economia românească în recesiune, iar riscul intrării în categoria „junk” pare acum mai serios ca oricând. La preluarea mandatului, Ilie Bolojan avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, publicație urmărită îndeaproape de investitorii internaționali, că pericolul ca România să nu își mai poată achita obligațiile era foarte ridicat, după mai mulți ani caracterizați de deficite considerabile. Premierul susținea că, în lipsa revenirii pe o direcție stabilă, consecințele puteau fi extrem de grave. Prin acest mesaj era pregătit terenul pentru deciziile care aveau să urmeze, printre care creșterea TVA și reducerea cheltuielilor asociate veniturilor angajaților din sectorul public. După un an, în ciuda tuturor măsurilor aplicate, reprezentanții celor mai importante agenții de rating se află la București, iar subiectul unui posibil faliment al României a revenit în discuția publică într-o manieră chiar mai intensă decât înainte. Ce reprezintă ratingul de țară La nivel internațional există trei agenții majore de evaluare financiară: Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s. Acestea sunt companii private și nu dețin o autoritate oficială în cadrul economiei. Cu toate acestea, calificativele acordate de ele influențează puternic comportamentul investitorilor, care stabilesc nivelul dobânzilor în funcție de riscurile indicate prin aceste evaluări. În cazul României, ratingul reflectă, în principal, gradul de siguranță al datoriei publice. Pentru stabilirea calificativului sunt analizate mai multe elemente: posibilitatea statului de a-și rambursa împrumuturile, mărimea deficitului bugetar, nivelul veniturilor publice, dimensiunea economiei, ritmul de dezvoltare economică, ponderea datoriei publice în produsul intern brut și, nu în ultimul rând, stabilitatea politică. Situația României este departe de a fi una favorabilă. Este adevărat că deficitul bugetar s-a redus în 2026, ajungând după primele cinci luni la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Aceasta pare să fie însă singura evoluție pozitivă. În rest, indicatorii transmit semnale îngrijorătoare. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 1,2%. Într-un asemenea context, majorarea veniturilor bugetare obținute prin taxe mai mari își pierde o parte din efect, deoarece declinul economic produce pierderi în sens opus. O companie care intră în faliment nu doar că încetează să mai achite impozite și contribuții, ci poate deveni incapabilă să își plătească inclusiv obligațiile deja acumulate. În același timp, o persoană care își pierde locul de muncă nu mai contribuie la buget cu aproximativ 42% din salariul brut. Peste dificultățile economice se adaugă instabilitatea politică, un element care ocupă o poziție importantă în rapoartele și analizele realizate de agențiile de rating. În ce mod te influențează ratingul de țară Evaluările agențiilor internaționale au consecințe atât directe, cât și indirecte asupra populației. În cazul în care România primește un calificativ nefavorabil și este trecută în categoria „junk”, dobânzile cerute pentru împrumuturile statului vor crește. Efectul direct asupra cetățenilor este legat de costul creditării. Atunci când statul se finanțează mai scump, băncile ajung, de regulă, să acorde și populației împrumuturi la dobânzi mai ridicate. În cazul creditelor deja contractate, acest lucru se poate traduce prin creșterea ratelor lunare. Consecințele indirecte sunt însă și mai ample și îi pot afecta inclusiv pe cei care nu au credite. Dobânzile mai mari plătite de stat presupun cheltuieli bugetare suplimentare. Pentru a acoperi aceste costuri, guvernul are nevoie de încasări mai mari. Iar experiența ultimului an arată că suplimentarea veniturilor bugetare este obținută, cel mai adesea, prin introducerea unor taxe noi sau prin majorarea celor existente. Doar în primele cinci luni ale anului 2026, statul a achitat dobânzi de aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. După încheierea vizitelor desfășurate în România, agențiile de rating urmează să publice rapoartele și noile evaluări. În acest moment, țara se află pe cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investitorilor, ceea ce înseamnă că o eventuală retrogradare ar trimite România direct în zona „junk”.

Un europarlamentar român a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei. Ce răspuns a primit

Europarlamentarul român Dan Nica a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei și protejarea industriei. Potrivit social-democratului, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a recunoscut că „piața unică a energiei electrice nu este încă pe deplin funcțională și a dat asigurări că dezvoltarea interconexiunilor reprezintă una dintre prioritățile Executivului european.” Declarațiile au fost făcute în cadrul unui dialog cu europarlamentarul PSD, Dan Nica, coordonatorul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. Ce a solicitat europarlamentarul român Politicianul român a solicitat măsuri pentru reducerea decalajelor de preț la energia electrică dintre statele membre, accelerarea investigațiilor privind posibilele manipulări ale pieței și protejarea competitivității industriei europene. „Noi lucrăm la acest plan de electrificare în toate componentele pe care le-ați menționat, însă ați afirmat că Europa trebuie să funcționeze ca o piață unică. În același timp, există zile în care, în vestul Europei, prețul energiei ajunge la minus 500 de euro/MWh, în timp ce în România depășește 1.000 de euro/MWh. Cum poate fi interpretată această situație ca fiind caracteristică unei piețe unice, în condițiile în care cauzele au fost deja identificate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile române, inclusiv lipsa interconectării dintre Ungaria și Austria?”, a declarat europarlamentarul Dan Nica. Ce răspuns a primit europarlamentarul român În răspunsul său, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a afirmat că Bruxelles-ul monitorizează permanent evoluția pieței energiei și susține menținerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), considerat esențial pentru protejarea competitivității industriei europene. „În prezent, nu avem încă o piață unică funcțională în domeniul energiei electrice. Interconexiunile necesare pur și simplu nu există în toate regiunile, iar modul în care este organizată piața poate contribui la îmbunătățirea situației, însă nu este suficient. De aceea, punem un accent deosebit pe dezvoltarea interconexiunilor și pe investițiile în rețele, abordând aceste aspecte la scară europeană”, a transmis Teresa Ribera Rodríguez. Situația a fost reclamată și dezbătută de mai multe ori în diferite instituții europene fără a se ajunge la o soluție definitivă.

Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public.  Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și  „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)