Etichetă: Economic

Primele didactice, în cursă contracronometru. Pîslaru: Avem banii, ne lipsește doar avizul de la Consiliul Legislativ pentru a adopta OUG

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre actul normativ care stabileşte acordarea primei de carieră didactică din fonduri europene. Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ. Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață, într-o ședință extraordinară de Guvern, ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ. „Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul. Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop. „Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru. Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES). Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ. „Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.

Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.

România, în etapa finală de implementare a PNRR. Împrumuturi pe termen scurt fără dobândă pentru autoritățile locale

Guvernul Bolojan adoptă, probabil pe ultima sută de metri a mandatului, măsuri în vederea accelerării implementării PNRR. În acest caz, Executivul asigură aministraţiei publice locale lichidităţi temporare. Este vorba de împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor. Prin această Ordonanță de Urgență se instituie un mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare. În beneficiul comunității Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR. Dar fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare comuniții. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile. Împrumuturile „credit-punte” Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare. Prin această măsură, Guvernul urmărește: accelerarea implementării investițiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România; absorbția integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități. Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală. Împrumuturi prin Trezoreria Statului Trezoreria Statului va acorda împrumuturi, în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale Ordonanța de Urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei. UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru: Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020; Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții. Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Finanțările vor avea condiții avantajoase: maturitate de până la 5 ani; posibilitatea rambursării anticipate; exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară; costuri de finanțare reduse comparativ cu piața. Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu explică demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României: Deficiențe manageriale grave care pun în pericol fonduri europene

Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale.  După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.

Cu o zi înainte de moțiunea de cenzură leul își continuă deprecierea. La cât este cotată azi moneda națională de BNR

Moneda națională continuă să se deprecieze, în raport cu euro, cu o zi înaintea moțiunii de cenzură. Moneda europeană a ajuns la 5.1998 de lei, potrivit cursului BNR de la ora 13:00. Euro a crescut cu 5 bani, comparativ cu ziua de joi, 30 aprilie, când moneda europeană a atins un nou prag psihologic de 5,1952 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis joi că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. Deprecierea leului, în favoarea monedei euro, ar putea prevesti un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import ar putea suferi majorări de prețuri. Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente Prima reacție din partea BNR după căderea leului: „Așa se întâmplă în perioade de incertitudine” Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică în tabăra Bolojan: „Masacru și sânge, ies miliardele din țară”

Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente

Moneda euro se tranzacționa, luni, 4 aprilie, la orele dimineții, la 5.1939 lei, potrivit Bloomberg. Acestă situație ar urma să aibă un impact major asupra românilor. Creditele la bănci, dar și facturile la utilități ar urma să crească semnificativ. O valoare a monedei euro de 5,1939 lei prevestește un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import vor suferi majorări de preț. Spre exemplu, la 1 EUR = 5,09 RON, o rată de 500 de euro înseamnă 2.545 RON Pentru 1 euro, calculat la cursul de 5,19, o rată de 500 de euro înseamnă 2.595. Joi, 30 aprilie, moneda euro a urcat până la 5,1952 de lei, după ce deschisese ziua la 5,1005 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. România, cea mai slabă evoluție din regiune Comparativ cu monedele din regiune, leul a avut cea mai slabă performanță în ultimele zile. În timp ce zlotul polonez și coroana cehească au rămas relativ stabile, fără variații semnificative, euro a scăzut chiar cu 0,45% față de forintul maghiar în sesiunea de joi. De la finalul lunii februarie, moneda europeană a crescut cu aproximativ 1,9% față de leu, în timp ce avansul este mai redus în raport cu alte valute din regiune: 0,9% față de zlot și 0,6% față de coroana cehească. În cazul forintului, evoluția a fost diferită. După o depreciere de 3-4% în martie, moneda maghiară a recuperat puternic în luna aprilie, astfel că euro este acum în scădere cu 3,6% față de nivelul de la finalul lunii februarie. Prognoze prudente ale băncilor Marile instituții financiare estimează un curs mai ridicat pentru perioada următoare, însă aceste prognoze ar putea fi ajustate după turbulențele recente. UniCredit estimează un curs de 5,17 lei/euro la finalul acestui an și 5,25 lei/euro la finalul lui 2027. Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții Radu Oprea spune cum s-au risipit 200 de milioane de euro din PNRR: „Nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior” Aproape 8 miliarde de euro a pierdut România de când “salvatorii” au preluat puterea. USR, care a scris PNRR în Guvernul Cîțu, nu l-a putut implementa când a revenit la conducere, în Guvernul Bolojan

Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022

Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei.  FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările  au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal  în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară

Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate

În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul?  Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera  explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă  58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial.  SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de  la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari.  După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022,  este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani  se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”.  Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027.  SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic  în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu,  a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran

Semne de întrebare ale investitorilor, după prăbușirea acțiunilor unei companii la Bursa de Valori București. Vânzări de milioane înaintea unui anunț de restructurare

O serie de tranzacții și decizii desfășurate în ultimele luni în jurul Grup Șerban Holding (GSH), emitent ce activează în mai multe domenii din agricultură, ridică semne de întrebare în rândul investitorilor. Acțiunile GSH s-au prăbușit în ședințele de tranzacționare și au pierdut peste jumătate din valoare, iar un investitor la Bursa la Valori București a făcut o cronologie a evenimentelor care indică cum acționarul grupului a vândut acțiuni de milioane de lei înainte ca restructurările companiei să devină publice. Interagroaliment cere deschiderea procedurii de insolvenţă, acțiunile se prăbușesc Interagroaliment, parte din Grup Șerban Holding, a solicitat la mijlocul lunii aprilie deschiderea procedurii de insolvență. Grupul Șerban Holding a anunțat că această decizie a fost luată din cauza pierderilor și a prețurilor mari la motorină, îngrășăminte și semințe, dar și din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor cerealelor. Interesant este faptul că decizia grupului a apărut în spațiul public înainte cu aproximativ 2 ore ca Bursa de Valori București să anunțe suspendarea temporară a companiei de la tranzacționare. Sursa: Bursa de Valori București De la începutul anului, titlurile GSH și-au pierdut aproape jumătate din valoare, cu un declin cumulat de 44,5%, dar, după solicitarea deschiderii procedurii de insolvență, acțiunile companiei au scăzut cu 25,77%. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole, inclusiv motorină, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor, care, în cel mai bun caz, au stagnat, iar în numeroase situaţii au înregistrat scăderi. Această tendinţă s-a manifestat în sectorul agricol pe parcursul ultimilor ani şi a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă”, a transmis Nicolae Şerban, unul din antreprenorii care controlează grupul Șerban Holding. Compania a avut o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, în scădere de la 500 de milioane de lei. Raportat la cifra de afaceri consolidată a grupului de 600 de milioane de lei în același an, filiala insolventă a generat singură aproximativ 77% din veniturile totale, ceea ce explică amploarea reacției bursiere. Cronologia acțiunilor Șerban Holding În contextul în care acțiunile au scăzut abrupt, Marius Alexe, investitor la BVB, a publicat pe pagina sa de Facebook o cronologie a evenimentelor care sugerează neconcordanțe între vânzări de acțiuni de 4,1 milioane de lei și anunțul oficial al restructurărilor din companie. Pe 2 februarie 2026, Nicolae Șerban, unul dintre acționarii companiei, a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei. Interesant este că, la acel moment, nu exista niciun raport care să arate că banii respectivi au fost folosiți pentru creditarea companiei. La mai puțin de o săptămână, pe 8 februarie, același acționar a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru înlocuirea sa din funcția de administrator. Ulterior, pe 18 martie, acesta a votat împotriva propriei propuneri, fără ca motivele acestor schimbări de poziție să fie explicate public. Situația a devenit tensionată pe 24 martie, atunci când compania a anunțat concedierea a aproximativ 81 de angajați și reorganizarea activității. Nici de această dată investitorii nu au primit detalii cu privire la cauzele care au dus la aceste măsuri. Momentul decisiv a venit, joi, 16 aprilie, atunci când au apărut informații cu privire la intrarea în insolvență a uneia dintre firmele din grup, Interagroaliment. Informația a fost făcută publică cu întârziere de Bursa de Valori București, iar tranzacționarea acțiunilor a fost suspendată temporar. Scăderea bruscă a acțiunilor ridică semne de întrebare în rândul investitorilor În acest context, investitorii au început să-și pună semne de întrebare cu privire la legitimitatea evenimentelor: „Problemele companiei au apărut brusc între 2 și 8 februarie 2026? Sau domnul Șerban a tranzacționat pe baza unor informații privilegiate?” Suspiciunile investitorului Marius Alexe vizează conceptul „insider trading”, care presupune utilizarea unor informații confidențiale, nepublice, „privilegiate” pentru a obține profit pe piața de capital. „În loc să spună situația reală, a vândut acțiuni, iar banii au intrat în buzunarul dumnealui? Ca de obicei, nu vom afla niciodată. Pentru că totul e minunat pe bursa noastră, așa cum vor să audă sponsorii”. În România, practica este ilegală, iar principala autoritate responsabilă cu supravegherea pieței financiare și combaterea acestui tip de practici este Autoritatea de Supraveghere Financiară. De altfel, scăderea bruscă a acțiunilor Grup Șerban Holding a avut efecte directe, în special asupra investitorilor de retail, și  a pus semne de întrebare privind informațiile publicate despre companiile listate la Bursa de Valori. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Bursa de la București bate toate bursele din Europa la câștigurile investitorilor. Franța și Germania roșesc de invidie. Cum s-a ajuns aici Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare

Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor

Numai 38% dintre americanii generației  X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial.  Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.  În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat  într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă,  poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este  cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a  două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului,  feminismul și rata  divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco,  hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse