Etichetă: Economic

INS: Veniturile gospodăriilor au crescut cu 13,6% în 2025, dar cheltuielile au reprezentat 85,5% din total. Pe ce dau românii cei mai mulți bani lunar

Veniturile gospodăriilor din România au continuat să crească în 2025, însă și cheltuielile au crescut într-un ritm susținut. Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei, respectiv 3.782 lei per persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv cu 14,5% față de anul 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Cheltuielile au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de 2024. Potrivit datelor publicate de INS, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii. Acestea au reprezentat 68,5% din totalul încasărilor unei gospodării, echivalentul a 6.438 lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat prestațiile sociale, care au adus în medie 1.879 de lei pe lună și au reprezentat 20% din veniturile totale. Datele arată și o diferență semnificativă între orașe și sate. În mediul urban, venitul mediu lunar pe persoană a ajuns la 4.489 de lei, în timp ce în mediul rural a fost de 3.038 de lei. Sursa: Institutul Național de Statistică Ce mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării este destinată consumului curent. În medie, românii au cheltuit 4.833 de lei lunar pentru consum, adică 60% din totalul cheltuielilor. O altă categorie importantă este reprezentată de impozite, contribuții și taxe care au însumat aproape 2.700 de lei pe gospodărie și o treime din cheltuielile totale. Sursa: Institutul Național de Statistică Aceleași date arată că o treime din cheltuieli merge pe alimente și băuturi nealcoolice. Astfel, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au rămas principala destinație a banilor, cu o medie de 1.533 de lei pe lună. Pe locul doi se situează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 761 de lei pe lună, respectiv 15,7% din consum. La polul opus se află educația, iar datele INS arată că gospodăriile au cheltuit în medie doar 27 de lei pe lună pentru această categorie, adică doar 0,6% din cheltuielile totale de consum. Sursa: Institutul Național de Statistică Mediul urban continuă să cheltuie mai mult decât cel rural Diferențele dintre mediul urban și cel rural se observă și la capitolul cheltuieli. O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, cu aproximativ 30% mai mult decât una din mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.816 lei în orașe și de 2.622 lei la sate. Sursa: Institutul Național de Statistică

Câți bani ai putea să scoți de la bancomatele din România pe viitor: Schimbare majoră la ATM-uri

Schimbare majoră la bancomate. Măsura este așteptată de mulți ani. Toate băncile ar putea fi obligate să elibereze la bancomate și pentru clienții altor bănci sume personalizate, nu prestabilite, potrivit unui proiect analizat de profit.ro. Schimbare majoră la bancomate Posesorii de carduri bancare vor putea retrage de la ATM-ul oricărei bănci din România suma dorită. Nu va mai fi pus în situația de a alege sume prestabilite, așa cum se întâmplă acum în majoritatea cazurilor, când retrag numerar de la bancomatele băncilor la care nu sunt clienți. Măsura este prevăzută într-un proiect susținut de toate partidele parlamentare. „Utilizatorii nu au posibilitatea de a stabili valoarea exactă a sumei” „Această limitare nu este, de regulă, determinată de imposibilitatea tehnică a efectuării operațiunii, ci de configurația interfeței utilizate pentru anumite categorii de carduri. În consecință, utilizatorii sunt obligați să aleagă dintre valorile prestabilite de operatorul ATM-ului, chiar și atunci când suma dorită poate fi retrasă în mod efectiv. În numeroase situații, utilizatorii suportă comisioane pentru operațiunile de retragere efectuate de la ATM-uri aparținând altor prestatori de servicii de plată. Cu toate acestea, deși beneficiază de un serviciu pentru care suportă un cost direct sau indirect, nu au întotdeauna posibilitatea de a stabili valoarea exactă a sumei pe care doresc să o retragă”, arată autorii proiectului. În această situație, oricine retrage de multe ori sume mai mari decât necesarul real și acest lucru reprezintă o limitare nejustificată a libertății utilizatorului de a dispune de propriile fonduri, conform sursei citate. „Accesul să fie nediscriminatoriu” De asemenea, inițiatorii subliniază că există cazuri în care funcționalitatea de introducere a unei sume personalizate este disponibilă pentru clienții băncii care operează bancomatul, dar nu și pentru utilizatorii cardurilor emise de alți prestatori de servicii de plată autorizați să desfășoare activitate pe teritoriul României. ”Într-o economie de piață bazată pe concurență, transparență și protecția consumatorilor, accesul la funcționalitățile esențiale ale serviciilor de plată trebuie să fie exercitat în condiții echitabile și nediscriminatorii. Dreptul de proprietate asupra sumelor aflate într-un cont de plăți include și posibilitatea titularului de a decide cuantumul exact al numerarului retras, în limitele tehnice și operaționale ale infrastructurii utilizate. Restrângerea acestei posibilități prin impunerea exclusivă a unor valori prestabilite reprezintă o limitare disproporționată a modului de utilizare a propriilor disponibilități bănești”, mai arată autorii proiectului. Ce prevede proiectul 1) Prestatorii de servicii de plata care operează automate bancare de retragere numerar au obligația de a pune la dispoziția utilizatorilor posibilitatea introducerii unei sume personalizate pentru retragerea de numerar. (2) Posibilitatea prevazută la alin. (1 ) se asigură tuturor utilizatorilor cardurilor emise de prestatori de servicii de plată autorizați să desfășoare activitate pe teritoriul Romaniei, indiferent de emitentul cardului utilizat. (3) Existența unor opțiuni de retragere rapidă prin selectarea unor valori prestabilite nu poate înlocui obligația prevazutaăla alin. (1). (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în limitele disponibilului existent în automatul bancar, ale structurii bancnotelor disponibile și ale limitelor tehnice și de securitate aplicabile operațiunii. Sursa foto: Envato Ce amenzi ar putea fi aplicate Va constitui contravenție încălcarea de către prestatorii de servicii de plată a noilor prevederi, în situația în care sunt afectate sau pot fi afectate interesele consumatorilor. Amenzile ar fi situate între 50.000-100.000 de lei. Inițiatorii proiectului mai spun că impactul financiar asupra operatorilor bancomatelor este redus și constă în mare parte în actualizarea aplicațiilor software și a interfețelor utilizate de terminalele existente. De asemenea, măsura propusă nu instituie restricții privind accesul pe piață și nu afectează libertatea de prestare a serviciilor. Sursa foto: Envato

Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, în exclusivitate pentru Gândul: România și-a asumat o poziție de lider pe flancul estic al NATO/ Legat de criza politică, SUA au deplină încredere în instituțiile democratice

România a devenit un lider al NATO pe flancul estic prin asumarea unui rol activ în propria apărare și în securitatea regională, afirmă ambasadorul SUA la București, Excelența Sa Darryl Nirenberg, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul. Legat de criza politică, diplomatul a precizat că Statele Unite au „deplină încredere” în instituțiile democratice românești „pentru a rezolva aceste probleme”. Cu doar câteva ore înainte de recepția organizată de Ambasada Statelor Unite la București la 250 de ani de la declararea independenței SUA, reprezentanța diplomatică americană și-a deschis porțile pentru un grup restrâns de jurnaliști români. SUA transmit României un mesaj de încredere: „Democrația poate fi complicată” Darryl Nirenberg a acordat, în acest context, primele sale interviuri, la sediul ambasadei, în presa română de la preluarea mandatului, în martie, anul acesta. Într-un context politic complicat în România, diplomatului american transmite un mesaj de încredere: democrația poate fi uneori conflictuală și dificil de gestionat, iar în multe privințe este concepută să funcționeze astfel. „Este important să înțelegem că democrația poate fi uneori complicată (n.r. conflictuală). În multe privințe, ea este concepută să funcționeze astfel. Cu toate acestea, rămâne de departe cel mai bun sistem existent. Statele Unite au deplină încredere în instituțiile democratice ale României pentru a rezolva aceste probleme și orice alte provocări care vor apărea în viitor. Indiferent de situația politică, parteneriatul dintre Statele Unite și România va rămâne puternic și va continua să se consolideze”, a declarat Darryl Nirenberg pentru Gândul. Washingtonul vede România ca pe un actor „care poate schimba regulile jocului” Nirenberg spune că parteneriatul strategic dintre cele două țări „nu a fost niciodată mai puternic și nici mai important” și afirmă că România e și-a asumat „o poziție de leadership pe flancul estic” al NATO prin investițiile în apărare, consolidarea capacității defensive și contribuția la securitatea Alianței. Washingtonul a descris de multe ori România ca „aliat de încredere” și „partener strategic”. Mai rar însă oficialii americani au vorbit despre România ca despre un „lider” pe flancul estic. Este o nuanță care apare constant în discursul noului ambasador american, sugerând că SUA văd Bucureștiul într-un rol din ce în ce mai important în arhitectura de securitate a NATO la Marea Neagră. Diplomatul a vorbit punctual despre măsurile adoptate de România pentru dezvoltarea capacităților sale militare și de descurajare strategică și a precizat că este „un exemplu în această direcție”. De asemenea, a vorbit despre capacitatea României de a deveni un actor „care poate schimba regulile jocului” în domeniul producției de energie la nivel european. „Parteneriatul SUA România va rămâne puternic, indiferent de evoluțiile politice” GÂNDUL: Statele Unite au una dintre cele mai vechi tradiții democratice din istoria modernă. Care credeți că este astăzi cel mai important mesaj pe care experiența democrației americane îl transmite lumii? Darryl Nirenberg: Suntem foarte entuziasmați de aniversarea „America 250” și de festivitățile care urmează. Este cea mai importantă sărbătoare a Statelor Unite din timpul vieții mele și pe bună dreptate, pentru că marchează ceva unic și special: fondarea țării noastre. Este important să ne amintim că întemeierea Statelor Unite a reprezentat ceva complet diferit de tot ceea ce existase înainte. America este primul stat modern fondat nu pe baza unei moșteniri etnice comune, ci pe baza unor idealuri împărtășite. Aceste idealuri ale părinților fondatori, care continuă să ne inspire și astăzi, se întemeiază pe valori fundamentale ale civilizației occidentale – aceleași valori care stau la baza remarcabilului parteneriat dintre Statele Unite și România. GÂNDUL: Cum percep Statele Unite ceea ce se întâmplă astăzi în România pe scena politică? Darryl Nirenberg: Este important să înțelegem că democrația poate fi uneori complicată (n.r. conflictuală) și că, în multe privințe, este concepută să funcționeze astfel. Cu toate acestea, rămâne de departe cel mai bun sistem existent. Statele Unite au deplină încredere în instituțiile democratice ale României pentru a gestiona și rezolva aceste provocări, precum și pe cele care pot apărea în viitor. Indiferent de evoluțiile politice, parteneriatul dintre Statele Unite și România va rămâne puternic și va continua să se consolideze. „Mandatul meu se concentrează pe trei direcții” GÂNDUL: Ce așteptări aveți de la viitorul guvern în ceea ce privește parteneriatul strategic cu Statele Unite? Darryl Nirenberg: Toate semnalele arată că acest parteneriat va rămâne puternic și va deveni și mai puternic, lucru important deoarece relația noastră bilaterală este mai puternică și mai importantă decât oricând. Această relație este una complexă, cu mai multe dimensiuni. Mandatul meu se concentrează pe trei direcții principale, iar parteneriatul dintre Statele Unite și România se regăsește în fiecare dintre ele. În primul rând, consolidarea parteneriatului strategic în domeniul apărării și de menținere a unei capacități constante de descurajare strategică. În al doilea rând, promovarea schimburilor economice dintre cele două state, în special a celor care creează locuri de muncă – atât în România, cât și în Statele Unite. În al treilea rând, consolidarea dialogului și a legăturilor dintre societățile noastre. Dar, probabil că cel mai important lucru este că forța acestui parteneriat se bazează pe valorile pe care le împărtășim, valori înrădăcinate în civilizația occidentală. „Companiile americane văd un potențial extraordinar în România” GÂNDUL: Care sunt măsurile concrete pe care le așteaptă investitorii americani din partea autorităților române pentru a facilita accesul pe piața din România? Darryl Nirenberg: Aș sublinia că peste o mie de companii americane sunt deja prezente și investesc în România. Statele Unite reprezintă cel mai mare investitor din afara Europei în România și, cred, al patrulea investitor la nivel general. Ceea ce îmi transmit companiile americane este că văd un potențial extraordinar în România. Acest potențial vine din poziția geografică a țării, aflată la intersecția dintre Asia și Europa, din nivelul ridicat de pregătire al populației, în special în domeniile esențiale pentru economia viitorului, dar și din capacitatea României de a deveni un actor care poate schimba regulile jocului în domeniul producției de energie la nivel european. GÂNDUL: Există potențial și în industria de apărare. Ce oportunități vedeți în acest domeniu? Darryl Nirenberg: Este o întrebare foarte bună. Este important ca baza industrială de apărare

Presa maghiară:România, în pragul falimentului de stat

Publicația Magyar Nemzet titrează pe prima pagină că România s-ar putea îndrepta spre pragul falimentului de stat dacă partidele politice nu găsesc o soluție urgentă la blocajul actual. Ziarul vorbește despre „haosul politic” în care politicienii români au adâncit țara și explică efectele economice și sociale: „Impasul politic nu este doar o problemă teoretică la București; are un impact direct și grav asupra vieții de zi cu zi a populației. România se află într-o situație fiscală catastrofală, cu un deficit care se apropie de 8% din PIB, aproape de trei ori limita de 3% permisă de UE. Mai mult, fără un guvern funcțional și complet, țara nu este capabilă să implementeze reformele necesare pentru a accesa finanțarea de aproximativ 11 miliarde de euro din fondul de redresare al Uniunii Europene. Pierderea acestor resurse înseamnă oprirea investițiilor în infrastructură, construcția de drumuri și dezvoltarea de spitale. În plus, agențiile internaționale de rating de credit iau deja în considerare retrogradarea ratingului României din cauza instabilității politice. Acest lucru face ca finanțarea datoriei publice să fie mai scumpă, ceea ce duce direct la slăbirea monedei naționale, la o creștere suplimentară a inflației deja ridicate și la o creștere drastică a ratelor dobânzilor la creditele acordate populației. Întrucât guvernul executiv nu poate adopta noi legi sau măsuri fiscale pe termen lung, salariile din sectorul public, indexarea pensiilor și plățile beneficiilor sociale vor deveni, de asemenea, incerte în lunile următoare„. Într-o notă mai critică, Magyar Nemzet publică o analiză prin care contestă avansul economic al României în regiune, susținând că ultimele date arată o stagnare sau o scădere a nivelului de trai pentru populație din cauza inflației greu de controlat. Publicația prezintă datele Oficiul Central de Statistică din Ungaria și cifrele de la institutul național de statistică din România: În Ungaria, salariul mediu brut în aprilie a fost de 772,2 mii de forinți, iar în România a fost de 9.740 de lei, ceea ce reprezintă 705,2 mii de forinți la cursul de schimb mediu lunar oficial al Băncii Naționale a Ungariei pentru luna aprilie (72,41 HUF/RON). Deci datele noastre (ale Ungariei) sunt cu 9,5% mai mari. În Ungaria, salariul mediu net calculat cu reduceri a fost de 541,2 mii de forinți în aprilie, iar în România a fost de 5.843 de lei, ceea ce reprezintă 423 de mii de forinți. Suntem (n.r Ungaria) cu aproape o treime, cu 28 la sută, mai buni. În Ungaria, creșterea câștigului salarial mediu net este de 11,2%, în România este de 3,5%. În Ungaria, inflația pentru consumatorii maghiari a fost de 2,1% în aprilie, o valoare mai mică decât în ​​orice altă țară din zona euro, iar în România a fost de 10,7%, cea mai slabă valoare din întreaga UE. Astfel, creșterea salariului real intern a fost de 8,9% în aprilie, în timp ce în România s-a înregistrat o scădere de 6,5%. Dinamica salarială din Ungaria este una dintre cele mai ridicate, în timp ce cea din România este cea mai slabă. În Ungaria, PIB-ul a crescut cu 1,7% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în România a scăzut cu 1,5%. România se află deja în recesiune tehnică, PIB-ul fiind în scădere de șase luni. În Ungaria rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în primul trimestru al acestui an a fost de 80,9%, ceea ce reprezintă a opta cea mai bună rată din UE, în timp ce în România a fost de doar 68,5%, ceea ce reprezintă a doua cea mai slabă rată. În Ungaria, rata șomajului a fost de 4,7%, mult sub media UE (6,2%), iar în România a fost de 6,5%, o valoare mai proastă decât media UE. Conform măsurătorilor oficiale ale UE, proporția persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială în Ungaria în anul de referință 2024 a fost de 19,5%, ceea ce este mai mic decât media UE, iar în România a fost de 27,4%, ceea ce reprezintă a treia cea mai mare și mai slabă valoare din UE. „Nu mă bucur că vecinul nostru – și odată cu el maghiarii de peste graniță – sunt în declin, dar mantra repetată obositor despre cea mai săracă țară și România jalnică este demonstrabil greșită, să nu credem! Fiecare să decidă dacă este o denaturare conștientă sau o lipsă de pregătire profesională! Și sper sincer să nu ajungem în declin. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki a spus în filmul „Ultimul avertisment” că guvernarea răzbunării nu este bună pentru economie, relatează Magyar Nemzet.

Comisia Europeană anunță că România nu este pregătită să treacă la euro. Câți români susțin adoptarea monedei unice

Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență pentru 2026, document care evaluează pregătirea statelor membre din afara zonei euro pentru adoptarea monedei unice. Potrivit raportului, România, Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu îndeplinesc toate criteriile pentru aderarea la zona euro. Evaluarea Comisiei Europene are la bază criteriile de convergență prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acestea vizează stabilitatea prețurilor, finanțele publice, cursul de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. Conform raportului, doar Cehia și Suedia îndeplinesc criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice și dobânzile pe termen lung. România nu îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la zona euro Totuși, niciunul dintre cele cinci state nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Participarea la acest mecanism este obligatorie timp de cel puțin doi ani înaintea aderării la zona euro. În consecință, Comisa Europeană concluzionează că niciunul dintre cele cinci state membre din afara zonei euro nu este pregătit să adopte moneda unică. Executivul European mai arată că legislația monetară din cele cinci state analizate nu este încă pe deplin compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare. Raportul de convergență aduce în prim-plan faptul că toate cele cinci economii sunt bine integrate în piața unică europeană. În același timp, unele dintre acestea continuă să se confrunte cu vulnerabilități macroeconomice și dificultăți privind mediul de afaceri sau cadrul instituțional. Comisia consideră că aceste probleme trebuie rezolvate pentru ca procesul de convergență să fie sustenabil. Raportul C.E. vine la pachet cu un sondaj Eurobarometru realizat în cele cinci state analizate. Potrivit acestuia, 57% dintre cetățenii acestor țări consideră că moneda unică a avut un impact pozitiv în statele care o folosesc. De asemenea, 51% cred că introducerea euro ar avea efecte benefice pentru propria țară. Când vine vorba de România, 65% dintre respondenți susțin adoptarea monedei euro. Țara noastră ocupă locul al doilea în clasament, după Ungaria, unde sprijinul ajunge la 80%. În Suedia, susținerea este de 51%, în timp ce în Polonia și Cehia este de 43%, respectiv 42%.

Patronul lui Șahtior Donețk, gata de o investiție uriașă în România: combinatul siderurgic Liberty Galați, miza de peste 444 de milioane de euro a lui Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, analizează preluarea combinatului siderurgic Liberty Galați, una dintre cele mai importante tranzacții industriale din România. Prețul de pornire al licitației a fost redus la 444 de milioane de euro pentru a atrage investitori. România ar putea deveni scena uneia dintre cele mai importante tranzacții industriale din ultimii ani. Miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, proprietarul grupului Metinvest și patronul clubului de fotbal Șahtior Donețk, este interesat de preluarea combinatului siderurgic Liberty Galați, un activ strategic pentru industria metalurgică din Europa de Est, scrie Prosport.ro. Rinat Ahmetov, uimit de ce a găsit în București Grupul controlat de omul de afaceri ucrainean analizează în continuare oportunitatea achiziției, în contextul în care combinatul gălățean traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere financiar. Liberty Galați a intrat în martie 2025 în procedura de concordat preventiv, o măsură juridică destinată evitării insolvenței și restructurării obligațiilor financiare. Compania se confruntă cu datorii estimate la aproape un miliard de euro, iar administratorii au decis scoaterea la vânzare a activelor pentru a găsi o soluție de salvare. Licitația a fost relansată după eșecul primei încercări Prima licitație organizată pentru vânzarea combinatului a avut loc în martie 2026, când prețul de pornire a fost stabilit la 709 milioane de euro. Deși mai mulți investitori au cumpărat documentația necesară participării la procedură, niciunul nu a depus o ofertă finală, iar licitația s-a încheiat fără rezultat. Pentru a crește interesul investitorilor, administratorii au decis reducerea semnificativă a prețului de pornire, care a ajuns acum la 444 de milioane de euro. „A existat interes din partea aceloraşi părţi care au subscris şi la prima licitaţie, care au cumpărat caietul de sarcini”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galați. În acest context, Metinvest se numără printre companiile care au achiziționat documentația necesară și analizează în detaliu posibilitatea unei investiții majore în România. Magnatul de la Șahtior își extinde afacerile în România Interesul lui Rinat Ahmetov pentru Liberty Galați nu este nou. Surse din industrie susțin că grupul Metinvest a încercat să preia combinatul încă din 2025, când a fost înaintată o primă ofertă. Deși tranzacția nu s-a concretizat atunci, interesul pentru cel mai mare combinat siderurgic din România a rămas ridicat. Rinat Ahmetov cumpără o centrală fotovoltaică din Mureș / Sursa FOTO: YouTube În ultimele luni, reprezentanții Metinvest au trimis la București specialiști din departamentele de fuziuni și achiziții pentru a evalua perspectivele investiției și potențialul de dezvoltare al combinatului. Achiziția Liberty Galați ar completa strategia de extindere a grupului ucrainean în România. La finalul anului 2025, Rinat Ahmetov a cumpărat compania ArcelorMittal Tubular Products Iași, producător important de țevi utilizate în infrastructură, construcții și agricultură. În paralel, omul de afaceri ucrainean și-a consolidat prezența și în sectorul energetic românesc prin DTEK Renewables International, companie care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă în mai multe județe ale țării. Grupul deține investiții în parcuri eoliene și solare din Iași, Mureș și Dâmbovița, iar o eventuală preluare a Liberty Galați ar transforma România într-unul dintre cele mai importante centre regionale pentru afacerile lui Rinat Ahmetov. Dacă tranzacția se va concretiza, aceasta ar putea reprezenta una dintre cele mai mari investiții străine realizate în industria grea românească în ultimul deceniu și un moment important pentru viitorul combinatului de la Galați

Directorul Nvidia: Vor mai exista doar două meserii

Jensen Huang, directorul celei mai mari companii producătoare de plăci video pentru jocuri video, vine un avertisment alarmant pentru generația Z.  Directorul Nvidia susține că inteligența artificială nu va amenința doar joburile entry-level. Pe măsură ce va accelera boom-ul centrelor de date, vor dispărea tot mai multe locuri de muncă. Cele mai vizate sunt cele din sectorul „gulerelor albe” sau din sectorul terțiar. Huang preconizează un „boom” în sectorul „gulerelor albastre”. Jensen Huang: „Vom avea nevoie de sute de mii de electricieni și instalatori” Jensen Huang a declarat în septembrie 2025 că doar meseriile care presupun muncă manuală vor mai supraviețui. „Dacă ești electrician, instalator sau tâmplar- vom avea nevoie de sute de mii pentru a construi toate aceste fabrici”, a spus Jensen Huang pentru Channel 4 News. „Aptitudinile lor esențiale pentru fiecare economie vor vedea un boom. Va trebui să le dublăm și să le dublăm și să le dublăm numărul de la an la an”, a adăugat acesta. Cât ar putea câștiga un constructor în viitor? Potrivit unui articol publicat pe Fortune pe 20 iunie 2026, un constructor va putea câștiga 100.000 de dolari pe an, fără să aibă studii superioare. Pentru construirea unui centru de date cu o suprafață de 23.000 de metri pătrați ar fi necesar 1.500 de constructori. Fiecare ar putea câștiga 100.000 de dolari pe an, plus alte beneficii. Odată finalizat, centrul de date are nevoie de 50 de muncitori pentru a întreține clădirea. Electricienii și instalatorii vor fi esențiali pentru toate centrele de date. Sursa Foto: Hepta/Envato

Primele efecte ale acordului SUA-Iran: petrolul se ieftinește pe piețele internaționale

Cotația Brent, referința internațională pentru petrol, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a ajuns la 75,32 dolari pe baril, scrie Euronews. Mișcarea vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”. Benzină, baril. Sursa foto: Pexels. Scăderea prețurilor reflectă speranțele investitorilor că riscurile asupra transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz vor continua să se reducă. Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede atingerea unui acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a strâmtorii. Bursele asiatice reacționează diferit În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări regionale, bursele asiatice au avut evoluții mixte. Indicele japonez Nikkei 225 a urcat cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Creșterea a fost susținută în principal de companiile din sectorul tehnologic și de entuziasmul investitorilor pentru inteligența artificială. Grupul japonez SoftBank a avansat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a crescut cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a urcat cu aproape 5%, beneficiind de interesul crescut pentru sectorul AI. Investitorii rămân prudenți Nu toate piețele au împărtășit optimismul. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, în timp ce indicele principal din Shanghai a înregistrat doar un avans modest. Analiștii avertizează că, în ciuda progreselor diplomatice, situația din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte un factor de risc major pentru piețele financiare și energetice. Pentru moment însă, investitorii par să mizeze pe faptul că dialogul dintre SUA și Iran va continua și că una dintre cele mai importante surse de incertitudine pentru piața petrolului din ultimele luni ar putea începe să se diminueze.

Salarii de până la 3.000 de euro în această destinație turistică din Europa. Angajatorii caută 2.600 de lucrători

Muntenegru, una din destinațiile de vacanță din Europa cu mare priză la turiști, caută angajați sezonieri pentru sectorul hotelier. Potrivit datelor prezentate de instituțiile locale, 302 angajatori din Muntenegru au raportat un necesar total de 2.664 de lucrători sezonieri. Cele mai căutate meserii sunt ospătar, cameristă, ajutor de bucătar și bucătar, scrie blic. Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în zonele de litoral, unde cererea de personal este mult mai mare decât oferta disponibilă. În regiunile Herceg Novi, Tivat și Kotor este nevoie de 1.070 de persoane, iar în zona Bar, Budva și Ulcinj aproape 950 de angajați. Aceste regiuni însumează peste 75% din necesarul total de personal sezonier. Ce salarii oferă sectorul Horeca din Muntenegru Salariile oferite variază între 700 și 3.000 de euro net lunar, de regulă cu cazare și masă incluse. Din păcate, din 1.307 persoane care și-au exprimat intenția de a lucra sezonier, doar 470 au acceptat ofertele primite, potrivit datelor Serviciului pentru Ocuparea Forței de Muncă din Muntenegru. Potrivit profesorului de economie și turism Ivo Zupanovic, sectorul turistic din Muntenegru depinde tot mai mult de forța de muncă din afara țării. Cei mai mulți lucrători sezonieri străini provin din Serbia, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. În ultimii ani au fost emise peste 25.500 de permise de muncă și ședere temporară, iar de la începutul lui 2026 aproape 11.300. În privința muncii sezoniere, autoritățile au eliberat anul trecut peste 2.150 de permise, iar anul acesta aproape 500. Sursa foto: Capturi Wikipedia

S-a ieftinit gigantul industriei grele, Liberty Galați

5 companii s-au înscris la licitaţia pentru cumpărarea Combinatului siderurgic Liberty Galați (fostul Sidex Galați), programată vineri. Noua rundă de vânzare vine cu două noutăți esențiale. Prețul de începere a licitației a scăzut de la 709 milioane euro la 444 de milioane de euro. Printre competitori se numără UMB Steel, compania lui Dorinel Umbrărescu, dar și magnatul ucrainean Rinat Ahmetov, cu o avere de 8 miliarde de euro.  Este vorba de aceleaşi entități economice care au participat şi la prima etapă, de acum 3 luni, când preţul de pornire era de 709 milioane de euro. Ieftinire dramatică pentru colosul din Galați. De la 709 la 444 milioane de euro Noul start al licitației vine cu diminuarea preţului de la 709 milioane la 444 de milioane de euro. O altă noutate este şi prelungirea termenului cu 3 luni al licitaţiei. „A existat interes din partea aceloraşi părţi care au subscris şi la prima licitaţie, care au cumpărat caietul de sarcini”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galaţi. Liberty Galați a fost una din perlele industriei românești Conform acestuia, cei care aveau deja caietul de sarcini nu erau obligaţi să îl mai achizițoneze. „În afara preţului, nu s-a modificat nimic în caietul de sarcini. Am comunicat cu toate părţile care l-au cumpărat prima dată şi au continuat să fie interesate de acest obiectiv industrial. Nu a venit nimeni suplimentar, sunt aceiaşi 5”, a completat oficialul. Nume grele printre competitori. UMB Steel a cumpărat recent și ArcelorMittal Hunedoara Reprezentanţi din administraţia combinatului au declarat, pentru sursa citată, că investitorii înscrişi sunt: UMB Steel SRL, din grupul UMB, deţinut de cunoscuta familie Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare şi construcţii de drumuri şi poduri, producerea de metale feroase şi de produse din beton pentru construcţii sau producerea energiei electrice. De notat că, pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel. Cel mai bogat ucrainean, cu o avere de 8 miliarde de euro, intră în cursă Pe listă este și Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice şi miniere cu operaţiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov. Miliardarul din Ucraina a fost în România recent, la înmormântarea marelui antrenor Mircea Lucescu.  Rinat Ahmetov, uimit de ce a găsit în București Celelalte companii participante sunt: Jindal Steel (International), cu operaţiuni internaţionale pe piaţa oţelului, energiei şi a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia); Sidenor Steel Industry – cel mai mare producător grec de produse din oţel; JSW Steel Limited – un producător multinaţional indian de oţel, cu sediul în Mumbai. Vânzarea combinatului din Galaţi a fost impusă de datoriile de 1 miliard de euro În urma presiunilor făcute de creditori de declanşare a insolvenţei, Liberty Galaţi (denumit în trecut Sidex Galaţi) intra în martie 2025 în procedura de concordat preventiv. Măsura juridică previne insolvenţa, permite restructurarea datoriilor şi reluarea activităţii în condiţii negociate. Deoararece atoriile totale erau de aproximativ un miliard de euro, combinatul a fost propus spre vânzare. Preţul de pornire al primei licitaţii, organizată pe 12 martie 2026, a fost de 709 milioane de euro. Conform regulamentului, cu cel mult 48 de ore înainte de momentul închiderii înscrierii, cei decişi să liciteze trebuiau să prezinte o scrisoare de garanţie în cuantum de 7% din valoarea de start cerută. Respectiv aproximativ 49 de milioane de euro. Niciunul dintre cei 5 care cumpăraseră caietul de sarcini nefăcând acest demers, procedura s-a încheiat fără a fi desemnat vreun câştigător. Ulterior, a fost luată decizia scăderii preţului de pornire la nivelul de 444 milioane de euro, de la care se porneşte în licitaţia de vineri, 19 iunie.