Etichetă: Economic

Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public.  Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și  „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)

Moștenirea lui Bolojan. Inflația a scăzut ușor în iunie, dar serviciile continuă să se scumpească accelerat. Ce prețuri au explodat

Cele mai mari majorări de prețuri au fost consemnate în sectorul serviciilor, unde creșterea anuală a fost de 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, în timp ce alimentele au înregistrat o creștere de 5,75%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru compararea inflației la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, acesta a fost de 99,94% în iunie față de mai, ceea ce indică o ușoară scădere lunară. Care au fost cele mai mari scumpiri La servicii și la mărfuri nealimentare sunt cele mai mari scumpiri: în iunie, serviciile erau mai scumpe cu 13,67% față de aceeași lună din 2025, iar mărfurile nealimentare cu 12,29%. Sursa: Institutul Național de Statistică În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune asupra inflației, cu o creștere anuală de aproape 60%, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Scumpiri importante au fost înregistrate și la carburanți. Benzina este mai scumpă cu 22,75%, iar motorina cu 28,16% comparativ cu iunie 2025. De asemenea, energia termică a crescut cu 10,70%, iar cărțile, ziarele și revistele s-au scumpit cu 10,76%. Sursa: Institutul Național de Statistică În același interval, detergenții au înregistrat o majorare de 9,41%, articolele de igienă și cosmeticele de 6,96%, tutunul și țigările de 6,81%, gazele naturale de 4,70%, iar medicamentele de 4,30%. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia urcând cu 19,90%, lapte de vacă, cu o creștere de 12,13% și carnea de vită care s-a scumpit cu 11,95%. Sursa: Institutul Național de Statistică

Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an. La cât se ridică dobânzile pe săptămână

Guvernul SUA continuă să se împrumute într-un ritm constant în ciuda îngrijorărilor exprimate de specialiști. În anul fiscal 2026, deficitul federal al SUA este sub 1,4 trilioane de dolari.  În primele 9 luni ale anului fiscal (care a debutat din octombrie 2025), SUA au depășit nivelul de împrumuturi de anul trecut, când deficitul a depășit peste 1,3 trilioane de dolari. Potrivit Fortune , datoria publică totală a SUA se ridică la 39,4 trilioane de dolari, fiind acumulată în timpul ultimelor administrații conduse de democrați și de republicani. SUA au împrumutat lunar 155 miliarde de dolari, adică, 39 de miliarde de dolari pe săptămână. Dobânzile se ridică la 24 de miliarde de dolari pe săptămână. Plățile de dobânzi la datorie sunt acum cu 20 de miliarde de dolari mai mari decât cheltuielile pentru Departamentele Apărării, Comerțului, Securității Interne, Educației, Agenția pentru Protecția Mediului, Administrația pentru Întreprinderi Mici și schema de Credite Rambursabile pentru Coronavirus din SUA – combinate. Cheltuielile pentru prestațiile de asigurări sociale au crescut cu 62 de miliarde de dolari (sau 5%) din cauza creșterii prestațiilor medii și a numărului de beneficiari. Prin comparație, cheltuielile Medicare au crescut cu 58 de miliarde de dolari (8%) din cauza înscrierilor mai mari și a ratelor de plată mai mari pentru servicii. Sursa Foto: Hepta

ROMATSA avertizează că rămâne fără resurse de funcționare după blocarea conturilor de către Pfizer. Riscă suspendarea activității în câteva săptămâni

ROMATSA mai are resurse de funcționare doar pentru câteva săptămâni după blocarea conturilor de către Pfizer, în urma procedurii de excutare silită împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei, transmite Profit.ro. Amintim că la 30 iunie, ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de gigantul german, după ce România a pierdut procesul intentat de Pfizer, pentru o datorie de 600 de milioane de euro, în contractul achiziției de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid. Potrivit legii, Eurocontrol are obligația legală de a declara, în termen de 15 zile, sumele deținute sau datorate statului român și de a le indisponibiliza temporar, fiindu-i interzisă efectuarea de plăți către altă persoană decât solicitantul popririi, până la soluționarea litigiului. Termenul limită de 15 iulie 2026 se apropie fără ca datele popririi inițiate pe 30 iunie să fi suferit modificări.  Loading … ROMATSA rămâne fără resurse financiare „ROMATSA dispune pentru o perioadă limitată de resurse financiare care să asigure continuitatea activității operaționale. Serviciile de navigație aeriană se desfășoară normal, niciun zbor nefiind afectat până la această dată, iar cheltuielile critice de siguranță și salariile personalului operațional sunt acoperite cu prioritate”, au transmis vineri reprezentanții ROMATSA, la solicitarea News.ro. „Trebuie însă precizat cu claritate că această situație nu este sustenabilă pe termen nedefinit. Tarifele de rută încasate prin intermediul Eurocontrol reprezintă principala sursă de venit a regiei (85% din total venituri), iar orizontul de funcționare pe baza resurselor proprii este unul limitat, măsurabil în săptămâni, nici măcar luni – chiar în condițiile măsurilor de conservare a lichidităților deja adoptate”, au adăugat reprezentanții operatorului român de trafic aerian. Compania română face apel la autoritățile statului pentru evitarea unui blocaj „Subliniem că ROMATSA nu este debitorul obligației care a generat măsura de poprire – aceasta privește statul român. Regia a sesizat formal autoritățile competente și a demarat, prin avocați belgieni în calitate de intervenient, procedurile legale de contestare a măsurii în fața instanțelor din Belgia. Soluționarea cu celeritate a situației, la nivelul autorităților statului, este esențială pentru menținerea neîntreruptă a serviciilor de navigație aeriană”, au mai transmis reprezentanții ROMATSA, pentru News.ro. Consiliului Suprem de Apărare a Țării: „Suspendarea activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate majoră la adresa securității naționale” Cu doar două zile înaintea deciziei de blocare a conturilor companiei ROMATSA, Curtea de Apel București tocmai suspendase pentru 30 de zile certificatul de furnizor de navigație aeriană. Drept urmare, membrii CSAT au stabilit că Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, trebuie să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. CSAT arăta atunci că o posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, care ar afecta supravegherea spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe flancul estic. „În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe flancul estic”, se arăta în comunicatul CSAT. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.

Ungaria inaugurează cea mai mare uzină Mercedes Benz din Europa. Producția va începe imediat

Ungaria inaugurează, peste trei zile, cea mai mare uzină a Mercedes Benz din Europa, în orașul Kecskemét. Producția este programată să înceapă chiar la momentul deschiderii fabricii, informează presa maghiară, potrivit Mediafax. Autoritățile locale spun că pentru extinderea Mercedes Benz a fost necesară o reconfigurare  a infrastructurii și a educației tehnice.  Loading … Primarul orașului Kecskemét, Dr. Klaudia Szemereyné Pataki, a explicat într-un podcast local că administrația și compania germană au ajuns la un acord care merge dincolo de construirea fabricii. Orașul s-a angajat să investească în infrastructură rutieră, rețele de utilități și pregătirea viitorilor specialiști necesari uzinei. Printre proiectele realizate se numără extinderea străzii Daimler și construirea noii străzi Maybach, în apropierea fabricii, pentru a devia traficul greu în afara zonelor locuite. În paralel, sunt dezvoltate rețelele de apă și energie, inclusiv sisteme de reutilizare a apelor gri și investiții în alimentarea cu energie electrică, lucrări care ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027. Una dintre cele mai importante condiții ale parteneriatului a vizat însă educația. Ingineria electrică, un nou program de studiu la nivel academic În urma înțelegerii cu Mercedes-Benz, Universitatea John von Neumann va introduce, din septembrie 2026, un program de licență în inginerie electrică, iar pregătirea în domeniile mecatronicii și formarea profesională duală vor fi extinse pentru a asigura personal calificat fabricii. Noua unitate de producție va crea aproximativ 3.000 de locuri de muncă și va produce viitoarea generație a modelului electric Mercedes Clasa C. Compania a început recrutările încă din toamna anului trecut, iar în această primăvară a antamat o campanie de angajări în nouă orașe din regiune, semn că necesarul de personal depășește resursele disponibile în Kecskemét. Compania Mercedes nu a făcut public numărul angajaților din noua uzină din Ungaria Candidați din localități învecinate au fost invitați să aplice pentru posturile disponibile. Mercedes-Benz nu a făcut publice date privind numărul angajaților recrutați până acum, nivelul salariilor sau ponderea lucrătorilor din afara Uniunii Europene implicați în proiect. Mercedes își extinde constant forța de muncă Compania a precizat doar că își extinde constant forța de muncă pentru pregătirea începerii producției. Între timp, efectele investiției sunt deja resimțite pe piața muncii din regiune. Potrivit reprezentanților unor firme locale, mai mulți angajați și-au dat demisia în ultimele săptămâni pentru a se alătura producătorului auto german, însă majoritatea companiilor au refuzat să comenteze public impactul asupra activității lor.

Comisia Europeană pregătește amenzi pentru marile companii de tehnologie care nu protejează consumatorii

Comisia Europeană urmează să anunțe până la sfârșitul anului o propunere privind consolidarea protecției consumatorilor în mediul online. Inițiativa vine în contextul în care blocul comunitar dezbate și o posibilă interdicție privind accesul copiilor la rețelele sociale, scrie Financial Times. UE pregătește reguli mai stricte pentru protecția consumatorilor online „Trebuie să ne asigurăm, în următoarele săptămâni, că avem un răspuns general coerent la o problemă care a căpătat o amploare foarte mare, nu doar în cercurile politice, ci, cred eu, și în rândul publicului larg”, a declarat pentru FT comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Tot mai multe țări analizează modalități prin care copiii să fie protejați de efectele nocive ale internetului, inclusiv ale rețelelor sociale. Regatul Unit a anunțat că persoanele sub 16 ani nu vor mai putea folosi platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Franța și alte state membre ale UE pregătesc, la rândul lor, restricții la nivel național. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat și ea în favoarea unor astfel de măsuri. Noile reguli europene ar urma să combată designul care creează dependență, capcanele legate de abonamente și așa-numitele „modele înșelătoare”, prin care utilizatorii sunt determinați să cumpere sau să plătească pentru servicii fără să își dea seama pe deplin. „Nu există o singură soluție care să rezolve toate problemele. Va fi nevoie de mai multe măsuri care să funcționeze împreună”, a spus McGrath. „Copiii pot fi deosebit de influențabili și vulnerabili. Prin urmare, considerăm că protecția trebuie consolidată în acest domeniu, în special dacă există și o tranzacție comercială la mijloc”, a adăugat oficialul european. Comisia Europeană vrea să intervină direct în cazurile grave Comisia dorește, de asemenea, să își acorde competența de a aplica aceste norme în cazul unor „situații sistemice foarte ample, cu caracter transfrontalier”. În baza unei alte propuneri care urmează să fie prezentată, instituția ar putea amenda platformele care încalcă legislația privind protecția consumatorilor. Măsura ar urma să se aplice nu doar marilor companii de tehnologie, deja vizate de legislația digitală a blocului comunitar, ci și comercianților online mai mici sau producătorilor de jocuri video. În prezent, statele membre sunt responsabile de aplicarea acestor norme, iar Comisia are doar un rol de coordonare. McGrath a afirmat însă că „această coordonare nu a dus niciodată la aplicarea unei amenzi sau a unei sancțiuni și pur și simplu nu reprezintă un factor suficient de descurajare pentru companiile care vor să încalce legile noastre”. Propunerea provoacă însă și discuții în interiorul Comisiei. Unii oficiali europeni și unele state, printre care Polonia, consideră că noile reguli s-ar putea suprapune cu legislația deja existentă, inclusiv cu Regulamentul privind serviciile digitale. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii rămâne controversată În același timp, interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale rămâne o măsură controversată. Australia a introdus deja o astfel de interdicție, însă criticii spun că metodele de verificare a vârstei pot fi ocolite și pot ridica probleme privind protecția datelor personale. McGrath a declarat că rezultatele unor astfel de interdicții sunt, deocamdată, „neconcludente”. Comisarul european a subliniat că tinerii trebuie educați și cu privire la riscurile din mediul online. „Rețelele sociale au și multe beneficii. Copiii comunică cu prietenii lor, iar mediul online va face parte din viața lor și la maturitate. Trebuie să îi pregătim și pentru acest lucru”, a declarat McGrath.

În Franța, apare un nou milionar la 15 minute. Cum arată situația în România

La fiecare 15 minute, un francez devine milionar. În 2025, la nivel mondial, 1 milion de oameni au devenit milionari în dolari americani, echivalentul a 2.680 de milionari noi apăruți pe zi, 112 pe oră și 2 la fiecare minut. Cum arată situația în alte țări din Europa? 2025 a fost un an extraordinar pentru averea globală, cu o creștere de peste 10%, fiind înregistrat cel mai rapid ritm din ultimii ani.  Loading … Europa a avut cea mai mare creștere a numărului de milionari Europa de Est a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de milionari în dolari. Regatul Unit, Franța și Spania s-au clasat imediat după SUA după numărul milionarilor noi adăugați. În fiecare zi, Franța are cu 95 de milionari mai mulți pe zi, în timp ce Regatul Unit are 118 noi milionari pe zi. Lituania, Turcia și Letonia au atins un nivel record Primele cinci țări din clasament sunt membre UE, candidate la UE, membre EFTA și Regatul Unit. Lituania a înregistrat cea mai mare creștere (8%). Înseamnă că în 2025, țara baltică are cu 921 de milionari în dolari mai mulți. Turcia s-a poziționat pe locul 2, cu 6,4%, cu 5.650 de noi milionari în 2025. Letonia a înregistrat o creștere cu 5,7% –  1131 de milionari. Ungaria are cu 5,3% – 1.349 de milionari noi. Irlanda s-a poziționat pe locul 5, cu 5,2%. În 2025, 9.491 de irlandezi au devenit milionari. În Polonia, rata de creștere a fost de 4%, iar în Grecia – 3,5%. America a avut cu aproape jumătate de milion mai mulți milionari în 2025 Marea Britanie a câștigat peste 43.000 de noi milionari în dolari anul trecut, în timp ce Franța și Spania au adăugat fiecare peste 32.000. Italia și Germania s-au clasat, de asemenea, printre primele 10 la nivel mondial, adăugând fiecare peste 24.000 de noi milionari, potrivit Euronews. În SUA, în primul an din cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, populația milionarilor a crescut 1,9% – cu 441.078. România e la coasa clasamentului România nu face parte din clasamentul celor 30 de țări cu cele mai mari rate de creșteri ale numărului de milionari. Totuși, numărul milionarilor români s-a dublat în ultimii 5 ani (cu 93%). Potrivit Knight Frank Data, România a depășit Turcia și Polonia. Dar potrivit Global Wealth Report 2025, România a fost depășită de Bulgaria și a deveniut ultima țară din UE la numărul de bogați. De când Ilie Bolojan a devenit premier, consumul s-a prăbușit în țara noastră. Datele de la INS arată că taxele și creșterile de prețuri au generat un dezastru economic.  Sursa Foto: Envato

Fraudă de peste 26 de milioane de lei descoperită de inspectorii ANAF. O firmă care organiza și difuza online lupte MMA se află în centrul anchetei

Inspectorii Antifraudă, din cadrul ANAF, au identificat o fraudă fiscală de 26,36 de milioane de lei cauzată bugetului de stat. O firmă care organiza și transmitea online gale de arte marțiale mixte nu ar fi declarat veniturile obținute din abonamente și alte activități conexe. Inspectorii Antifraudă ANAF au investigat un mecanism complex de evaziune fiscală construit în jurul unui produs multimedia aparent legitim, transmisiuni online de arte marțiale mixte.  Loading … Cum funcționa schema Firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare și coduri de acces pentru vizionarea luptelor MMA pe platforme specializate în streaming online, iar reprezentanții firmei încasau lunar venituri de la o bază medie de peste 30.000 de abonați plătitori, fără a le înregistra în contabilitate. Publicul galelor MMA era redirecționat pe platforme de pariuri și jocuri de noroc Investigația a mai stabilit și o a doua componentă a fraudei: obținerea de venituri nedeclarate din afilierea cu alte activități, precum organizarea de evenimente sau jocuri de noroc, derulate de un grup de trei firme controlate de aceiași asociați. Publicul atras de evenimentele MMA era direcționat către platforme de evenimente sau jocuri de noroc online. Din aceste activități de afiliere ar fi rezultat alte venituri și comisioane care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Inspectorii ANAF au cumulat veniturile nedeclarate identificate în perioada verificată, atât cele obținute din abonamente și accesul la transmisiunile MMA, cât și cele rezultate din afiliere și organizarea evenimentelor. Pe baza acestora, ANAF a calculat un prejudiciu total de 26,36 milioane de lei adus bugetului de stat. Conform instituției, verificările veniturilor obținute din difuzarea online a conținutului multimedia vor continua pentru asigurarea echității mediului de afaceri, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și protejarea contribuabililor corecți de concurența neloială a celor care încalcă legea.

Percheziții și arestări după o fraudă de 300 milioane de euro În Germania și Olanda. O grupare infracțională a fentat plata TVA după ce a revândut mașini

O anchetă care poartă numele „Investigation Huracan”, Parchetul European din Koln a descoperit informații suplimentare despre o fraudă de 300 de milioane de euro cu TVA pe piața auto. Au fost făcute arestări și percheziții în trei țări. Recent, au fost arestați doi suspecți în Germania și în Olanda.  Suspecții au achiziționat autoturisme de la o grupare infracțională. Vânzătorii frauduloși erau condamnați din anul 2024. Suspecții au revândut mașinile dealerilor auto din Germania, Polonia, Țările de Jos și Portugalia.  Loading … Ceasuri de lux, arme și  bijuterii confiscate Autoturismele erau prezentate ca „mașini în regim de marjă”. Procurorii europeni susțin că suspecții au utilizat în mod fraudulos regimul pentru a evita plata TVA în țările în care autoturismele erau comercializate către clientul final, cauzând un prejudiciu suplimentar estimat la 3,2 milioane de euro. Rețeaua de crimă organizată implicată în fraude de amploare cu TVA în comerțul intracomunitar cu autoturisme a fost vizată de descinderi. După arestarea celor doi suspecți, anchetatorii au confiscat 2,5 milioane de euro, mașini de lux, arme, ceasuri de lux, bijuterii și proprietăți imobiliare. Autoritățile au ridicat inclusiv probe digitale. De la începerea anchetei, numai 9 din cei 70 de suspecți care au făcut parte din gruparea infracțională au fost condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea cuprinse între 2 și 7 ani. Celelalte persoane investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Numai 9 din 70 de suspecți au fost condamnați România este una dintre țările state membre UE care este afectată de fraudele cu TVA din comerțul intracomunitar cu mașini. O parte considerabilă a autoturismelor la mâna a doua provin din țara noastră. Aancheta a debutat în ianuarie 2021, în urma unei sesizări trimise de o autoritate fiscală din Italia către Oficiul Federal Central pentru Impozite din Germania, referitoare la lipsa unor informații privind achiziția și posibila revânzare a unor autoturisme importate din Germania în Italia. Anchetatorii au atras atenția cumpărătorilor de mașini că schemele frauduloase cu prețurile artificial mai mici pot distorsiona concurența și pot crea dificultăți comercianților care respectă legislația fiscală. Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Ce s-a ales de promisiunea lui Bolojan de la început de mandat că va salva economia. A preluat o țară cu o prognoză de creștere de 2,4% pentru 2026, iar datele oficiale arată acum o scădere de -1,2%. O gaură de peste 70 de miliarde de lei

Guvernul Ilie Bolojan a pornit la drum, la mijlocul lui 2025, cu o promisiune de creștere economică de 2,4% în 2026, conform datelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cele mai recente cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată, de fapt, o scădere de -1,2%. Ratarea este, deci, de 3,6 puncte procentuale din PIB, care înseamnă, în lei, o pierdere de 72 de miliarde de lei, adică peste 14 miliarde de euro. Trimestru de trimestru, datele CNSP au fost ajustate, pe măsură ce guvernul Bolojan implementa creșterile de taxe și măsurile de austeritate care au sufocat consumul. Cu toate acestea, guvernul Ilie Bolojan a continuat măsurile de tăieri de venituri și de creșteri de taxe și rezultatul se reflectă în pierderile de zeci de miliarde de lei din economia României. Inflația, și ea venită ca urmare a creșterii taxelor, a pus capac cu totul economiei și a aruncat în aer puterea de cumpărare a cetățenilor. „Inevitabil, va fi o luptă serioasă să reducem deficitele (…) fără să sufere românii foarte mult, fără să încetinim economia”, spunea Ilie Bolojan pe 21 iunie 2025. Și s-a ținut de cuvânt. Economia nu a încetinit, ci s-a prăbușit.  Loading … Promisiuni de creștere economică la început de mandat La mijlocul lui 2025, CNSP, organul guvernului pentru prognoze economice, pe care se bazează inclusiv construcția bugetului anual al țării, prognoza un avans de 2,4% al economiei în 2026. Ar fi urmat să crească toate sectoarele economiei, de la industrie, la agricultură sau servicii. Și pe partea de utilizare ar fi urmat să crească toate sectoarele: consum, investiții. De exemplu, industria ar fi urmat să crească în 2026 cu 1,4%, o creștere mare dacă ne uităm la dezastrul industrial din ultimii 6 ani. De asemenea, agricultura ar fi urmat să avanseze cu 3,1%. Consumul,  care este coloana vertabrală a oricărei economii din lume, ar fi trebuit să crească cu 2,5% și să ajute economia să țină capul la suprafață. Prognoze din ce în ce mai proaste, dar măsurile de prăbușire a consumului au fost menținute de Ilie Bolojan Pesimismul guvernului Bolojan în ceea ce privește creșterea economică a crescut constant, iar prognozele s-au înrăutățit. De la o creștere economică prognozată de 2,4% la început de mandat, ultima proognoză a guvernului Bolojan este că economia va avansa cu 0,1% în 2026. Cu toate că, trimestru de trimestru, economia mergea din ce în ce mai rău și prognozele se înrăutățeau, inflația a rămas la peste 10%, din cauza taxelor care au crescut, în frunte cu TVA-ul. Concomitent, măsurile de reducere a veniturilor populației au lovit și mai tare în puterea de cumpărare, care, pe cale de consecință, au lovit consumul. De la creștere la prăbușire economică Nicio prognoză serioasă, astăzi, nu mai vede creștere economică în România. După încă un set de date-șoc de la Institutul Național de Statistică (INS), lucrurile au devenit limpezi: economia României, sub genrarea Bolojan, s-a prăbușit în loc să crească, așa cum promitea executivul, în termeni practici. Captură comunicat INS 09.07.2026. Evoluția principalelor segmente economice în Trimestrul I 2026 vs. Trimestrul I 2025. De exemplu, industria, care trebuia să crească cu 1,4%, scade de fapt cu 0,2%. Agricultura, care trebuia să se expandeze cu 3,1%, a stagnat. De fapt, toți indcatorii ar fi trebuit să crească, dar lucrurile s-au întâmplat exact pe dos. Nu este clar cine sau ce s-a câștigat din toate măsurile de austeritate și de creșteri de taxe, care au cauzat inflație, scăderi de venituri și criza economică.