Uber își amână extinderea serviciilor de livrare a mâncării. România, afectată de decizie
Uber a suspendat cea mai mare parte a planurilor sale de extindere a serviciului de livrare de mâncare în Europa. România se află printre țările afectate de decizie. La doar câteva luni după ce Uber a anunțat că extinde serviciile de livrare de mâncare în Europa, acestea au fost suspendate. Gigantul cu sediul în San Francisco își continuă eforturile de a achiziționa cel mai mare rival al său de pe continent, relatează Financial Times. Printre statele afectate de această decizie se află Austria, Norvegia și Grecia. Schimbarea de direcție vine la numai cinci luni după ce Uber a anunțat extinderea serviciului său de livrare de mâncare în Europa, care includea și lansări în Cehia și România. Sursă foto: Shutterstock Reorientare spre piețele existente Grupul continuă să urmărească achiziționarea Delivery Hero. Oferta sa de 10 miliarde de euro pentru compania cu sediul la Berlin a fost respinsă în luna mai. Uber a declarat pentru Financial Times că a decis să oprească extinderea după „succesul uriaș” al lansărilor din Finlanda și Danemarca. Totodată, intenționează să se concentreze pe „menținerea ritmului de creștere” pe piețele în care este deja prezentă. Un reprezentant al industriei a declarat că această pauză ar putea facilita analiza autorităților europene din perspectiva legislației concurenței în cazul unei eventuale preluări a Delivery Hero. O astfel de tranzacție ar urma, cel mai probabil, să fie atent examinată din cauza suprapunerii semnificative dintre piețele pe care operează cele două companii. Delivery Hero este prezentă în Austria, Norvegia și Cehia prin brandul Foodora, în Grecia prin serviciul efood, iar în România prin brandul Glovo. Însă planurile de extindere s-au confruntat cu dificultăți. Luna trecută, Susan Anderson, responsabilă la nivel global pentru divizia de livrări, și-a anunțat plecarea din companie după doar 12 luni în funcție. Deși Uber Eats a câștigat cotă de piață în Regatul Unit, Franța și Germania, în Statele Unite a pierdut teren în fața DoorDash, care și-a majorat cota de piață la 64%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul pandemiei de coronavirus. Prin comparație, Uber deține o cotă de 31% din piața americană, potrivit datelor YipitData.
Un fost ministru de Finanțe îl acuză pe Bolojan că a împrumutat România mai mult decât oricare premier din istorie
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl acuză pe premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde lei într-un singur an. Acesta susține că Bolojan este premierul care a împrumutat cei mai mulți bani din istoria României. Adrian Câciu spune că Ilie Bolojan a împrumutat 339 miliarde de lei, aproximativ 65 miliarde euro, în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Fostul ministru subliniază că niciun alt premier nu a împrumutat atât de mulți bani și susține că în perioada „mărețelor deficite” de peste 9%, România a împrumutat 149 miliarde de lei în 2020 și 252 miliarde de lei în 2024. „339 miliarde lei a împrumutat Bolojan într-un singur an! 65 miliarde euro! Mai mult decât oricine în istoria noastră! Chestiuni despre care nimeni nu vorbește deși sunt recorduri negative istorice pentru România: Într-un singur an (iunie 2025-iunie 2026), Bolojan a facut împrumuturi de 339 miliarde lei(65 miliarde euro). Niciodata România nu a împrumutat atât de mult. Pe vremea «mărețelor» deficite, de peste 9%, 2020 si 2024, România a împrumutat 149 miliarde(2020), respectiv 252 miliarde(2024)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. Cum explică fostul ministru valoarea împrumuturilor Fostul ministru de Finanțe susține că din cele 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei reprezintă împrumutul SAFE. Totodată, Adrian Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și că România a ajuns la un nivel al datoriei de 61% din PIB. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Bolojan a împrumutat 339 miliarde lei. În structura, 251,4 mld reprezinta finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice iar 87,6 miliarde lei, este împrumutul SAFE (angajat, contracte semnate, prefinantare încasata). Datoria publica a crescut cu 143 miliarde lei într-un singur an. Nimeni nu mai vorbește de faptul că suntem la 61% din PIB”. Adrian Câciu: „Deficitul real ar fi de 2,9%” În continuarea postării, Câciu spune că nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a CNSP, care estima o creștere economică de 0,1% în 2026, deși bugetul a fost construit pe o creștere de 1%. „Nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Care ne spune că am putea avea o creștere economică de 0,1% în acest an, deși bugetul a fost făcut pe o creștere economică de 1%”. De asemenea, fostul ministru a făcut un calcul asupra deficitului real pe care România l-ar avea dacă ar avea achitate datoriile către mediul privat: 3,4 miliarde ar merge către Pfizer, 3 miliarde pentru concediile medicale neachitate, 6 miliarde către furnizorii de energie, 5,3 de miliarde datorii către magistrați și alte 6 miliarde de lei pentru facturile restante aferente investițiilor publice. Astfel, totalul de plată se ridică la 23,7 miliarde de lei. „Deficitul real ar fi de 2,9%. Cum? Păi, să le luăm pe rând: 3,4 mld lei Pfizer, 3 mld lei concedii medicale neachitate, 6 mld lei datorii furnizori energie, 5,3 mld lei datorii magistrați, 6 miliarde lei facturi restante investiții publice. Total: 23,7 miliarde lei”. „S-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile” Adrian Câciu mai spune că reducere deficitului bugetar raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți și a criticat modul în care sunt prezentate datele privind execuția bugetară. În finalul mesajului, fostul ministru a criticat măsurile Guvernului Bolojan și a subliniat că acestea au adus România într-o situație fiscal-bugetară fără precedent. „Aș spune că este mai degrabă «dioxid de carbon». Adică s-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile. Mai punem la socoteală că a crescut șomajul, peste 50 mii de oameni și-au pierdut locul de munca, peste 100 mii de firme sunt pe cale sa închidă. Ce avem ca răspuns? Tacere pe cifrele acestea! Aplaudacii sunt cu reforma în gură și în suflet! Deocamdata, reforma lor ne-a adus cea mai grea situație fiscal-bugetară din istorie”.
A0 București Nord Lotul 3 se apropie de finalizare. TECNIC asigură supervizarea unui proiect-cheie pentru infrastructura Capitalei
Cu un stadiu fizic de 90%, Lotul 3 al Autostrăzii A0 București Nord intră în etapa finală de execuție. Prin serviciile de supervizare a proiectării și execuției lucrărilor, TECNIC Consulting Engineering contribuie la implementarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Autostrada de Centură București (A0) este proiectată să realizeze primul inel complet de autostradă din jurul Capitalei (51 km pe seminelul de sud și 50 km pe inelul de Nord), asigurând conexiunea dintre principalele coridoare naționale și europene de transport. Finalizarea acesteia va reduce traficul de tranzit din București, va scurta timpii de deplasare și va crește nivelul de siguranță rutieră. Lotul 3 al Sectorului Nord, cu o lungime de 8,6 kilometri, face legătura între DN2 (cunoscut ca și E85, între București și Siret, la granița cu Ucraina), în zona Afumați, și DN3 (București – Constanța), în zona Cernica. Tronsonul include o autostradă cu profil 2×2 benzi, șapte pasaje, un nod rutier de tip „trompetă dublă”, o parcare de scurtă durată și sisteme moderne de iluminat, drenaj, semnalizare și management inteligent al traficului. Contractul de proiectare și execuție, în valoare de aproape 398 milioane de lei (fără TVA), este realizat de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), iar termenul de finalizare este iulie 2026. Supervizare tehnică pentru respectarea standardelor de calitate În cadrul proiectului, TECNIC Consulting Engineering asigură supervizarea proiectării și execuției lucrărilor, având un rol esențial în monitorizarea respectării cerințelor tehnice, a standardelor de calitate și a prevederilor contractuale. Activitatea echipei de supervizare acoperă verificarea documentației tehnice, urmărirea progresului lucrărilor, controlul calității materialelor și al execuției, coordonarea fazelor determinante, monitorizarea relocarilor de utilități și gestionarea modificărilor intervenite pe parcursul implementării. Potrivit datelor din șantier, proiectul a atins un stadiu fizic de 90%, lucrările fiind concentrate în prezent asupra finalizării infrastructurii rutiere, a structurilor și a amenajărilor necesare pentru punerea în exploatare a întregului tronson. Prin implicarea în acest proiect strategic, TECNIC Consulting Engineering contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri moderne și sigure, susținând realizarea unui obiectiv cu impact major asupra mobilității din regiunea București–Ilfov și asupra rețelei naționale de transport.
Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
Dezvoltatorii din spatele jocului video Grand Theft Auto VI, angajați la compania americană Rockstar Games, colaborează cu IWGB Game Workers Union pentru a-și crea propriul sindicat oficial și recunoscut. În octombrie 2025, compania Rockstar a concediat 31 de angajați pentru că au încercat să înființeze un sindicat. Compania susține că motivul pentru care i-a concediat pe angajați a fost că ar fi „distribuit informații confidențiale, inclusiv despre caracteristicile următoarelor titluri, pe un forum public”. Dacă planul inițiatorilor va reuși, angajații își vor putea securiza canale formale pentru a purta negocieri colective cu conducerea companiei, în timp ce reprezentanții și membrii sindicatului vor obține protecție și drepturi. BBC transmite că angajații, care susțin că și-au pierdut locurile de muncă pentru că au încercat să-și deschidă un sindicat, au intentat acțiuni în justiție împotriva companiei. Concedierile abuzive, cauzate de „lăcomia corporatistă”? Jordan Garland, unul dintre angajații concediați, a lucrat pentru companie timp de 11 ani, speră că Rockstar va recunoaște crearea sindicatului. „Astfel de concedieri nu se vor mai întâmpla niciodată, nu doar la Rockstar, ci oriunde în industrie. Industria jocurilor video a fost devastată de concedierile din ultimii ani, iar acest lucru se datorează lăcomiei”, a spus el pentru The Guardian. După ce restricțiile impuse pe durata pandemiei de COVID-19 au dus la creșterea interesului pentru jocurile video la nivel global, industria s-a extins. Atunci, au fost făcute numeroase angajări. Au fost efectuate și achiziții majore: Microsoft a cumpărat Activision-Blizzard și Bethesda, Tencent a cumpărat acțiuni la Ubisoft, iar Sony a achiziționat Bungie. Serviciile live și platformele de cloud păreau să fie viitorul în 2021, după ce prețurile plăcilor video a crescut la nivel record din cauza cererii mari. Plăcile video Nvidia erau folosite în timpul pandemiei la minerit criptomonede. Fenomenul concedierilor a debutat din 2022, când au fost concediați 8.500 de angajați, ca urmare a efectelor economice ale invaziei ruse a Ucrainei. Producătorii de jocuri din Rusia și Ucraina au fost grav afectați. Contextul concedierilor masive din industria jocurilor video Din 2022 până în 2026, au fost făcute concedieri masive în industria jocurilor video. Au fost reduse posturi și angajați concediați de la: Embracer Group Microsoft Gaming Electronic Arts Epic Games Ubisoft, Take-Two Interactive Sega, Riot Games Sony Interactive Entertainment. Un factor care a contribuit la concedieri a fost că majoritatea jucătorilor au încetat să mai plătească pentru jocuri cu „live services” din cauza dificultăților financiare și a creșterii costurilor vieții. Numărul concedierilor a crescut la 10.500 în 2023, după ce s-au raportat creșterea costurilor dezvoltării jocurilor de mare buget și ca urmare a creșterii salariilor, potrviti GameMaker.io. Ciclul de producție al jocurilor a devenit mai lung (ca în cazul Grand Theft Auto VI, care a suferit două amânări din 2025 până în toamna anului 2026), potrivit Gamesbeat. Producția jocului a debutat din 2018. Ultimul joc al francizei a fost lansat în urmă cu 13 ani: Grand Theft Auto V, în septembrie 2013. Numărul concedierilor a atins maximul de 15.650 în 2024, ca în anul următor să scadă la 9.200. Revoluționarea Inteligenței Artificiale generative ar fi avut un impact major asupra industriei. după ce mai mulți directori din Big Tech, inclusiv Elon Musk și Mark Zuckerberg, au ales să investească mai mult în AI. AI și WOKE O altă cauză ar fi că marile corporații au exploatat la maxim popularitatea ideologiilor de stânga din ultimii 10 ani. Conservatorii din SUA, care s-au declarat iritați de politizarea jocurilor video, au acuzat companiile că au angajat și promovat persoane doar pe criterii rasiale și sexuale și nu pentru abilități. Companii ca Ubisoft au promovat promovarea a trei idei în jocurile video: Diversitate, Inclusiune și Accesibilitate. Totuși, multe titluri cu mare buget și cu narațiune progresistă (catalogate ca „DEI” sau „WOKE” de către publicul conservator) au obținut încasări sub așteptări, precum în cazul jocului video Assassin’s Creed Shadows (cu Yasuke, samuraiul african, în rolul principal), Suicide Squad: Kill the Justice League, Star Wars Outlaws etc. În cazul jocului online Concord, considerat un eșec de proporții pentru Sony – cu buget de 400 de milioane de dolari, i-au fost închise serverele la doar 2 săptămâni de la lansare, după ce jucătorii au criticat dur produsul pentru personajele „Woke”. Sony a fost nevoită să înapoieze toți banii clienților. „Go Woke, Go Broke” a devenit o zicală celebră printre votanții lui Donald Trump. În ultimii ani a fost mediatizat și cazul Sweet Baby Inc., un studio canadian de consultanță cu sediul în Montreal, implicat în scrierea de scenarii, design narativ și consultanță culturală, concentrându-se pe promovarea diversității, a echității și incluziunii în cadrul poveștilor a mai multor jocuri video, inclusiv la God of War Ragnarok și Marvel’s Spider-Man 2. În 2025, Donald Trump a impus tarife globale, inclusiv împotriva Japoniei, Chinei și Coreei de Sud, perturbând industriile și comerțul de hardware, dar nu la fel de mult cât avea să o facă fenomenul „bubble AI”, rezultând scumpirea memoriilor RAM, dispozitivelor SSD și a plăcilor video. Rockstar nu mai e același ca-n 2013 Ultimele imagini de la Rockstar arată că jocul încearcă să reproducă fidel realitatea socială a Floridei de azi, însă depinde de jucători dacă vor agrea conțintul „DEI”. Potrivit Game World Observer, Rockstar a concediat „managerii toxici” pentru a oferi angajaților un mediu de lucru care să arate mai mult a „companie reală” și mai puțin a „club de băieți” care fac glume misogine. Ani la rând, la Rockstar s-a dezvoltat așa-numita cultură a frăției băieților în jurul „băuturilor, încăierării și frecventării cluburilor de striptease”, potrivit surselor. O altă problemă care s-a încercat a fi rezolvată a fost lucratul orelor suplimentare. Dan Houser, producătorul din spatele francizei Grand Theft Auto, Red Dead Redemption și a altor jocuri, precum Bully și Max Payne 3, a părăsit compania Rockstar din 2020. Din 2023 i s-a alăturat și Michael Unsworth, care a contribuit la scrierea dialogului personajelor din seria Grand Theft Auto din 2007. Cei doi au creat o nouă companie, Absurd Ventures. Lazlow Jones, scenarist, producător, personalitate radio și actor vocal, care a contribuit timp de 20 ani
Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028
Discurile fizice pentru PlayStation vor deveni istorie, la fel cum au devenit casetele VHS și dischetele. Sony, una dintre cele mai mari companii de jocuri video din lume, a decis că noile jocuri video vor fi lansate exclusiv în magazinul online PlayStation Store. Jocurile vor mai ajunge în magazinele fizice doar în format digital: carcasă cu un pliant pe care va fi tipărit un cod unic de activarea jocului. Codul nu va mai putea fi refolosit de o altă persoană. Nici nu va mai putea fi activat pe o altă consolă. Trendul dispariției filmelor, melodiilor și jocurilor video în format fizic ar putea fi comparabil cu cel al dispariției ziarelor tipărite. Sony: „Ne-am adaptat la preferințele consumatorilor” Prin decizia companiei producătoare de consolele PlayStation, nu ar mai exista niciun dubiu că inclusiv compania americană Rockstar va lansa mult așteptatul joc Grand Theft Auto VI doar în format digital, veste care i-a indignat pe mulți fani ai seriei și pe vloggerii de pe YouTube. „Ca urmare a preferințelor clienților și industria divertismentului care se axează doar pe digital, producția de discuri fizice pentru toate jocurile video noi lansate pe consolele PlayStation va fi întreruptă începând cu ianuarie 2028.”, a anunțat Sid Shuman, director senior de la Sony Interactive Entertainment Content Communications. „După această dată, jocurile noi vor fi disponibile doar pe PlayStation Store și la comercianți numai în format digital. Această tranziție nu va avea niciun impact asupra jocurilor care au fost deja lansate sau care sunt programate să fie lansate înainte de ianuarie 2028 în format de disc fizic”, a mai transmis compania, potrivit PlayStation.Blog. Se încheie o eră: nu vor mai putea fi comercializate discuri cu jocuri Prin decizia Sony, jucătorii nu vor mai putea să-și vândă discurile cu jocurile video și nici nu vor mai putea să cumpere discurile la mâna a doua de la alți jucători. Viitoarele jocuri nu vor mai putea fi împrumutate prietenilor. „Este direcția naturală către care se îndreaptă Sony Interactive Entertainment pentru a se adapta la trendurile consumatorilor care au ca preferință generală media digitală, care a depășit semnificativ discurile fizice”, a adăugat compania. Sony a anunțat că nu va lansa viitoarea consolă PlayStation 6 mai devreme de anul 2029. După decizia Sony comunicată miercuri, 1 iulie, niciun joc video portat pe PS6 nu va mai fi lansată pe un disc fizic. Reacțiile vloggerilor: Media fizică dispare Penguinz0 (cu peste 18 milioane de abonați) a fost printre vloggerii care au criticat dur decizia luată de Sony. „Nu am fost prin preajmă ca să asist la dispariția dinozaurilor. Nici n-am fost ca să văd moartea ultimului tigru cu dinți de sabie. Dar, băiete, am fost suficient de norocos ca să trăiesc și să asist la dispariția jocurilor video în format fizic. Sony ne tratează ca Oamenii în Negru când noi suntem martori la o activitate extraterestră. Scot neuralizatorul și spun „uită-te aici”. PUF. Nu există discuri. Este doar digital. Tocmai au înfipt țepușa finală în inimile vampirilor, amenințarea malefică cunoscută ca MEDIA FIZICĂ”. Vloggerul a reamintit și de știrea în care Sony a anunțat ștergerea a 500 de filme din conturile utilizatorilor de console PlayStation. Compania nu le-a returnat banii. Filmele, pentru care utilizatorii au plătit (nu le-au închiriat) să le dețină permanent în bibliotecă digitală, au fost retrase. Contractele de licențiere au expirat și n-au mai putut fi reînnoite. „Deci, ai plătit pentru acces limitat la aceste filme. Le-ai închiriat practic, chiar dacă aveai impresia că le cumperi și le deții. Din cauza acestui peisaj digital, tu nu mai deții absolut nimic. Nu vei deține nimic și vei fi fericit”, a spus vloggerul. „Nu vei deține nimic și vei fi fericit” Cel mai înfuriat a fost vloggerul AngryJoe, care a ținut într-o mână cinci discuri de jocuri PlayStation și cinci discuri de jocuri Xbox în cealaltă mână. „Ați dat-o în bară Sony. Băieți. Cea mai proastă veste dintotdeauna. S-a terminat. Xbox, voi urmați. Moment de reculegere pentru suportul de disc fizic. NU VEI DEȚINE NIMIC ȘI ÎȚI VA PLĂCEA. Și vei plăti prețul întreg. Putem obține o reducere de 10 dolari? Va fi mai ieftin? NU. De fapt, vor fi mai scumpe! Generația noastră a murit. Înainte, primeai jocurile cu disc, cu manuale cu instrucțiuni pe care le răsfoiai. Ne-am întrebat ce s-a întâmplat cu manualele că tocmai am primit numai discul. Garantez că și Xbox va proceda la fel. Următoarea consolă – Project Helix – o să fie complet digitală. Nu va include nici măcar o unitate de disc”, a răbufnit Angry Joe. „Ei bine, Joe, măcar poți obține copia fizică cu codul digital din interiorul carcasei”, a spus The Other Joe. „Cred că este cea mai proastă veste de la PlayStation din toate timpurile”, a remarcat vloggerul SuperJoshua06., după ce în clipurile anterioare și-a îndemnat abonații să boicoteze companiile care vând jocuri exclusiv în format digital. „Ideea Sony este nebunească. Nu-mi place ideea unui viitor care să fie doar digital”, a spus DreamcastGuy. Păreri contrare: „Dacă deții discul, jocul îți aparține. Este fals” Au fost și vloggeri care au emis opinii în favoarea deciziei Sony. Vloggerii canalului This Is susțin că Grand Theft Auto VI ar necesita mai multe discuri. De exemplu, jocuri ca Baldur’s Gate 3 și Forza Horizon 6 ocupă fiecare peste 100 GB. Marile companii ar putea abandona lansarea jocurilor video pe discuri din motive logistice și economice, fără a mai lua în considerare criza energetică declanșată de războiul SUA-Iran. „Am ajuns la punctul în care jocurile nici nu încap pe disc”. „Se presupune că dacă deții discul, jocul îți aparține. Ceea ce nu este adevărat.” Unul dintre ei scoate pe masă un disc cu Concord. Acesta a fost un joc online foarte criticat de jucători. Sony i-a închis serverele la numai două săptămâni de la lansare. „Am cumpărat acest disc. Am cumpărat acest joc cu o grămadă de bani. Ghici ce pot face acum cu acest disc fizic. NIMIC, pentru că au închis serverele”. Unii jucători, care s-au declarat întristați de veste, s-au afișat pe Instagram în
Motivul pentru care Spania a băgat gigantul american tech Palantir pe lista neagră
Guvernul Spaniei a inclus pe lista neagră gigantul american Palantir de analiza datelor și AI. Palantir a fost înființată în 2003 și este condusă de omul de afaceri Peter Thiel. Baza de clieți a companiei include agenți federale, guverne, organizații internaționale și companii private. Aceasta are patru sisteme de operare principale: Gotham, Foundry, Apollo și AIP. Fondatorii Palantir, Peter Thiel, și Alex Karp, directorul executiv, au legături financiare și politice strânse cu Donald Trump. Decizia luată în contextul tensiunilor geopolitice tot mai acute între Pedro Sanchez și Donald Trump vine după ce guvernul spaniol și-a exprimat temerile cu privire la utilizarea abuzivă a informațiilor clasificate legate de securitatea națională, potrivit Clash Report. Guvernul de la Moncloa deja a instruit companiile supravegheate de Societatea de Stat a Participațiilor Industriale să oprească viitoarele contracte cu Palantir. Decizia ar putea afecta entități majore responsabile cu comunicațiile de stat la nivel înalt și domeniul informațiilor militare, inclusiv Telefonica, Indra și constructorul naval militar Navantia. Biroul premierului Sanchez a comunicat interdicția companiilor listate la bursă pentru a preveni contractele care pot pune în pericol suveranitatea națională a Spaniei. Intervenția guvernului a perturbat deja achizițiile publice aflate deja în stadiu avansat, preucm un proiect aproape finalizat cu Navantia și un acord de colaborare negociat cu Guardia Civil, respins de ministrul de Interne Fernando Grande-Marlaska. Deși se află pe lista neagră, Palantir continuă să mențină contracte active cu ministerul Apărării diN Spania. Și Franța ar urma să înceteze colaborarea cu Palantir, a dezvăluit fostul premier francez Sebastien Lecornu. Sursa Foto: Facebook
România, lovită de un nou val de scumpiri de la 1 iulie
Se anunță un nou val de scumpiri de la 1 iulie. Inflația ar putea depăși pragul psihologic de 11%, avertizează specialiștii. România este campioana Europei la acest capitol. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că expirarea plafonării accizei la carburanți, alături de creșterea salariului minim pe economie va declanșa un nou val de scumpiri în economie. Datele economice indică o inflație sistemică, ale cărei cauze nu sunt exclusiv factorii temporari. Rata anuală a inflației în România a ajuns la 10,9% în luna mai. Cu acest nivel excesiv, țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Iar vara amenință să aducă o nouă escaladare a prețurilor. România are cea mai mare inflație din UE Inflația rămâne la un nivel foarte ridicat, România continuând să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna mai, ultima disponibilă, indică o rată anuală a inflației de 10,9%. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de alimente și energie, către servicii și bunuri nealimentare. De altfel, criza pe care o traversăm a atras atenția internațională. Presa maghiară scrie chiar că România se află în pragul falimentului. Carburanții și energia alimentează scumpirile Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, majorarea prețului la pompă se va reflecta în costurile de transport și, implicit, în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor de zi cu zi. Inflația ar putea depăși pragul de 11% în luna iulie. Deși Guvernul a anunțat încă din martie măsuri speciale de scădere a accizei prețului, efectul a fost invers celui scontat. „Economia românească depinde în mare măsură de transportul rutier. Astfel că orice scumpire a carburanților se transmite rapid în prețurile plătite de consumatori. Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%. Urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază”, a explicat specialistul lpentru Euronews.ro. Așadar, calculul ratei inflației nu va include creșterea importantă a prețului la energie din 2025, de 80%, și creșterea taxelor și impozitelor decisă de Guvernul Bolojan. Strict statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%. Însă asta nu va însemna că prețurile vor scădea. Analistul economic Adrian Negrescu Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril. Pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă”, a mai explicat Negrescu. Creșterea salariului minim va fi un alt factor agravant În opinia cunoscutului economist, luna iulie va aduce un nou val inflaționist. Acesta este produs atât de majorarea prețului la carburanți, cât și de creșterea salariului minim, care va determina multe companii să își majoreze costurile. Ceea ce se va traduce în prețuri mai mari. Salariul de bază minim brut pe țară crește de la 1 iulie Negrescu apreciază că nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației. Însă impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, ținând cont de ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor. Cele mai afectate vor fi serviciile și produsele nealimentare, precum electronicele, electrocasnicele, hainele și încălțăminte. Scumpirile la alimente ar putea fi ceva mai moderate. Plafonarea accizei la motorină nu a mai fost prelungită. Proiectul care prevedea extinderea măsurii până la sfârșitul lunii noiembrie a rămas blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Efectul Bolojan. Au apărut reclame pentru relocarea afacerilor din România tocmai în Georgia, unde taxele sunt mult mai mici. Cu ce oferte sunt atrași investitorii. Peste 200 de firme s-ar fi mutat deja
Companiile de consultanță au lansat o campanie masivă de reclame prin care îndeamnă firmele și freelancerii români să-și mute afacerile în Georgia. Aceștia profită de supărarea antreprenorilor, după creșterile de taxe impuse de guvernul demis Bolojan. Consultanții promit o mutare complet legală, făcută de la distanță, prin care taxele mari din țară sunt înlocuite cu un impozit de doar 1% pe teritoriu georgian. Sursa foto: Instagram / gegidze_ Taxele mari din România lasă firmele fără bani Campaniile de consultanță critică regulile din România, unde taxele mărite pe dividende și noul nivel al TVA-ului lasă patronii cu mult mai puțini bani în buzunar. „Încă plătești un impozit de 16% pe dividende în România? Acesta a crescut de la 10% la 16% chiar în acest an. Iar, pe lângă asta, ai plătit deja și impozitul pe profit. Așa că te întreb: cât îți mai rămâne, de fapt? TVA-ul a ajuns până la 21%, iar impozitul pe dividende este de până la 16%. Reguli mai stricte, mai multă birocrație și mai multă presiune. România nu devine mai avantajoasă pentru antreprenori, ci dimpotrivă, povara fiscală crește,” au transmis aceștia într-un clip promovat pe rețelele sociale. Oferta din Georgia: impozit de 1%, fără alte taxe Consultanții oferă o soluție simplă prin obținerea unui statut special în Georgia. Aceștia susțin că au mutat deja sute de afaceri din România și promit o reducere uriașă a dărilor către stat, fără bătăi de cap cu actele. „Soluția este complet legală. Se numește statutul de Antreprenor Individual și regimul pentru Întreprinderi Mici din Georgia. Am ajutat peste 200 de antreprenori din România să își relocheze structura firmei de la distanță, în siguranță (…). Acum imaginează-ți următorul scenariu: îți deschizi o companie în Georgia și plătești doar 1% impozit pe venit, fără impozit pe dividende, fără dubla impozitare și fără bătăi de cap.” Sursa foto: Instagram / gegidze_ Georgia înlocuiește Bulgaria în topul preferințelor românilor Dacă până de curând, Bulgaria era paradisul fiscal ideal pentru românii care voiau să scape de taxe sau de impozite și unde își înregistrau masiv mașinile și firmele, acum Georgia pare un competitor serios. În Bulgaria, taxele au rămas la nivelul stabilit pentru 2025. Un impozit unic de 10% pe profitul firmei și un impozit de 5% pe dividende. De asemenea, TVA-ul se menține la 20%. Deși aceste cifre sunt mult mai mici decât în România, oferta din Georgia cu un impozit pe venit de doar 1% atrage mult mai rapid atenția investitorilor. De ce au fugit firmele din țară Plecarea firmelor reprezintă reacția directă a oamenilor de afaceri la modul de guvernare impus de premierul demis Ilie Bolojan. Încă de anul trecut, de la preluarea mandatului, Bolojan a crescut TVA-ul de la 19% la 21% și a majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%.
Lovitură pentru șoferii Uber și Bolt. Sunt vizate mașinile în comodat
Mașinile deținute în comodat ar putea fi eliminate din categoria vehiculelor eligibile pentru desfășurarea activității de transport alternativ, precum prin intermediul Uber sau Bolt, prevede un proiect analizat de Profit.ro, care va intra în dezbare și procedură de vot. Argumentul privind mașinile în comodat folosite pentru Uber sau Bolt Proiectul a fost inițiat de fostul ministru al Transporturilor Ciprian Constantin Ștefan, alături de colegii deputați din PSD. Argumentul este că folosirea mașinilor aflate în comodat a evidențiat mai multe vulnerabilități care afectează atât capacitatea autorităților de a verifica legalitatea activității defășurate, cât și concurența loială dintre operatorii economici care activează pe piața transportului de persoane. În toamna lui 2025, Antifrauda a emis o decizie prin care a suspendat, la nivel național, în toate județele, plățile Uber și Bolt către 100 de firme cu flote și șoferii acestora, active pe cele două platforme, până la finalizarea anchetei fiscale. Inspectorii antifraudă au descoperit o schemă de evaziune fiscală prin care s-a creat un prejudiciu de 266,5 milioane de lei la bugetul de stat. La scurt timp, și procurorii DNA au declanșat percheziții la mai multe firme care operează pe platformele de ride-sharing. Ce spun inițiatorii despre contractele de comodat Inițiatorii arată că utilizarea autoturismelor în comodat creează premise favorabile pentru sustragerea de la obligațiile fiscale. „În practică, contractele de comodat pot fi încheiate cu o mare flexibilitate, inclusiv între persoane aflate în relații de afiliere sau între membri ai aceleiași familii, ceea ce îngreunează verificarea beneficiarului real al veniturilor generate de activitatea de transport alternativ. Această situație poate facilita disimularea raporturilor economice reale și poate constitui un factor de risc în ceea ce privește evaziunea fiscală”, susțin autorii proiectului. „Astfel, legislația aplicabilă transportului în regim de taxi impune ca vehiculele utilizate să fie deținute în proprietate, leasing sau alte forme expres reglementate, fără a permite desfășurarea activității cu autoturisme deținute în comodat. În schimb, operatorii de transport alternativ beneficiază de un regim mai permisiv, deși prestează servicii comparabile de transport persoane contra cost”, mai afirmă inițiatorii. Inițiatorii mai spun că diferența de reglementare duce la un avantaj competitiv artificial pentru operatorii de transport alternativ care utilizează vehicule în comodat. ”În condițiile în care ambele categorii de operatori activează pe aceeași piață și se adresează acelorași consumatori, este necesară asigurarea unui cadru juridic echilibrat și nediscriminatoriu”, arată autorii proiectului. De asemenea, potrivit sursei citate, eliminarea mașinilor deținute în comodat din categoria celor eligibile pentru activități de ridesharing va contribui la „creșterea gradului de trasabilitate a bunurilor utilizate în activitate, la simplificarea controalelor efectuate de autoritățile competente și la consolidarea disciplinei fiscale în domeniu”.
Economistul AUR compară profiturile declarate ale multinaționalelor și ale companiilor românești
Petrișor Peiu, economistul AUR, a lansat un atac dur la adresa Guvernului Bolojan și a marilor multinaționale, după decizia de a desființa impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Oficialul susține că eliminarea acestei taxe reprezintă «o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”» și oferă o serie de comparații între profiturile uriașe raportate de firmele românești și marjele prea mici ale giganților străini din aceleași sectoare. Liderul senatorilor AUR explică, într-o postare pe Facebook, că IMCA a fost introdus ca un mecanism de protecție pentru combaterea practicilor prin care corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își diminuau artificial bazele de impozitare. Petrișor Peiu arată că un impozit de 1% pe cifra de afaceri echivlaează cu impozitul pe profit standard de 16%, calculat pentru o rată a profitului de 6%. Astfel, orice multinațională care raporta o profitabilitate sub pragul de 6% ajungea să plătească către statul român o sumă mai mică prin impozitul pe profit decât prin IMCA. „Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a apărut pentru a combate „optimizarea” profiturilor de către companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri , era echivalentul unui impozit de profit de 16% plătit pentru un profit corespunzător unei rate a profitului de 6%. Cu alte cuvinte, oricine declară un profit mai mic de 6% din cifra de afaceri, practic prin impozitul pe profit va plăti către stat o sumă mai mică decât IMCA”, a scris Petrișor Peiu. Peiu arată discrepanța uriașă dintre companiile românești și multinaționale Pentru a-și susține argumentele, economistul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025. Printre exemplele prezentate de Petrișor Peiu se numără Romgaz, care ar fi raportat un profit de 41% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 10% în cazul OMW Petrom. De asemenea, Dedeman a avut o rată a profitului de aproximativ 12%, în timp ce Lidl și Kaufland au avut 5% respectiv 4%. Petrișor Peiu / Foto – Mediafax „Iată doar câteva cifre greu credibile, care alimentează ideea că sunt multinaționale care își optimizează profiturile, adică trimit sub formă de plăți pentru servicii profiturile către firmele mamă: – firma românească Romgaz declară un profit de 41% din cifra de afaceri, în vreme ce firma austriacă OMV, din aceeași industrie, declară un profit de doar 10% din cifra de afaceri (pe 2025)! – magazinele românești Dedeman declară un profit de 12%, iar magazinele germane Lidl și Kaufland declară profituri de 5%, respectiv 4%! – Francezii de la Renault și turcii de la Ford Otosan declară profituri de doar 2% din cifra de afaceri! – lanțurile de benzinării OMV, respectiv Mol declară profituri de doar 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri! – constructorul Tehnostrade declară un profit de 10%, în vreme ce constructorii Spedition UMB și SA&PE, în aceeași industrie, declară profituri de 5%, respectiv 6%!”. „Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație” În finalul postării, Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cfira de afaceri este echivlanetă cu acordarea permisiunii liberale de a transfera profiturile către țările de origine sub forma unor plăți fictive pentru servicii către firmele-mamă. „Concluzia: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri IMCA este, practic, o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”. Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”. În opinia acestuia, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar trebui să ofere explicații publice cu privire la aceste situații și ridică mai multe întrebări legate de diferențele dintre profiturile raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.