Economistul AUR compară profiturile declarate ale multinaționalelor și ale companiilor românești
Petrișor Peiu, economistul AUR, a lansat un atac dur la adresa Guvernului Bolojan și a marilor multinaționale, după decizia de a desființa impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Oficialul susține că eliminarea acestei taxe reprezintă «o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”» și oferă o serie de comparații între profiturile uriașe raportate de firmele românești și marjele prea mici ale giganților străini din aceleași sectoare. Liderul senatorilor AUR explică, într-o postare pe Facebook, că IMCA a fost introdus ca un mecanism de protecție pentru combaterea practicilor prin care corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își diminuau artificial bazele de impozitare. Petrișor Peiu arată că un impozit de 1% pe cifra de afaceri echivlaează cu impozitul pe profit standard de 16%, calculat pentru o rată a profitului de 6%. Astfel, orice multinațională care raporta o profitabilitate sub pragul de 6% ajungea să plătească către statul român o sumă mai mică prin impozitul pe profit decât prin IMCA. „Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a apărut pentru a combate „optimizarea” profiturilor de către companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri , era echivalentul unui impozit de profit de 16% plătit pentru un profit corespunzător unei rate a profitului de 6%. Cu alte cuvinte, oricine declară un profit mai mic de 6% din cifra de afaceri, practic prin impozitul pe profit va plăti către stat o sumă mai mică decât IMCA”, a scris Petrișor Peiu. Peiu arată discrepanța uriașă dintre companiile românești și multinaționale Pentru a-și susține argumentele, economistul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025. Printre exemplele prezentate de Petrișor Peiu se numără Romgaz, care ar fi raportat un profit de 41% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 10% în cazul OMW Petrom. De asemenea, Dedeman a avut o rată a profitului de aproximativ 12%, în timp ce Lidl și Kaufland au avut 5% respectiv 4%. Petrișor Peiu / Foto – Mediafax „Iată doar câteva cifre greu credibile, care alimentează ideea că sunt multinaționale care își optimizează profiturile, adică trimit sub formă de plăți pentru servicii profiturile către firmele mamă: – firma românească Romgaz declară un profit de 41% din cifra de afaceri, în vreme ce firma austriacă OMV, din aceeași industrie, declară un profit de doar 10% din cifra de afaceri (pe 2025)! – magazinele românești Dedeman declară un profit de 12%, iar magazinele germane Lidl și Kaufland declară profituri de 5%, respectiv 4%! – Francezii de la Renault și turcii de la Ford Otosan declară profituri de doar 2% din cifra de afaceri! – lanțurile de benzinării OMV, respectiv Mol declară profituri de doar 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri! – constructorul Tehnostrade declară un profit de 10%, în vreme ce constructorii Spedition UMB și SA&PE, în aceeași industrie, declară profituri de 5%, respectiv 6%!”. „Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație” În finalul postării, Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cfira de afaceri este echivlanetă cu acordarea permisiunii liberale de a transfera profiturile către țările de origine sub forma unor plăți fictive pentru servicii către firmele-mamă. „Concluzia: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri IMCA este, practic, o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”. Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”. În opinia acestuia, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar trebui să ofere explicații publice cu privire la aceste situații și ridică mai multe întrebări legate de diferențele dintre profiturile raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.
Acasă e oriunde simți că se poate: Banca Transilvania lansează prima campanie de shopping bancar dedicată românilor din diaspora
Banca Transilvania continua să inoveze și să fie alături de românii din diaspora. Să își deschidă un cont de la mii de kilometri distanță, să cumpere o locuință în România, să își asigure casa, să aibă acces la servicii medicale sau să pregătească vacanța de vară cu beneficii și premii. Acestea sunt doar câteva dintre ofertele incluse în prima campanie de shopping bancar dedicată exclusiv românilor care locuiesc în afara granițețelor țări. Oferta Băncii Transilvania este valabilă până pe 30 iunie. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din țara noastră, își consolidează poziționarea de „banca de acasă” pentru românii care locuiesc în afara țării printr-o inițiativă în premieră pe piața din România. Campania reunește într-un singur loc produse și servicii financiare, alături de beneficii și recompense adaptate stilului de viață al diasporei. Demersul vine în contextul în care BT are deja câteva sute de mii de clienți români care locuiesc în străinătate și își gestionează relația cu banca de la distanță. Oferte pentru banking, locuință, sănătate și familie Campania include beneficii pentru cei care aleg să își deschidă un cont 100% online, gratuit, prin aplicația BT Pay, aceștia primind 5% cashback, de până la 100 de euro, pentru plățile efectuate cu telefonul. Pentru românii care își doresc o locuință în România, banca oferă credite imobiliare cu zero comision de analiză, disponibile atât în variante cu dobândă fixă introductorie pe doi sau trei ani, cât și cu dobândă variabilă, în lei sau euro. Tot prin BT Pay, clienții pot încheia o asigurare pentru locuința din România și beneficiază de 15% cashback din valoarea poliței. În plus, în parteneriat cu “Regina Maria”, sunt disponibile șase tipuri de abonamente medicale dedicate, adaptate vârstei și sexului, cu o reducere de 40%. Acestea includ analize, consultații și investigații care pot fi efectuate în România, servicii de telemedicină disponibile permanent, acces la terapie online și reduceri pentru servicii stomatologice. Beneficii pentru vacanța de vară și surprize pentru clienți Campania aduce și avantaje pentru perioada în care românii din diaspora revin acasă, în vacanță. Cei care emit din BT Pay un card de posesor desemnat pentru o persoană apropiată beneficiază de discount la abonamentele UNTOLD ONE. Clienții care își emit un card virtual în euro sau dolari intră automat în tragerea la sorți pentru zece invitații duble la Nibiru, pe litoralul românesc, pentru un eveniment la alegere. Familiile pot accesa și oferta BT Pay Kiddo, prin care copiii primesc propriul cont și card. Dacă în perioada campaniei aceștia realizează cumpărături de minimum 300 de lei, părinții beneficiază de 10% cashback, în limita a 50 de lei. Totodată, participă la tragerea la sorți pentru trei kituri surpriză în valoare de 400 de euro fiecare, care includ abonamente duble la UNTOLD și gadgeturi la alegere. O altă ofertă este destinată celor care își emit un card McLaren Gold în euro, virtual sau fizic, prin BT Pay, aceștia putând câștiga unul dintre cele zece kituri cu produse oficiale McLaren. Înscriere exclusiv online până pe 30 iunie Toate ofertele din campanie pot fi accesate exclusiv online, până la data de 30 iunie, prin pagina dedicată campaniei „Acasă e oriunde simți că se poate”. (link activ 🏠 Acasă e oriunde simți că se poate • Oferte Banca Transilvania 🏷️) Prin această inițiativă, Banca Transilvania își propune să fie mai aproape de românii din diaspora, indiferent de țara în care trăiesc, oferindu-le soluții bancare digitale și beneficii care îi conectează cu România și cu cei dragi. Material susținut de Banca Transilvania.
Din cauza caniculei, România are cea mai scumpă energie electrică din Europa
Din cauza caniculei din ultimele zile, România are acum cel mai mare preț la energie din Europa. Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (luni, 29 iunie) va fi 1.171 lei/MWh, potrivit Economica. Pe locul 2 în Europa este Ungaria, unde prețul mediu la energie electrică este cu un euro mai mic. Prețul energiei în România a ajuns de 2 ori și jumătate mai scump decât în Bulgaria și Grecia, unde sunt 90, respectiv 87 de euro/MWh. Consumul pe durata zilei este mare, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Prețul crește și mai ult spre seară, când panourile solare nu mai primesc energie fotovoltaică. Între 19:00 și 19:15 se înregistrează cel mai mare preț al zilei: 4.250 lei/MWh (811 de euro/MWh). Timp de 15 minute, România importă energie prin mecanismul cuplării PZU din ambele piețe cu care rețeaua națională are conexiune fizică: din Bulgaria importă 1.600 MW, iar din Ungaria alți 95 MW. Din cauza valurilor de căldură, randamentul panourilor solare scade, centralele nucleare își pot opri activitatea din cauza creșterii temperaturii apei de răcire, cărbunii se pot autoaprinde. Iar debitul Dunării scade sub mediile multinanuale. Vântul nu bate, așadar, turbinele eoliene nu mai produc energie. Una dintre unitățle centralei nucleare de la Cernavodă este oprită pentru revizie. CET București Vest este oprită complet, două grupuri de la Porțile de Fier 1 sunt oprite, iar centrala de gaze Petrom de la Brazi este oprită parțial. Consumul de energie elecrică crește fiindcă tot mai mulți români utilizează aparatele de aer condiționat spre seară. România nu dispune de capacitatăți de generare care să susțină consumul de energie electrică în momentele de vârf. Sursa Foto: Shutterstock
Entuziasmul prea mare al companiilor pentru AI ar putea duce la recesiune și la dispariția clasei de mijloc, avertizează o bancă internațională
Banca Reglementelor Internaționale a avertizat vineri că entuziasmul exagerat al companiilor de tehnologie pentru inteligența artificială, manifestat prin cheltuieli excesive, riscă să se încheie cu o „prăbușire” dureroasă și de lungă durată. Organizația internațională de bănci centrale, cu sediul la Basel, „promovează cooperarea monetară și financiară internațională”. Aceasta susține că investițiile prea mari în AI pot zdruncina piețele financiare și afecta economia globală. Dezvoltarea AI ar putea avea un randament slab, cu mult sub așteptări. Iar investitorii vor fi nevoiți să reducă rapid finanțarea pentru companiile de inteligență artificială. Cele mai mari companii tech vor să investească peste 1 trilion de dolari în dezvoltarea AI la sfârșitul anului 2026. Dar, dezamăgirea cauzată de randamentul scăzut ar putea declanșa o scădere bruscă a finanțării și ar putea transforma boom-ul cheltuielilor de capital într-o prăbușire prelungită a investițiilor. Prăbușirea încrederii în AI ar putea cauza efecte de domino, a declarat BIS în raportul său economic anual de duminică. Avertismentul vine pe fondul îngrijorărilor crescute cu privire la amploarea acțiunilor și obligațiunilor care alimentează revoluția inteligenței artificiale și la turbulențele pe care le creează aceasta pe piețele globale. Grupurile tehnologice au inundat piața de credit internațional. Au strâns sute de miliarde de dolari pentru a finanța proiecte de inteligență artificială. Prețurile record ale acțiunilor i-au atras către piața de capital din SUA. IPO-ul de succes de 86 de miliarde de dolari al SpaceX de la începutul acestei luni a fost emblematic pentru cererea mare de acțiuni legate de această tehnologie. Marii investitori au avertizat însă că această grabă de a emite datorii ar putea spori apetitul investitorilor, deși investiția în inteligență artificială ar putea să nu dea roade. Piețele bursiere au fost volatile de la IPO-ul SpaceX. Investitorii își fac așteptări tot mai mari privind creșterea ratelor dobânzii de către Rezerva Federală. Șeful de investiții al Allianz a avertizat săptămâna aceasta că decizia SpaceX de a lansa o vânzare de obligațiuni de 25 de miliarde de dolari atât de curând după IPO-ul său a fost un semn că piețele au intrat în „fază de bulă”. Până în prezent, optimismul cu privire la inteligența artificială a oferit un impuls important pentru creșterea globală, a adăugat BIS. Raportul a recunoscut că este posibil ca inteligența artificială să poată crește productivitatea „semnificativ” în următorul deceniu, având în vedere sporirea eficienței pe care le poate oferi companiilor. Însă a atenționat că au mai existat în trecuboom-uri investiționale: extinderea canalelor în anii 1830 căile ferate din Marea Britanie în anii 1840 boom-ul dotcom de la sfârșitul anilor 1990. Toate acestea au avut o caracteristică cheie în comun: „o descoperire tehnologică autentică care a atras capital peste randamentele comerciale”. Aceste episoade s-au încheiat în final cu prăbușirea investițiilor, provocând recesiuni la nivelul întregii economii. O corecție majoră a pieței bursiere asociată cu AI ar putea avea implicații mai ample astăzi decât în trecut, a adăugat BRI, deoarece gospodăriile au o expunere mai mare la acțiuni în raport cu averea și veniturile lor. Stabilitatea financiară ar putea fi, de asemenea, pusă în pericol, având în vedere volumul uriaș de datorii vândute de companiile de AI pentru a-și finanța investițiile, a avertizat organizația. În timp ce economia globală a demonstrat o rezistență surprinzătoare în ciuda șocurilor, inclusiv războiul dintre SUA și Iran, repercusiunile economice ale închiderii strâmtorii Ormuz continuă să perturbe piața energetică. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate era transportată pe calea navigabilă. „Impactul inflaționist se resimte deja și s-ar putea dovedi persistent”, a declarat BIS. „Pericolele au crescut odată cu punctele de presiune legate de riscurile de inflație persistentă, sustenabilitatea investițiilor legate de AI, vulnerabilitățile financiare în creștere și slăbirea pozițiilor fiscale”, a adăugat BIS, potrivit unui articol publicat de Sam Fleming și Ian Smith în Financial Times . Sursa Foto: Envato
Compania Apple recurge la o strategie pentru care a mai fost criticată: să cumpere cipuri de memorie de la companii chineze de pe lista neagră a SUA
Compania Apple care produce telefoanele iPhone doreșt să obțină aprobare de la administrația Trump pentru a cumpăra cipuri de memorie de la companii chineze. Măsura controversată este luată în considerare pentru a ușura presiunile asupra producției produselor Apple de la scumpirea semiconductorilor. De exemplu, Apple ar putea cumpăra cipuri de memorie de la compania chineză CXMT care a fost trecută pe lista neagră. Aceasta este asociată cu Armata Populară de Eliberare Chineză, susțin șase surse familiare cu subiectul. În 2022, Marco Rubio a amenințat Apple cu „examinări federale” Potrivit Financial Times, Apple s-a mai confruntat cu critici în media și în 2022, când a luat în considerare achiziționarea de cipuri de memorie de la YMTC, o altă companie chineză aflată pe lista neagră a SUA. Apple nu are interdicție să cumpere cipuri de la CXMT și YMTC. Marco Rubio, atunci senator republican, a avertizat Apple că „se joacă cu focul” și că va fi „supusă la o examinare fără precedent din partea guvernului federal”.În afara Chinei, cele mai mari companii producătoare de cipuri de memorie sunt Micron, Samsung și SK Hynix. Apple obișnuia să cumpere cipuri pentru dispozitivele sale, dar creșterea prețurilor a dus la presiuni asupra stocurilor. Penagonul a inclus CXMT și YMTC pe lista companiilor chineze considerate periculoase pentru securitatea națională a SUA. Zvonuri despre iPhone 18, noua generație de telefoane care ar urma să fie lansată în toamna 2026 Potrivit zvonurilor, Apple dezvoltă o nouă generație de telefoane: iPhone 18. Zvonurile distribuite pe site-uri ca MacRumors și MacWorld susțin că după succesul modelului iPhone 17 Pro Cosmic Orange (cu nuanța portocalie), iPhone 18 Pro ar putea fi lansat pe piață cu înveliș de culoare vișinie, albastru deschis și gri întunecat sau argintiu. Potrivit altor zvonuri, Apple ar putea lansa în septembrie primul model de iPhone pliabil pentru a concura cu Samsung și Huawei. Sursa Foto: MacRumors/MacWorld
ONG-urile și Nicușor Dan pierd pe bandă rulantă la CCR
Dublă lovitură pentru cele mai sonore ONG-uri din România și pentru „președintele-activist” Nicușor Dan. Astfel, Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, recursurile lui Nicușor Dan la două proiecte legislative de o importanță majoră atât pentru România, cât și pentru ONG-urile de mediu. Practic, se dă liber la anihilarea urșilor periculoși pentru cetățeni și se încheie era blocării hidrocentralelor și a altor obiective naționale majore de către ONG-urile de mediu. Pe turnantă vine o altă lege de mare impact, cea a transparentizării finanțării ONG-urilor. Astfel, mai întâi, CCR a respins sesizarea formulată de președintele României împotriva regimului de eliminare a ursului brun. Apoi, în miercurea neagră, 24 iunie, a respins obiecțiile lui Nicușor Dan la regimul hidrocentralelor și altor resurse economcie ale țării, pe care le declară cu un regim special și apărate de CSAT. Deciziile sunt unele cu o rezonanță aparte, căci tot mai multe voci critică puterea exacerbată a ONG-urilor, care teoretic reprezintă interesele societății civile, de a funcționa ca instrument de presiune politică și rescriere a agendei publice. În acest context, se așteaptă cu interes dacă legea vizând trasparentizarea surselor de finanțare ale organizațiilor non-guvernamentale va trece de Parlament. Și, în cazul în care va trece, dacă va fi la rândul său atacată la CCR de Nicușor Dan, care deja s-a antepronunțat negativ pe acest proiect legislativ. Instanța a respins obiecțiile președintelui la regimul de eliminare a ursului brun Instanța a decis că legea care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau provoacă pagube este constituțională. Tanczos Barna a cerut Comisiei Europene ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor strict protejate. Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsura fiind justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale. În motivarea pe scurt transmisă miercuri, Curtea arată că Directiva Habitate permite statelor membre să facă derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, categorie din care face parte și ursul brun. Potrivit comunicatului, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care au arătat că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”. Iar măsurile alternative pentru protejarea populației nu sunt suficiente. Curtea a respins și argumentele privind încălcarea principiului separației puterilor în stat. În comunicat se precizează că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu stabilesc că măsurile privind protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementate exclusiv de autoritățile executive. „Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem, are dreptul de a reglementa în orice domeniu”, se mai arată în document. A fost respins atacul șefului statului la legea care declară hidrocentralele arii naturale protejate în CSAT Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva unei legi cu un impact major pentru energie. Este vorba de proiectul care stipulează că suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007, vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet Același act normativ prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu. Legea modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Printre argumentele invocate de fostul oengist și actual președintele Nicușor Dan se numără faptul că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție. Mai mult, proiectul contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. Contraatac dur al ONG-urilor. Ce reclamă Declic și Bankwatch Imediat de la aflarea deciziei inatacabile a CCR, ONG-urile de mediu cele mai cunoscute au luat atitudine. ″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, se arată într-un comunicat al ONG-urilor Bankwatch România și Declic. În luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Declic și Bankwatch România. De altfel, însuși fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că toate proiectele de dezvoltare pe energie hidro sunt blocate de ONG-uri. Anterior, președintele Nicușor Dan a atacat, în noiembrie 2025, la Curtea Constituțională. legea declarării hidrocentralelor și altor active ca obiective strategice de importanță națională. Colaj Gândul Tabăra #rezist clamează că, dacă se adopta legea transparentizării ONG-urilor, societatea civilă va dispărea În acest context tensionat, este ușor de anticipat că soarta legii care stipulează obligativitatea transparentizării în cazul surselor de finanțare ale ONG-urilor este una așteptată cu sufletul la gură în România. Din luna mai, când legea a fost adoptată în Senat, s-a creat o amplă dezbatere publică pro și contra. Organizațiile non-guvernamentale au lansat campanii agresive în mediul online. „Societatea civilă va dispărea”. Aceasta este noua „sperietoare” sub care se strâng ONG-urile din tabăra #rezist, după ce inițiativa legislativă de a transparentiza banii organizațiilor neguvernamentale a trecut de Senatul României. Deși vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează
UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite
Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Curs BNR. Leul rămâne sub presiune/ Euro crește în continuare, iar aurul se apropie din nou de 600 de lei gramul
Cursul valutar rămâne sub presiune constantă pe fondul crizei politice și a incertitudinilor economice care au adus leul, în mai, la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile și s-a stabilizat în iunie în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Euro a fost calculat vineri, 26 iunie, de Banca Națională a României (BNR) la 5,2390 lei, în creștere ușoară cu 0,0073 lei față de ziua precedentă. Dolarul american a scăzut, în schimb, la 4,5912 lei, de la 4,6035 lei joi. Prețul aurului, în creștere De asemenea, francul elvețian a avansat la 5,6838 lei, de la 5,6737 lei anterior, iar lira sterlină a urcat de la 6,0710 lei la 6,0731 lei. Gramul de aur este cotat de BNR la 598,3364 lei, în creștere de la 590,7325 lei joi. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în în luna iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei. Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează din 5 mai cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.
Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei
România se află într-o situație dramatică. Astfel, țara noastră are oficial cea mai mare datorie publică din blocul comunitar, iar perspectivele sunt și mai alarmante. Datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Un semnal îngrijorător vine dinspre Ucraina, căci țara noastră a ajuns să depășească valoarea datoriei guvernamentale a acestei țări, aflate de 4 ani într-un război devastator cu Federația Rusă. România își finanțează tot mai mult cheltuielile prin împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a ajuns aproape de 62% din PIB. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se află printre cei mai importanți creditori ai statului. Datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027. Este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Deși se află de 4 ani în război, Ucraina are o datorie publică de doar 213 miliarde de dolari, spre deosebire de țara noastră, cu o datorie guvernamentală mai mare, respectiv 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 250 miliarde de dolari. E important de notat că peste jumătate din cheltuielile publice ale Ucrainei merg către apărare. Cât de îndatorată este România în comparație cu restul Europei „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se arată în raportul de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Această datorie publică a depășit un nou prag important. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, a ajuns la 1.236 de miliarde de lei. Deși nivelul este vizibil mai redus decât cel înregistrat în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă chestionează serios sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria guvernamentală, la 61% din PIB / Sursa FOTO: positivemoney.org La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din Uniunea Europeană au fost consemnate în Grecia, unde a atins 146,1% din PIB, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Estonia, cu o datorie de numai 24,1% din PIB, Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). Depedență accelerată de finanțare exernă Structura datoriei României arată, totodată, o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt datorii contractate în moneda națională. Restul este denominat în valute străine: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, aproximativ 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către marile agenții internaționale de profil, ceea ce se va traduce în împrumuturi mai greu de obținut și în dobânzi și mai mari decât în prezent. Avem de achitat peste 205 miliarde de lei în 2026, doar pentru împrumuturi
INS: Veniturile gospodăriilor au crescut cu 13,6% în 2025, dar cheltuielile au reprezentat 85,5% din total. Pe ce dau românii cei mai mulți bani lunar
Veniturile gospodăriilor din România au continuat să crească în 2025, însă și cheltuielile au crescut într-un ritm susținut. Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei, respectiv 3.782 lei per persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv cu 14,5% față de anul 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Cheltuielile au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de 2024. Potrivit datelor publicate de INS, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii. Acestea au reprezentat 68,5% din totalul încasărilor unei gospodării, echivalentul a 6.438 lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat prestațiile sociale, care au adus în medie 1.879 de lei pe lună și au reprezentat 20% din veniturile totale. Datele arată și o diferență semnificativă între orașe și sate. În mediul urban, venitul mediu lunar pe persoană a ajuns la 4.489 de lei, în timp ce în mediul rural a fost de 3.038 de lei. Sursa: Institutul Național de Statistică Ce mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării este destinată consumului curent. În medie, românii au cheltuit 4.833 de lei lunar pentru consum, adică 60% din totalul cheltuielilor. O altă categorie importantă este reprezentată de impozite, contribuții și taxe care au însumat aproape 2.700 de lei pe gospodărie și o treime din cheltuielile totale. Sursa: Institutul Național de Statistică Aceleași date arată că o treime din cheltuieli merge pe alimente și băuturi nealcoolice. Astfel, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au rămas principala destinație a banilor, cu o medie de 1.533 de lei pe lună. Pe locul doi se situează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 761 de lei pe lună, respectiv 15,7% din consum. La polul opus se află educația, iar datele INS arată că gospodăriile au cheltuit în medie doar 27 de lei pe lună pentru această categorie, adică doar 0,6% din cheltuielile totale de consum. Sursa: Institutul Național de Statistică Mediul urban continuă să cheltuie mai mult decât cel rural Diferențele dintre mediul urban și cel rural se observă și la capitolul cheltuieli. O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, cu aproximativ 30% mai mult decât una din mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.816 lei în orașe și de 2.622 lei la sate. Sursa: Institutul Național de Statistică