Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Romgaz și Azomureș au bătut palma Acordul de principiu reflectă înțelegerea comercială la care au ajuns părțile asupra principalelor elemente ale tranzacției, inclusiv asupra structurii acesteia, a prețului și a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției”, a anunțat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la București, conform Agerpres. Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație al companiei pentru semnarea contractului aferent tranzacției vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Azomureș este singurul producător de îngrășăminte chimice care mai funcționează în România. Atunci când este pornit la capacitate maximă, este cel mai mare consumator de gaze din țară. Romgaz deține 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep. Producția de gaze va începe în anul 2027. Romgaz anunțase încă de anul trecut că analizează posibilitatea preluării Azomureș. Acest combinat și-a redus sau oprit în repetate rânduri activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale. Recomandarea autorului: “Salvatorul” Bolojan continuă “să salveze” deşi a fost demis. Premierul anunţă: „Salvăm industria naţională de îngrăşăminte chimice”
Polonia va contesta acordul comercial Mercosur la instanța supremă a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi. UE și Mercosur au semnat în ianuarie acordul de liber schimb negociat timp de aproape 25 de ani de discuții. Cu toate acestea, acordul a atras critici din mai multe țări europene, inclusiv din Polonia. Fermierii se tem că importurile agricole mai ieftine din America de Sud ar putea afecta producătorii interni. Blocul Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Susținătorii acordului spun că acesta ar consolida legăturile comerciale dintre cele două regiuni și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
CEC Bank și Exim Banca Românească finanțează construcția noii centrale termice din cartierul Titan. Investiția se ridică la 76 milioane de euro
Băncile românești de stat CEC Bank și Exim Banca Românească, fosta EximBank, vor finanța construierea unei noi centrale de energie termică și electrică pe gaze naturale în cartierul Titan. Noua centrală va fi ridicată pe amplasamentul celei vechi dezafectate, proiect dezvoltat tot de o companie de stat, Titan Power SA, controlată indirect de Ministerul Energiei, transmite Profit.ro. Valoarea proiectului noii centrale din Titan este estimată la circa 76 milioane euro, cu tot cu TVA, iar contractul de construcție a fost semnat vara trecută. Acționarul majoritar direct al Titan Power SA este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul Energie. Cele două instituții de credit au făcut inițial, anul trecut, o ofertă neangajantă de creditare sindicalizată. Atunci se discuta ca rambursarea împrumutului să fie garantată cu ipotecă mobiliară pe pachetul majoritar de 67,3% din acțiunile Titan Power deținut de SAPE. În urma negocierilor, CEC Bank și Exim Banca Românească au făcut ofertă angajantă, aprobată recent de potențialul debitor. Aceasta prevede un credit în valoare de circa 267 milioane lei. Acționarul majoritar SAPE va fi co-debitor, alături de Titan Power, și va garanta împrumutul cu un depozit colateral de 30% din suma împrumutată, respectiv circa 80 milioane lei. Finanțarea UE, refuzată în cazul construcției centralei din Titan Noua centrală Titan, menită să îmbunătățească alimentarea cu căldură și apă caldă în sistem centralizat a locuitorilor din zonă, dar și să întărească securitatea aprovizionării cu electricitate a Capitalei, este gândită să aibă o putere instalată electrică de până la 50 MW și una termică de până la 40 MW. În 2024, a fost respinsă solicitarea de finanțare UE nerambursabilă, prin Fondul de Modernizare, de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Vechiul CET Titan, construit în anii ’60, a fost oprit în 2009 și scos din exploatare în 2014, din cauza uzurii fizice și morale avansate. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Uniunea Europeană crede că se apropie cea mai mare criză energetică din istorie. Costurile pentru energie au crescut cu peste 30 de miliarde de euro
Rheinmetall, căruia guvernul Bolojan i-a încredințat un contract de 6 miliarde de euro, anunță că vrea să preia Șantierul Naval Mangalia
Companiile Rheinmetall și MSC au anunțat, marți, că doresc să investească împreună în România prin preluarea Șantierului Naval Mangalia. Cele două companii susțin că un asemenea demers ar deschide „perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. „Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere. Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se arată în comunicatul publicat de cele două companii. Coloșii industriali afirmă că revitalizarea șantierului naval din Mangalia va avea efecte pozitive importante pentru întreaga regiune. Pe termen lung, șantierul ar angaja mii de persoane. Mai mult, dezvoltarea unui sistem dual de formare profesională pentru calificarea forței de muncă, precum și înființarea unui centru de excelență și cercetare ar transforma regiunea într-un pol de competență, o atracție pentru tineri. Rheinmetall vorbește despre cele 4 nave pe care le construiește la Mangalia. „Planul actual prevede ca reluarea activităţii şantierului să depăşească construirea a celor patru nave planificate în prezent, care urmează să fie realizate de divizia Naval Systems a Rheinmetall. Ideea este de a dezvolta România într-un hub major european pentru construcţii navale. În acest context, Rheinmetall îşi propune să atragă în ţară programe europene şi globale suplimentare, consolidând astfel poziţia României în industriile de apărare şi construcţii navale”, se precizează în comunicat. Rheinmetall a primit a doua cea mai mare achiziție militară a României prin programul SAFE, pentru circa 920 de milioane de euro. Din 8,3 miliarde de euro, România dă 5,7 direct către Rheinmetall În lista finală de proiecte cu finanțare SAFE, nu mai puțin de 5,7 miliarde, din totalul de 8,33 miliarde supuse aprobării, vor fi contractate cu firma Rheinmetall. Cel mai mare contract, de 2,6 miliarde de euro, merge pentru producția în țară la Automecanica Mediaș a 232 de vehicule de luptă ale infanteriei modelul KF-41 Lynx, iar al doilea mare pachet pentru Rheinmetall îl reprezintă construcția de nave la șantierul naval Mangalia. Tot de la Rheinmetall vor fi achiziționate 7 sisteme Skynex (476 mil euro) și 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35 pentru 470 de milioane de euro. Altă achiziție de 36 de milioane de euro vizează 2 bucăți de tunuri Millenium CIWS, în timp ce 401.760 bucăți de muniție de calibru 35mm vor fi achiziționate cu 450 de milioane de euro. Cum ar putea fi salvat șantierul naval Mangalia Pe partea navală, este vorba despre 2 nave de intervenții pentru scafandri (87 milioane euro) și două nave de patrulare (836 milioane de euro). Contractele vor fi semnate cu NVL B.V. & Co. KG (Lürssen) / Rheinmetall Naval Systems. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la șantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest șantier. Șantierul va fi modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall ”, a spus marțea trecută într-o conferință de presă ministrul apărării, Radu Miruță. „Avem echipamente electronice mai performante cerute, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă niște bani în plus”, a mai spus Miruță. Navele vor avea ca termen de finalizare și predare către MApN anul 2030. „Dacă nu vor face asta, vor plăti penalități mai mari de pe valoarea contractului. Știrea că nu reușește să-și ducă la îndeplinire un contract la cel mai mare șantier naval din Europa s-ar putea să afecteze compania la bursă de o valoare mai mare decât pierderea pe care o va avea în România. Mă face să cred că Rheinmetall este determinat financiar să finalizeze această solicitare. Mai mult, Rheinmetall a spus că șantierul de acolo este prea mare pentru a produce doar nave militare și a propus să aibe contracte și cu zona militară și cu altă companie pe zona civilă”, a spus Miruță marți la conferința de presă. Rheinmetall vrea să construiască și o fabrică de pulberi în România În țara noastră, grupul german este prezent din 2024 prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, precum și prin proiectul fabricii de pulberi de la Victoria. Prin divizia Naval Systems, înființată după achiziția șantierelor NVL de la grupul Lurssen, Rheinmetall devine unul dintre principalii furnizori globali de sisteme navale, responsabil mai ales pentru programe de anvergură ale Marinei germane. MSC este unul din cei mai mari furnizori de transport maritim și servicii logistice din lume, cu o rețea vastă și expertiză în managementul lanțurilor globale de aprovizionare. Autorul recomandă:
A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor
Povestea femeii care trăiește într-un apartament din Casa Milà
Ana Viladomiu, o scriitoare spaniolă în vârstă de 70 de ani, este singura și ultima chiriașă a faimoasei „Casa Mila”, din artera Passeig de Gracia din Barcelona. Ea a acordat un interviu pentru The Guardian. A spus cât de încântată se simte că este locatara uneia dintre cele mai vizitate clădiri din Barcelona după biserica Sagrada Familia. „M-am obișnuit cu turiștii. Este un patrimoniu mondial, dar este casa mea și am fost aici de 40 de ani”, a spus Viladomiu. Ea locuiește din 1988, alături de soțul ei, Fernando Amat, într-un apartament elegant, luminat, unde a crescut două fiice. Ambele au devenit arhitecți. Soul ei a deținut magazinul de design Vincon, închis din 2015. „Evident, nu pot să duc gunoiul afară în pijama pentru că oamenii fac fotografii sau mă întreabă dacă sunt femeia care locuiește la etaj, de parcă aș fi un personaj. Asta face parte din viața mea. Știu că este un privilegiu să trăiesc aici”, a spus scriitoarea. Casa Mila a fost proiectată de arhitectul Antoni Gaudi și construită în 1910, la comanda lui Pedro Mila și Rosario Segimon. Inițial, clădirea a fost poreclită „La Pedrera” sau „cariera de piatră” din cauza aspectului arhitectural foarte inedit: pereții curbați, balcoane cu forme inspirate după stâncii din natură. Sursa Foto: The Guardian În anii 1930, pe durata Războiului Civil Spaniol, a fost ocupată de facțiuni politice. Pe durata Războiului Rece a găzduit o sală de bingo, agenții imobiliare, consulate. Temporar.a fost reședința unui prinț egiptean. Sursa Foto: Shutterstock / The Guardian Autorul recomandă: Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026
Povestea femeii care trăiește într-un aparament din Casa Milà
Ana Viladomiu, o scriitoare spaniolă în vârstă de 70 de ani, este singura și ultima chiriașă a faimoasei „Casa Mila”, din artera Passeig de Gracia din Barcelona. Ea a acordat un interviu pentru The Guardian. A spus cât de încântată se simte că este locatara uneia dintre cele mai vizitate clădiri din Barcelona după biserica Sagrada Familia. „M-am obișnuit cu turiștii. Este un patrimoniu mondial, dar este casa mea și am fost aici de 40 de ani”, a spus Viladomiu. Ea locuiește din 1988, alături de soțul ei, Fernando Amat, într-un apartament elegant, luminat, unde a crescut două fiice. Ambele au devenit arhitecți. Soul ei a deținut magazinul de design Vincon, închis din 2015. „Evident, nu pot să duc gunoiul afară în pijama pentru că oamenii fac fotografii sau mă întreabă dacă sunt femeia care locuiește la etaj, de parcă aș fi un personaj. Asta face parte din viața mea. Știu că este un privilegiu să trăiesc aici”, a spus scriitoarea. Casa Mila a fost proiectată de arhitectul Antoni Gaudi și construită în 1910, la comanda lui Pedro Mila și Rosario Segimon. Inițial, clădirea a fost poreclită „La Pedrera” sau „cariera de piatră” din cauza aspectului arhitectural foarte inedit: pereții curbați, balcoane cu forme inspirate după stâncii din natură. Sursa Foto: The Guardian În anii 1930, pe durata Războiului Civil Spaniol, a fost ocupată de facțiuni politice. Pe durata Războiului Rece a găzduit o sală de bingo, agenții imobiliare, consulate. Temporar.a fost reședința unui prinț egiptean. Sursa Foto: Shutterstock / The Guardian Autorul recomandă: Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026
O afacere românească cu tradiție a fost vândută unei companii din Ungaria. Care au fost motivele tranzacției
Curtea Veche Publishing, una dintre editurile cu tradiție din România, a fost cumpărată de compania Libri-Bookline, cea mai mare librărie online din Ungaria. Compania ungară a achiziționat 51% din acțiunile editurii Curtea Veche, transmite Profit.ro. Compania Libri-Bookline, care deține și o rețea de librării fizice, cu venituri anuale nete de peste 20 milioane euro, a cumpărat editura Curtea Veche Publishing. Fondatoarea editurii Curtea Veche: „Lucrurile s-au schimbat foarte mult” Acțiunile au fost vândute de Irina Mate Arsene, cea care a fondat editura, în anul 1998 și care controla 96,93% din acțiuni. Acțiunile au fost vândute de Irina Mate Arsene, cea care a fondat editura, în anul 1998 și care controla 96,93% din acțiuni. Ea a rămas acum cu o participație de 45,92%. „Libri-Bookline ne-a vizitat în februarie 2025. Au avut discuții cu mai multe edituri și lanțuri de librării, obiectivul lor fiind extinderea pe piețele vecine Ungariei. În final, după mai multe discuții, am decis să vând pachetul majoritar de acțiuni. Față de momentul înființării editurii, în anul 1998, lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar prezența Libri-Bookline ne va ajuta să evoluăm mai bine pe o piață dificilă”, a declarat Irina Mate pentru Profit.ro . „Legislația actuală face dificilă viața curentă a oricărei edituri private din România” La rândul său, directorul general al editurii, Nemethi Andras Barna, fiul Irinei Mate, a afirmat că ultimii ani au fost dificili pentru Curtea Veche Publishing. Acesta a adăugat că prezența unui partener serios și stabil în acționariatul companiei este de bun augur. Fiul Irinei Mate deține 0,02% din acțiuni. „Legislația actuală face dificilă viața curentă a oricărei edituri private din România. Timp de șase luni am analizat dacă este sau nu oportună această tranzacție și am analizat viitoarele sinergii generate de intrarea în acționariat a Libri-Bookline. Noi am considerat că este o oportunitate să acceptăm oferta lor, să ne asociem cu un partener serios, puternic, stabil. Prezența Libri-Bookline în acționariatul Curtea Veche ne va ajuta să devenim o editură modernă, apropiată modelului unei edituri din Europa de Vest”, spune CEO-ul companiei pentru Profit.ro. FOTO: Curtea Veche Publishing/Facebook Proiectul prin care se interzice înstrăinarea acţiunilor companiilor de stat a fost votat de Senat cu 70 de voturi „pentru” De ce ajunge un blindat Lynx la peste 11 milioane de euro bucata. Modelul românesc, analizat atent de Ucraina A fost inaugurată prima „librărie fără cărți”. Cine a lansat acest concept și cum pot fi lecturate volumele