Șefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
Alice Weidel, lidera naționalistă a partidului naționalist „Alternativa pentru Germania”, a ținut un discurs în Bundestag (Parlamentul Germaniei) despre starea economică deplorabilă a țării. Politiciana naționalistă în vârstă de 47 de ani are șanse tot mai mari să devină cancelarul Germaniei. Partidul Alternativa pentru Germania are la ultimul sondaj 28%, fiind poziționat pe primul loc. Loading … Alice Weidel avertizează că 100.000 de muncitori de la Volkswagen riscă să devină șomeri Alice Weidel Șefa opoziției germane s-a plâns că industria auto germană, cândva considerată „motorul Europei”, este în picaj. 100.000 de lucrători riscă să devină șomeri. „Lună după lună, 15.000 de locuri de muncă industriale sunt pierdute. Industria mașinilor este în declin, Chiar și Volkswagen a avertizat că 100.000 de locuri de muncă sunt în pericol”, a spus lidera naționalistă. „Furnizorii și prestatorii de servicii se prăbușesc ca piesele domino. Cu greu trece fiecare săptămână fără vești proaste”, a adăugat Alice Weidel. Ea avertizează că afacerile mici și mijlocii din Germania rămân fără rezerve. Economia Germaniei este devastată de un val de insolvențe. „La fiecare 20 de minute, o companie germană dă faliment. Investițiile productive în viitor au ajuns la zero. Germania a ajuns codașă în fața competiției internaționale”. Alice Weidel, șefa AfD – Foto: Profimedia images Alice Weidel l-a atacat pe cancelarul Friedrich Merz pentru deteriorarea relațiilor cu Rusia Alice Weidel l-a acuzat pe cancelarul creștin-democrat al Germaniei, Friedrich Merz, pentru că amplifică tensiunile cu Rusia prin ajutorarea Ucrainei și înarmarea țării. „Dumneavoastră alimentați frica de război și îl folosiți ca pe un cec în alb pentru a renunța la ultimele constrângeri privind împrumuturile sub pretextul cheltuielilor pentru securitate. Duceți cheltuielile pentru apărare la cote astronomice, fără a face Germania mai sigură în cele din urmă. În schimb, clădiți o industrie de armament dirijată și finanțată de stat ca înlocuitor pentru industria reală, distrusă de politicile dumneavoastră. O industrie de armament ale cărei produse ajung apoi la Ucraina”, a acuzat Alice Weidel. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz – Foto: Mediafax foto Friedrich Merz a anunțat că Germania va cumpăra rachete Tomahawk În marja summitului NATO de la Ankara, cancelarul german Friedrich Merz a convenit cu președintele american Donald Trump ca Germania să achiziționeze rachete americane Tomahawk. Proiectilele de atac cu rază lungă vor fi staționate în bazele din țară. „Eliminăm o lacună strategică importantă în apărarea noastră, în timp ce lucrăm simultan la dezvoltarea propriilor sisteme europene de apărare și la implementarea lor în Europa.”, a spus cancelarul. Sursa Foto: Alice Weidel
Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”
Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu. Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS
INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026. Domeniile cele mai afectate
Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier, față de trimestrul I din 2025, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică. În schimb, comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali. Loading … În termeni nominali, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 499,7 miliarde de lei, la prețuri curente. Categorii de resurse Comparativ cu varianta provizorie, atât dinamica PIB cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: – Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,8%); – Industria a înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%); – Construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); – Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%); – Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%); – Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,9%); – Tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); – Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); – Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%). Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,4%). Categorii de utilizări Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări au înregistrat: – Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); – Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creșterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); – Formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,2%).
Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani
Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc. Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice. Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune. „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României
Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Florin Cîțu avertizează asupra unui risc major: „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat media UE e 9,7%”
Fostul premier, Florin Cîțu, atrage atenția asupra faptului că băncile românești dețin 27,6% din active în titluri, un procent de trei ori mai mare decât mare de media Uniunii Europene, care este de numai 9,7%. În acest context, economia României riscă să devină și mai vulnerabilă, iar cetățenii sunt cei care vor simți din plin consecințele. Cîțu subliniază și că românii care contribuie la pensii private devin, practic, finanțatorii băncilor la care deschid contul. Loading … „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, spune Florin Cîțu. Florin Cîțu preconizează un scenariu economic sumbru Florin Cîțu menționează că, în contextul unui downgrade sub rata de investiții, economia României va ajunge într-un blocaj profund. „Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare . Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, mai spune fostul premier. „Mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean” Fostul demnitar explică cum mecanismul inflației peste dobânzi este modul prin care costul datoriei, cumulate de statul român, se transferă la cetățean. „Inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, mai afirmă Cîțu. România a înregistrat a 10-a lună de scădere economică Amintim că, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) economia României a scăzut pentru a 10 lună consecutiv. INS arată că vânzările din comerţul cu amănuntul sunt în continuare cu aproape 5% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în categoria mărfurilor nealimentare, dar sunt scăderi şi în ce priveşte achiziţia de mâncare, băuturi sau tutun. De asemenea, încasările pe care le-au avut distribuitorii de carburanţi au fost mai mici, cu 2,8%, în contextul în care preţurile la pompă au crescut atât la benzină, cât şi la motorină. FOTO: Mediafax
România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat
Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior. România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat. Loading … România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025. Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri); Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri); Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri); România: -5,8% (cel mai mare declin); Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi); Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi). Sursă foto: EUROSTAT În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel. Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare; Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații; Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport; Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică; Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare. În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat. Ce se întâmplă în România la nivel economic? Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)
Efectele politicilor lui Bolojan. Consumul s-a prăbușit în România pentru a zecea lună consecutiv
Economia României resimte, din plin, efectele dezastruoase ale măsurilor de austeritate ale premierului demis, Ilie Bolojan. Potrivit Institului Național de Statistică, mai 2026 este a 10-a lună în care consumul în România este în scădere. Față de anul anterior, comerțul cu amănuntul a scăzut cu -4,7% relevă statisticile INS. Și fostul prim-ministru Florin Cîțu a observat declinul economic. „Consumul a scăzut pentru 10 luni consecutive. Efect devastator al creșterii taxelor și al limitării libertăților economice”, a transmis Cîțu pe Facebook. În luna mai 2026 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna aprilie 2026, atât ca serie brută cu 1,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,3%. Faţă de luna mai 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna mai 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 4,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%. În perioada 1.I-31.V.2026 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de perioada 1.I-31.V.2025, atât ca serie brută cu 5,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,3%. Mai 2026 comparativ cu aprilie 2026 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2026, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 1,2%, datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+3,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,5%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,3%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna mai 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 1,3%, datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+2,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,2%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,5%. Mai 2026 comparativ cu mai 2025 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,5%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,5%), vânzările de produse nealimentare (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,5%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,3%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-2,0%). Perioada mai 2026 comparativ cu mai 2025 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada mai 2026, comparativ cu mai .2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,5%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,7%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-2,8%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada mai 2026, comparativ cu perioada mai 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1,7%).
Uber își amână extinderea serviciilor de livrare a mâncării. România, afectată de decizie
Uber a suspendat cea mai mare parte a planurilor sale de extindere a serviciului de livrare de mâncare în Europa. România se află printre țările afectate de decizie. La doar câteva luni după ce Uber a anunțat că extinde serviciile de livrare de mâncare în Europa, acestea au fost suspendate. Gigantul cu sediul în San Francisco își continuă eforturile de a achiziționa cel mai mare rival al său de pe continent, relatează Financial Times. Printre statele afectate de această decizie se află Austria, Norvegia și Grecia. Schimbarea de direcție vine la numai cinci luni după ce Uber a anunțat extinderea serviciului său de livrare de mâncare în Europa, care includea și lansări în Cehia și România. Sursă foto: Shutterstock Reorientare spre piețele existente Grupul continuă să urmărească achiziționarea Delivery Hero. Oferta sa de 10 miliarde de euro pentru compania cu sediul la Berlin a fost respinsă în luna mai. Uber a declarat pentru Financial Times că a decis să oprească extinderea după „succesul uriaș” al lansărilor din Finlanda și Danemarca. Totodată, intenționează să se concentreze pe „menținerea ritmului de creștere” pe piețele în care este deja prezentă. Un reprezentant al industriei a declarat că această pauză ar putea facilita analiza autorităților europene din perspectiva legislației concurenței în cazul unei eventuale preluări a Delivery Hero. O astfel de tranzacție ar urma, cel mai probabil, să fie atent examinată din cauza suprapunerii semnificative dintre piețele pe care operează cele două companii. Delivery Hero este prezentă în Austria, Norvegia și Cehia prin brandul Foodora, în Grecia prin serviciul efood, iar în România prin brandul Glovo. Însă planurile de extindere s-au confruntat cu dificultăți. Luna trecută, Susan Anderson, responsabilă la nivel global pentru divizia de livrări, și-a anunțat plecarea din companie după doar 12 luni în funcție. Deși Uber Eats a câștigat cotă de piață în Regatul Unit, Franța și Germania, în Statele Unite a pierdut teren în fața DoorDash, care și-a majorat cota de piață la 64%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul pandemiei de coronavirus. Prin comparație, Uber deține o cotă de 31% din piața americană, potrivit datelor YipitData.
Un fost ministru de Finanțe îl acuză pe Bolojan că a împrumutat România mai mult decât oricare premier din istorie
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl acuză pe premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde lei într-un singur an. Acesta susține că Bolojan este premierul care a împrumutat cei mai mulți bani din istoria României. Adrian Câciu spune că Ilie Bolojan a împrumutat 339 miliarde de lei, aproximativ 65 miliarde euro, în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Fostul ministru subliniază că niciun alt premier nu a împrumutat atât de mulți bani și susține că în perioada „mărețelor deficite” de peste 9%, România a împrumutat 149 miliarde de lei în 2020 și 252 miliarde de lei în 2024. „339 miliarde lei a împrumutat Bolojan într-un singur an! 65 miliarde euro! Mai mult decât oricine în istoria noastră! Chestiuni despre care nimeni nu vorbește deși sunt recorduri negative istorice pentru România: Într-un singur an (iunie 2025-iunie 2026), Bolojan a facut împrumuturi de 339 miliarde lei(65 miliarde euro). Niciodata România nu a împrumutat atât de mult. Pe vremea «mărețelor» deficite, de peste 9%, 2020 si 2024, România a împrumutat 149 miliarde(2020), respectiv 252 miliarde(2024)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. Cum explică fostul ministru valoarea împrumuturilor Fostul ministru de Finanțe susține că din cele 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei reprezintă împrumutul SAFE. Totodată, Adrian Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și că România a ajuns la un nivel al datoriei de 61% din PIB. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Bolojan a împrumutat 339 miliarde lei. În structura, 251,4 mld reprezinta finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice iar 87,6 miliarde lei, este împrumutul SAFE (angajat, contracte semnate, prefinantare încasata). Datoria publica a crescut cu 143 miliarde lei într-un singur an. Nimeni nu mai vorbește de faptul că suntem la 61% din PIB”. Adrian Câciu: „Deficitul real ar fi de 2,9%” În continuarea postării, Câciu spune că nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a CNSP, care estima o creștere economică de 0,1% în 2026, deși bugetul a fost construit pe o creștere de 1%. „Nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Care ne spune că am putea avea o creștere economică de 0,1% în acest an, deși bugetul a fost făcut pe o creștere economică de 1%”. De asemenea, fostul ministru a făcut un calcul asupra deficitului real pe care România l-ar avea dacă ar avea achitate datoriile către mediul privat: 3,4 miliarde ar merge către Pfizer, 3 miliarde pentru concediile medicale neachitate, 6 miliarde către furnizorii de energie, 5,3 de miliarde datorii către magistrați și alte 6 miliarde de lei pentru facturile restante aferente investițiilor publice. Astfel, totalul de plată se ridică la 23,7 miliarde de lei. „Deficitul real ar fi de 2,9%. Cum? Păi, să le luăm pe rând: 3,4 mld lei Pfizer, 3 mld lei concedii medicale neachitate, 6 mld lei datorii furnizori energie, 5,3 mld lei datorii magistrați, 6 miliarde lei facturi restante investiții publice. Total: 23,7 miliarde lei”. „S-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile” Adrian Câciu mai spune că reducere deficitului bugetar raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți și a criticat modul în care sunt prezentate datele privind execuția bugetară. În finalul mesajului, fostul ministru a criticat măsurile Guvernului Bolojan și a subliniat că acestea au adus România într-o situație fiscal-bugetară fără precedent. „Aș spune că este mai degrabă «dioxid de carbon». Adică s-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile. Mai punem la socoteală că a crescut șomajul, peste 50 mii de oameni și-au pierdut locul de munca, peste 100 mii de firme sunt pe cale sa închidă. Ce avem ca răspuns? Tacere pe cifrele acestea! Aplaudacii sunt cu reforma în gură și în suflet! Deocamdata, reforma lor ne-a adus cea mai grea situație fiscal-bugetară din istorie”.