Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie
Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute
Indicele de la Bursa de Valori București atinge un nou maxim istoric. Luni dimineață a depășit pragul psihologic de 30.000 de puncte
Indicele de referință al Bursei de Valori de la București a atins luni, 11 mai, un nivel pe care nu l-a mai văzut niciodată, într-o şedinţă marcată de cumpărări pe larg în piaţă şi de context extern relativ favorabil pentru pieţele emergente, notează Ziarul Financiar. La ora 10:04, indicele BET avansa cu 1,24%, după ce deschisese în urcare şi a atins un maxim intrazilnic de 30.087,35 puncte. Săptămânal, indicele a câştigat aproape 7%, iar faţă de începutul anului plus 23%. BET s-a apreciat cu 82,5% față de anul trecut Comparativ cu anul trecut, BET s-a apreciat cu 82,5% – unul dintre cele mai mari randamente dintr-un an calendaristic pentru un indice bursier european major. Printre cele mai active acţiuni din şedinţa de luni s-au numărat Romgaz (SNG), în creştere cu aproape 5%, şi Premier Energy (PE), cu un avans de peste 5%. Evoluția Bursei de Valori de la criza economică din 2008 Indicele BET a depășit 10.000 de puncte, chiar înainte de criza economică din 2008, iar ulterior a avut o scădere majoră, la jumătate. Abia pe 30 iulie 2025, Bursa de Valori de la București a depășit pragul de 20.000 de puncte, la aproape 18 ani distanță de pragul de 10.000. Listarea Hidroelectrica un impact major în evoluția BET Motivele pentru ascensiunea rapidă a indicelui BET, într-un singur an, de la 20.000 de puncte la 30.000, sunt rezultatele financiare ale marilor emitenţi listaţi, politicile de dividende generoase, precum și un flux de capital care a continuat să se îndrepte către bursa locală inclusiv în perioade de incertitudine externă. De asemenea, un impact major l-a avut și listarea şi aprecierea consistentă a Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare listare din istoria BVB, din vara lui 2023. Pieţele europene se pregăteau luni dimineaţă să deschidă în teritoriu mixt, după ce negocierile dintre SUA şi Iran privind un acord de pace au intrat într-un nou impas. Indicele BET s-a apreciat la doar câteva ore de la demiterea premierului Bolojan La doar câteva ore de la moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, indicele BET s-a apreciat marți, 5 mai, cu 0,95%, în timp ce tranzacţiileau crescut la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se aflau Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%). FOTO: Envato Recomandarea autorului: Investitorii aplaudă căderea Guvernului Bolojan. Bursa creşte, dobânzile scad Fact-checking Gândul. Bolojan a mințit în timpul moțiunii de cenzură. Acesta a susținut că Hidroelectrica nu face investiții. Cifrele oficiale îl contrazic. Numai în 2025, s-au apropiat de 800 milioane de lei. Un grad de realizare de 95% Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise
De unde a pornit scandalul în urma căruia George Copos amenință cu închiderea telecabinei de pe Tâmpa și a restaurantului Panoramic. Un USR-ist se află în spatele plângerii depuse împotriva omului de afaceri
Scandalul privind accesul auto pe Muntele Tâmpa, arie naturală protejată din Brașov, a escaladat în ultimele zile. După ce Garda Forestieră a închis drumul, omul de afaceri George Copos a anunțat că va ajunge să pună lacătul pe telecabina de pe Tâmpa și restaurantul Panoramic. La mijloc stă decizia de blocare a circulației autovehiculelor pe drumul care urcă spre vârful muntelui. Cine l-a reclamat pe Copos Totul a început după ce o serie de organizații civice și mai mulți brașoveni au reclamat faptul că drumul folosit la început pentru lucrările de modernizare a restaurantului Panoramic și a telecabinei este în continuare deschis circulației. Iar mașinile companiilor din grupul Ana Holding, controlat de George Copos, circulă cu regularitate pe acolo. Deloc surprinzător, având în vedere istoricul formațiunii politice, plângerea oficială care a dus la intervenția autorităților a fost depusă de un consilier local din partea USR. Alexandru Gheorghe este cel care a sesizat Garda Forestieră. El a reclamat utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, în condițiile în care zona este rezervație naturală. Acolo, susține acesta, accesul auto ar trebui permis doar vehiculelor de intervenție. „În 8 aprilie am sesizat Garda Forestieră cu privire la utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, iar astăzi inspectorul general George Gârbacea și echipa de la Garda Forestieră Brașov s-au deplasat la fața locului și au dispus măsura închiderii drumului, cu acces permis exclusiv instituțiilor de intervenție. Surpriza a fost că, fix în timpul controlului, pe drum circula un autoturism care transporta muncitori. După cum arătau și după sculele pe care le aveau asupra lor, aceștia ar fi putut foarte bine să urce cu telecabina. Este încă o dovadă clară că drumul nu este folosit doar în situații excepționale, ci în mod abuziv și nejustificat”, a scris Alexandru Gheorghe pe pagina sa de Facebook. În paralel, ONG-ul „Asociația Scut pentru Spații Verzi” a lansat petiția „Fără mașini pe Tâmpa”. Peste 3200 de oameni au semnat, reclamând că mașinile lui Copos afectează habitatul natural și speciile protejate din zonă. Soluția găsită de ONG-iști: aprovizionarea cu marfă a restaurantului să se facă folosind telecabina! Vineri, în urma sesizărilor primite de la consilierul USR, inspectorul general al Gărzii Forestiere, George Gârbacea, s-a deplasat la fața locului și a dispus închiderea accesului auto pe drum, cu excepția instituțiilor de intervenție. De fapt, măsura închiderii drumului ar trebui să-i revină Regiei Publice Locale a Pădurilor (RPLP) Kronstadt). Tot cei de la RPLP Kronstadt au obligația de a veghea respectarea interdicției. De partea cealaltă, George Copos susține că drumul folosit este esențial pentru funcționarea restaurantului și a telecabinei. El amintește investițiile uriașe făcute în cele două obiective, care depășesc suma de 21 de milioane de euro. În opinia sa, drumul este necesar pentru aprovizionare cu marfă și evacuarea deșeurilor. Copos insistă asupra faptului că toate lucrările s-au făcut având autorizațiile necesare și cu acordul instituțiilor locale. „Eu pot să spun doar că am investit acolo peste 21 de milioane de euro în cele două obiective: restaurantul Panoramic, care a fost părăsit în ultimii 20 de ani, și în telecabina Tâmpa. Deci, am plătit 21 de milioane. Doi: avem toate autorizațiile care sunt necesare conform legislației pentru a face acea investiție. Inclusiv am avut acordul tuturor instituțiilor din Brașov pentru a repara drumul și a-l folosi în consecință pentru mașinile de salvare, pentru mașinile de pompieri și pentru a face de două ori în 24 de ore aprovizionarea Panoramicului. Noi putem foarte bine să închidem totul, pentru că încă aducem bani de acasă, și cu asta am terminat. „V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul?” V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul? Păi, spuneți-mi și mie cum duci gunoiul de acolo, cum aduci pompierii dacă ai nevoie, cum aduci Salvarea? A fost un drum de șantier construit acum 55 de ani sau 60 de ani și e normal să poți să-l folosești de două ori pe zi pentru a duce gunoiul de acolo și pentru a fi folosit de Salvare dacă este cazul sau de mașina de pompieri. El nu este nici măcar drum forestier, este drum de șantier, așa a fost făcut. Deci lucrurile sunt foarte clare. Dacă vrem să facem ceva în țara asta… Sau depinde ce vrem: vrem să blocăm și să trimitem acasă 100 de oameni pentru care noi plătim impozite, plătim taxe, plătim salarii, plătim TVA și așa mai departe. Sau stăm să ne uităm și nu facem nimic în România. Închidem totul și cu asta am terminat. Dacă închidem, nu mai plătim impozite, nu mai ținem 100 de angajați, nu mai plătim taxe, nu se mai bucură lumea de investiție. Pentru mine, lucrurile sunt foarte simple. Grupul Ana este un grup foarte mare, foarte puternic, așa că vom face lucrul acesta”, a declarat George Copos, potrivit profit.ro. Istoria telecabinei și a restaurantului Panoramic Restaurantul Panoramic și telecabina de pe Tâmpa au fost modernizate în perioada 2024-2025. Investiția a depășit 21 de milioane de euro. În timpul lucrărilor, echipa de muncitori a folosit un drum care urcă din Răcădău (în spatele Tâmpei) spre vârful muntelui. Problema este că respectivul drum era încadrat ca fiind traseu turistic. După terminarea lucrărilor, în toamna lui 2025, angajații holdingului „Ana” au continuat să folosească drumul pentru aprovizionarea și evacuarea deșeurilor de la restaurantul Panoramic. Telecabina Tâmpa a fost inaugurată în 1970, iar restaurantul Panoramic s-a deschis în 1975. Ambele sunt considerate în prezent două dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Brașov. RECOMANDAREA AUTORULUI: FOTO | Lovitură marca George Copos: De la 1 ianuarie 2023, Athenee Palace devine Intercontinental Athenee Palace! George Copos, declarație dură! Omul care a finanțat RAPID 20 de ani a tunat: „Două campionate, cel puţin, ne-au fost furate” Fiica lui George Copos vrea să reprezinte România la Jocurile Olimpice! Ce SPORT practică fata fostului patron al celor de la Rapid
Sondaj. 91% dintre francezi cred că economia Franței merge într-o direcție greșită
Sondajul Ipsos-BVA realizat pentru La Tribune Dimanche arată îngrijorări tot mai mari în rândul publicului francez cu privire la puterea de cumpărare, creșterea prețurilor la combustibili și datoria publică, pe fondul încetinirii economice. Marea majoritate a publicului francez este pesimistă în ceea ce privește perspectivele economice ale țării, pe măsură ce inflația accelerează și creșterea economică stagnează. 91% dintre respondenți s-au declarat pesimiști în ceea ce privește situația economică a Franței, în timp ce 88% și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul economiei globale. Conform sondajului, puterea de cumpărare a rămas principala preocupare a respondenților, cu 49%, urmată de viitorul sistemului de asistență socială al țării, cu 41%. Aproximativ 30% au menționat datoria tot mai mare a Franței și deficitele publice printre principalele lor îngrijorări. De asemenea, sondajul a evidențiat îngrijorarea crescândă cu privire la inflație. Prețurile la energie au fost un factor cheie în ceea ce privește inflația. Concluziile vin cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Totodată, rezultatul sondajului pune o presiune uriașă pe Guvern.
Nazare anunță că a avut o discuție foarte bună cu reprezentanții agenției de rating S&P: Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. „În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”. Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern. „Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare. Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând” Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie. „Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”. „Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.
AUR propune taxarea inversă generalizată: Este calea sigură spre reducerea evaziunii fiscale
Alianța pentru Unirea Românilor a prezentat în această săptămână un set de măsuri pentru îndreptarea erorilor guvernului Bolojan. Printre acestea se numără și implementarea taxării inverse generalizate ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar și a evaziunii fiscale. Măsura va fi explicată și detaliată luni, 11 mai, în cadrul unei conferințe la care vor lua parte specialiști și reprezentanți ai formațiunii. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că taxarea inversă generalizată este soluția optimă de care statul român are nevoie, în condițiile în care România se află astăzi pe primele locuri în Uniunea Europeană la evaziune fiscală. Petrișor Peiu: „Taxarea inversă înseamnă să încasăm TVA-ul doar la consum, la final” Senatorul AUR, Petrișor Peiu, a explicat faptul că taxarea inversă ar trebui să se extindă de la cele patru domenii actuale către întreaga economie. „Primul pilon este introducerea treptată a taxării inverse generalizate. Asta înseamnă că de la cele patru domenii în care avem astăzi taxare inversă deja introdusă, să ne mutăm încet, încet spre tot restul economiei”, a punctat acesta. Petrișor Peiu propune trecerea la un model în care plata taxei se face doar la momentul vânzării către consumatorul final. „Taxarea inversă înseamnă să încasăm TVA-ul doar la consum, la final, iar evidențierea TVA-ului să se facă doar contabil până la etapa consumului. (…) Generalizarea treptată a taxării inverse este calea sigură spre reducerea evaziunii fiscale”, a declarat senatorul AUR. Propunerea AUR readuce pe agenda publică un subiect care a fost dezbătut și susținut intens de specialiștii în fiscalitate în ultimii ani. Gabriel Biriș: „Înregistrările contabile nu pot fi furate” Economistul Gabriel Biriș arată cauzele pentru care Uniunea Europeană este reticentă de a accepta acest model. „Comisia vede taxarea inversă ca metodă de combatere a fraudei, dar într-adevăr există reticență la generalizarea ei, din diverse motive (birocrații care nu vor simplificare, mafia care nu vrea eliminarea fraudei, confortul unui sistem care, în unele țări, chiar funcționează), a precizat Gabriel Biriș. Referitor la temerile că această măsură ar scădea veniturile statului, Biriș respinge această posibilitate. „Cum ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra veniturilor la bugetul de stat o soluție cunoscută tocmai pentru că elimină frauda carusel? (…) Dacă nu circulă, nu poate fi furat. Înregistrările contabile nu pot fi furate”, afirmă economistul. Un alt argument adus în favoarea implementării vizează costurile zero, deoarece mecanismul este deja cunoscut și utilizat în anumite sectoare. Mai mult, reforma ar permite o realocare a resurselor umane din cadrul ANAF. „Cei peste 2.000 de inspectori ar fi degrevați de aceste controale și s-ar putea ocupa de alte lucruri mai utile”, arată Gabriel Biriș.
Un bucovinean a dat lovitura cu o afacere cu sparanghel
Mulți români care vin în contact direct cu piața muncii din Occident se întorc în țară cu o anumită filosofie de business, pe care ajung să o implementeze cu succes. Un astfel de exemplu este un bucovinean care a trudit ani buni la fermele din Germania, iar apoi și-a creat propria plantație de sparanghel, cultură considerată încă de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inedite în Bucovina, regiunea cunoscută mai ales pentru patrimoniul cultural și turistic și gastronomia tradițională. Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru planta considerată aristocratică a început să crească. O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în diferite ferme de sparanghel, a decis să se lanseze în propria afacere în Bucovina. După 4 ani de muncă, cultura sa a ajuns deja la 3,5 hectare. Momentan, investiția nu a fost recuperată, însă Ionuț Câmpanu și familia lui sunt convinși că acest lucru va veni la un moment dat. Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România. S-a inspirat din „hrana regilor” și a pus-o pe mesele românilor Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, faimă câștigată la curțile aristocratice europene, când era considerat o trufanda. Sparanghelul a devenit celebru în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a vrut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a rămas direct asociat cu gastronomia sofisticată. Un bucovinean are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro O plantă de lux care implică multă muncă O particularitate a acestei plante regale e aceea că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ 2–3 ani până la prima recoltă. În toată această perioadă, planta trebuie îngrijită constant, fără să aducă încă venituri. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Mai trebuie spus că sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează perfect calitatea. „Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate” Inspirată de această plantă specială și de faima ei gastronomică, o familie de români originară din zona Bucovinei a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului. Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a inspirat pe români să investească în propria plantație acasă. Bucovinenii nutresc speranța că, în timp, afacerea va deveni profitabilă și le va permite să revină definitiv în țară. Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro ”De 4 ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghel. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro. Spectaculoasa cultură de sparanghel din inima Bucovinei Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu 4 ani. Astfel, au plantat 4 rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la o suprafață semnificativă, de 3,5 hectare. ”Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate”, explică proprietarul plantației pentru sursa citată. Sparanghel made in Bucovina. Foto: G4food.ro O cultură foarte scumpă. Numai materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro Însă, investiția este una foarte costisitoare, deocamdată nefiind recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro. La care se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă. ”Cultura este foarte costisitoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan, nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit”, mai spune bucovineanul. Mai trebuie spus că sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, dezvoltarea lăstarilor depinzând mult de încălzirea solului. Cum 2026 a venit cu o iarnă severă și o primăvară rece, recolta a întârziat. ”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru sursa citată. O legătură de 500 grame costă 20 lei Din fericire, are parte de mare ajutor de la tatăl său. În perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte decorativ, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept, fiind mai potrivit pentru comercializare. Bucovineanul care are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro Familia vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea avută i-a încurajat să continue extinderea culturii. ”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii. Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20
Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026.
Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Decizia afost luată astăzi de Guvern în condițiile în care compania derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei. Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Decizia de majorare a salariilor angajaților ROMGAZ cu 6,5% a fost luată printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului Are în vedere rolul strategic al Romgaz în asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale a României și contribuția sa la stabilitatea pieței de gaze naturale la nivel național. În acest context, nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane reprezintă o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie. Măsura are un caracter prudent și justificată. Este orientată către reducerea riscului de migrare a personalului calificat către companii concurente, într-un context de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate. Memorandumul aprobat de Guvern. Recomandarea autorului: Romgaz preia Azomureș. Singurul combinat de îngrășăminte din România va fi revitalizat prin transfer de afacere
Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.
România are cel mai scump curent electric din Europa, o arată cifrele oficiale. De departe!
O statistică recentă a Eurostat arată că România are cel mai mare preț la energie electrică de uz casnic din Uniunea Europeană. De asemenea, în a doua jumătate a anului 2025, adică la momentul preluării mandatului de către Bolojan, tariful la energie în țara noastră a suferit cea mai mare creștere din zona euro, cu 58,6% mai mult decât în perioada anterioară. În România prețul la energie electrică de uz casnic este 49,52 euro pentru 100 kWh, cel mai mare din Uniunea Europeană, transmite Eurostat. Majorarea a avut loc în a doua jumătate a anului, sub Guvernul Bolojan, când premierul a anunțat anularea plafonării la energie începând cu data de 1 iulie. Pe locul doi, la prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici se află Cehia cu 38,65 de euro pe 100 kWh și Polonia cu 37,15 euro la 100 kWh. La polul opus, cu cele mai accesibile tarife din Uniunea Europeană, se află Malta, 14,09 euro la 100 kWh, Ungaria, 15,10 euro la 100 kWh, și Finlanda, 18,77 cu euro la 100 kWh. România cea mai mare creștere a tarifului la energie electrică din Uniunea Europeană Potrivit Eurostat, România a înregistrat și cea mai mare creștere a tarifului la energie electrică în a doua jumătate a anului, când prețurile pentru consumul de uz casnic s-au majorat cu 58,6%. În Austria (+34,3%) și Irlanda (+32,7%) au existat, de asemenea, majorări importante la energia electrică. Între timp, țări precum Cipru (-14,7%), Franța (-12,5%) și Danemarca (-11,9%) au înregistrat reduceri semnificative de prețuri. FOTO: Eurostat Recomandarea autorului: Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan