Peste 1,1 milioane de persoane au plecat din România să lucreze în Italia. 15% dintre angajații români trăiesc acolo
Italia rămâne țara cu cea mai mare comunitate de români din lume. Potrivit celor mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT), la 1 ianuarie 2024 trăiau în Italia 1.083.774 de români. Sursa foto: X Alte date ale Ministerului de Interne din Italia arată o cifră și mai mare: 1.137.728 de rezidenți români în 2024, adică aproape o cincime din toți străinii din Italia. Românii formează în continuare cea mai mare comunitatea de imigranți, cu aproximativ 21% din totalul străinilor. Fenomenul migrației rămâne masiv: aproximativ 15% dintre toți românii plecați la muncă în străinătate sunt stabiliți în Italia. Cele mai noi date publicate de ISTAT, arată o piață a muncii în îmbunătățire, ceea ce explică și de ce Italia rămâne atractivă pentru români. Numărul șomerilor a scăzut cu 59.000 în ultimul an și 75.000 de persoane au fost angajate doar în luna octombrie a acestui an. Sursa: ISTAT Numărul românilor din Italia a crescut continuu în ultimul deceniu: 2014: 531.826 persoane 2024: 1.137.728 persoane Sursa: ISTAT Comunitatea românească este extrem de activă pe piața muncii italiene. Distribuția pe domenii arată astfel: Construcții – 32,5% Turism – 18,5% Agricultură – 12,5% Industrie alimentară – 11,5% Alte servicii – 25% Tot mai mulți români ajung să lucreze și în domenii calificate, precum IT, inginerie sau medicină. De ce merg românii în Italia Principalele motive rămân: salariile mai mari și stabilitatea economică cererea mare de forță de muncă comunitățile românești deja formate reunificarea famililor accesul relativ ușor pe piața muncii AUTORUL RECOMANDĂ:
Șeful OpenAI anunță cod roșu din cauza progreselor realizate de concurenți
Sam Altman a declarat „Cod Roșu” la Open AI după ce s-a raportat că adversarii săi din industria tech au început să facă progrese semnificative în dezvoltarea tehnologiilor de Inteligență Artificială. Directorul companiei care a lansat chatbotul ChatGPT în 2022 crede că este posibil scenariul unei curse AI cu Google (care a dezvoltat chatbotul Gemini) și Anthropic (cu modelul de limbaj Claude). Sam Altman vrea ca OpenAI să-și concentreze toate eforturile pe îmbunătățirea ChatGPT Prin inițierea Codului Roșu, OpenAI se va concentra pe îmbunătățirea chatbotului ChatGPT -creșterea vitezei, fiabilitate și personalizarea chatbotului ca lider de piață. Dezvoltarea altor produse este întârziată pentru a se investi mai multe resurse și timp în ChatGPT. Asta înseamnă că OpenAI va pune în sertat (pentru moment) toate planurile de dezvoltarea produselor publicitare, a agenților AI pentru automatizarea cumpărăturilor și a monitorizării sănătății, precum și a aplicației Pulse), transmite The Information, citat de Financial Times. Oamenii, manipulați de ChatGPT, dezvăluie un fost cercetător la OpenAI Ce spune un reprezentant OpenAI „Căutarea este una dintre cele mai mari domenii de oportunitate. ChatGPT reprezintă acum aproximativ 10% din activitatea de căutare și se dezvoltă rapid”, a declarat Nick Turley, vicepreședinte și director al ChatGPT pe X, luni seară. „Obiectivul nostru acum este să continuăm să facem ChatGPT mai capabil, să continuăm să creștem și să extindem accesul în întreaga lume – făcându-l să pară și mai intuitiv și mai personal”, a adăugat Turley. Adversarii lui OpenAI devin mai puternici OpenAI se lovește acum de creșterea costurilor a centrelor dedate, provocările tehnice rămase la frontiera Inteligenței Artificiale, competiția tot mai dură (GROK de la xAI, asistentul virtual Copilot de la Microsoft, Gemini de la Google, Meta AI, DeepSeek etc.). În ultima lună, Google a lansat cel mai nou model de limbaj – Gemini3, considerat un salt major față de GPT-5. Iar Anthropic a lansat modelul Opus 4.5., care de asemenea, a depășit GPT-5 la performanță. Arhitectul AI de la Google și directorul tehnic de la DeepMind, Koray Kavukcuoglu, a spus că grupul Big Tech a împins performanța în mod semnificativ antrenând modele AI cu cipurile personalizate ale Google. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Compania OpenAI nu se consideră „răspunzătoare” pentru moartea unui adolescent după ce acesta a discutat timp de câteva luni despre suicid cu ChatGPT
Piața globală a ajuns inundată de mașinile chinezești care nu se pot vinde în China
În ultimii ani, industria mașinilor electrice din Republica Populară Chineză a captat jumătate din piața sa auto, ceea ce a dus la prăbușirea vânzărilor de mașini pe bază de combustibili fosili. Marii jucători globali din Asia, Europa și America de Nord care mizau pe supremația petrolului și a gazului au avut de pierdut. Piața europeană a ajuns inundată de mașinile electrice chinezești care nu se pot vinde nici în țara în care au fost fabricate. Legiuitorii vestici și-au îndreptat atenția către protejarea piețelor interne de așa zisa amenințare a mașinilor electrice chinezești printr-un război comercial, în care tarifele sunt principalele arme. China a devenit cel mai mare exportator global de mașini Însă, producătorii auto din SUA și UE au de-a face cu o concurență mult mai dură cu producătorii chinezi de benzină din țări precum Polonia, Africa de Sud și Uruguay, informează Reuters. Automobilele pe bază de combustibili fosili au reprezentat 76% din exporturile auto chineze din 2020. Transporturile navale de mașini electrice chinezești au sărit de la 1 milion la 6,5 milioane pe an. Explozia exporturilor de mașini pe bază de combustibili fosili a rezultat de pe urma subvențiilor și politicilor asupra vehiculelor electrice, rezultând distrugerea afacerilor din China ale producătorilor auto VW, GM și Nissan. Un război devastator al prețurilor a fost declanșat. Ora Good Cat, fabricat de compania chinezească Great Wall Motor Concurenții străini se luptă să țină pasul, dar fără succes Din cauza impactului politicii industriale chineze, concurenții străini se luptă să țină pasul cu firmele susținute de guvernul de la Beijing, având ca obiectiv să domine sectoarele critice la nivel național și global. Fără a include vehiculele electrice și hibride, numai exporturile de mașini pe bază de benzină au fost suficiente pentru a transforma China în cea mai mare națiune exportatoare de automobile din lume ca volum. Reuters a realizat această analiză după ce a intervievat 30 de directori executivi, producători auto, manageri din distribuție și cercetători industriali din Republica Populară Chineză. Afluxul mașinilor chineze pe bază de benzină pe piețele emergente reflectă o coliziune între încercarea Beijingului de a promova vehiculele electrice și politice mai vechi care au clădit industria internă a vehiculelor pe bază de combustibili fosili prin valorificarea tehnologiei producătorilor auto din afară. Tesla este abia pe locul 9 în clasamentul exportatorilor auto din China Cel mai mare exportator de mașini pe bază de combustibili fosili din China, între ianuarie și octombrie 2025, este compania Chery (1.063.000 vehicule) , iar cel mai mare exportator de mașini electrice este compania chinezească BYD (789.000 vehicule). În clasamentul top 10 al celor mai mari exportatori auto din China, numai Tesla este singura companie americană (209.000) amplasată în China care figurează în clasamentul realizat de Automobility. Printre cei mai mari exportatori sunt companii gigantice deținute de statul chinez, precum SAIC, BAIC, Dongfeng și Changan. SAIC a avut o perioadă de declin. Vânzările de mașini au scăzut de la 1,4 milioane de vehicule la 435.000 între anii 2020 și 2024. Mașinile chinezești se vând ca pâinea caldă în țările est-europene. Există soluții de contracararea monopolului chinez? Din 2020, China a întrecut Japonia, Germania, Mexic, Coreea de Sud și SUA la exportat mașini. Fiindcă mașinile pe bază de combustibili încă se vând bine în Europa de Est, America Latină și în Africa, care încă se opun adoptării mașinilor electrice, iar China profită de această oportunitate. Nic Thomas, director de marketing de la compania chinezească Changan care vinde în Europa, a declarat pentru Reuters: „Putem să ne perfecționăm oferta pentru fiecare piață”. Vicepreședintele Giles Taylor de la FAW a spus: „China este suprasaturată de companii auto. Este de la sine înțeles că este chiar la limită”. Unii jucători tradiționali spun că sunt pregătiți de luptă, precum Alexander Seitz, directorul Volkswagen pentru America de Sud, care a declarat că „nu se teme de chinezi”. „Îi respect ca pe un concurent. Sunt bineveniți să li se alăture.” Ca răspuns la concurența chineză, Volkswagen dorește să exporte mașini construite în China către mai multe piețe externe. Iar un purtător de cuvânt al General Motors a făcut referire la remarcile din octombrie ale directorului general Mary Barra. El a afirmat: „Compania își propune să concureze cu rivalii chinezi cu tehnologia potrivită, la costul potrivit”. 2030: Vânzările de vehicule în afara Chinei ar putea crește la 4 milioane Firma de consultanță AlixPartners preconizează că vânzările anuale ale producătorilor auto chinezi în afara Chinei vor crește cu 4 milioane de vehicule până în 2030. Cele mai multe vehicule vor fi vândute în America de Sud, Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est. Se așteaptă ca producătorii auto chinezi să controleze 30% din industria auto globală în 5 ani. „Această creștere va veni în detrimentul tuturor celorlalți”, a declarat Stephen Dyer, co-director al AlixPartners în China. Cea mai mare destinație de export a mașinilor pe bază de combustibili a Chinei este Mexicul, incomod de aproape pentru Statele Unite, care au interzis practic vehiculele de marcă chineză cu bariere comerciale care vizează protejarea securității naționale și economice. La sud de granița cu SUA, unde se vând puține vehicule electrice, producătorii auto chinezi vor încheia probabil anul cu vânzări care depășesc 200.000 de unități și o cotă de piață de 14%, potrivit GlobalData.Toyota a înregistrat cea mai mare scădere a vânzărilor în Africa de Sud în rândul producătorilor auto tradiționali anul trecut, scăzând cu aproape 15% la 93.805 vehicule, potrivit GlobalData. Gigantul de stat Changan lansează cinci vehicule în Africa de Sud, inclusiv modele cu două baterii, dar se așteaptă ca cel mai bine vândut model al său să fie o camionetă cu motorină, sau „bakkie”, așa cum sunt cunoscute local. „Piața vehiculelor electrice va necesita mai mult timp”, a declarat Marinus Venter, care gestionează marca Changan acolo pentru distribuitorul Jameel Motors. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT China „inundă” Asia Centrală cu mașini electrice. Una din schemele extravagante ale Beijingului este uluitoare: „Impactul va fi de lungă durată”
Cum a ajuns o rușine agricultura românească din vedeta economiei
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă performanțe dezamăgitoare, mult sub potențial. Studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că agricultura este în prezent mai degrabă un blocaj decât un motor pentru economia României. România folosește mai mult de jumătate din suprafața țării pentru agricultură, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană. Chiar și așa, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un deficit record de 3,36 de miliarde de euro. Acest deficit uriaș pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din deficitul comercial total înregistrat la nivelul întregii economii. De asemenea, ultimele cifre publicate de Eurostat arată clar că România are pământ, dar nu știe să-l valorifice. Regiunea spaniolă, Andalucía, produce cât zece regiuni românești și nu din cauza unui climat spectaculos, ci din cauza că a știut cum să valorifice terenurile. România e în top 3 suprafețe arabile din UE Țara noastră se află în categoria țărilor care exportă la prețuri mici și importă produse procesate la prețuri uriașe. Deși România are a treia suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, țara cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe uriașe, importă cantități importante de cereale la prețuri mici, apoi importă produse la prețuri mai mari. Regiunile care apar în topul Eurostat au ales să investească masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigație computerizate, depozite frigorifice și logistică rapidă. Comparativ, Andalucía a generat 16 miliarde de euro din agricultură în 2023, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare arabile nu apare în topul regiunilor cu cea mai mare producție agricolă. „La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 mil euro la -707 mil euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul este de 530 milioane de euro, însă în scădere în ultimii trei ani, pe fondul presiunilor de piață și al variațiilor de producție.”, spune Liviu Neagu, specialist în afaceri publice. Cum poate agricultura românească să contribuie real la economie România nu are nevoie de o revoluție, ci de un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Pe termen mediu, deficitul comercial ar putea fi redus printr-o schimbare structurală a modului în care funcționează sectorul agroalimentar. România are nevoie de o modernizare tehnologică a agriculturii primare și a procesării, o digitalizare a fluxurilor de producție și investițiilor în eficiență energetică. De asemenea, țara are nevoie de o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare în așa fel încât să transforme nișele cu potențial mare în exporturi sustenabile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă” Producţii record de grâu şi rapiţă, în 2025, în România. Producţia totală de cereale şi oleaginoase ar putea să atingă 28 de milioane de tone
Dacă economia Germaniei strănută, România face gripă, dar motorul economic german este în cădere liberă
Economia germană se confruntă cu ”cea mai profundă criză” de la război, cel puțin așa susțin liderii industriașilor. Aceștia acuză guvernul federal că nu ia măsurile necesare pentru a stabiliza economia, care, susțin ei, este ”în cădere liberă”. Economia Germaniei este cea mai mare economie europeană și, pentru România, cea mai importantă piață. Un sfert din produsele exportate de România și un sfert din importuri sunt legate de Germania. Economia germană traversează „cea mai profundă criză” de după război Industruiașii avertizează că economia germană se confruntă cu ”cea mai profundă criză” de la război. „Economia germană este în cădere liberă și totuși guvernul nu reacționează cu determinarea necesară”, a transmis Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), potrivit Le Figaro. Acest avcerisment a venit prin intermediul unui comunicat de presă, de la cea mai mare federație industrială a țării. Din cauza faptului că Germania se confruntă cu al patruylea an consecutiv de scădere a produceției industrial, industriașii au criticat guvernul, pe motiv de ”inacțiune”. „Industria germană se va confrunta cu o scădere dramatică până la sfârșitul anului 2025”, au mai transmis industriașii. O posibilă criză a economiei germane, cea mai mare din UE, alături de cea franceză, ar putea prodoce efecte în toată Europa. ”Producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv” „Ne așteptăm ca în acest an producția să scadă cu 2%, ceea ce înseamnă că producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv. Nu este vorba de o criză economică temporară, ci de o scădere structurală”, subliniază BDI, care solicită autorităților o „schimbare de direcție în politica economică, cu priorități clare pentru competitivitate și creștere”. „În al treilea trimestru, producția a scăzut din nou cu 0,9% față de trimestrul anterior și cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a remarcat această federație. În anii 2010, Germania s-a bucurat de o sănătate economică insolventă, datorită unui model economic care se baza pe exportul de produse cu valoare adăugată ridicată, provenite din fabrici care funcționau la capacitate maximă. Totuși, în pandemie, atât creșterea costurilor energiei electrice de după invazia rusă din Ucraina, cât și lipsa inovării, au erodat fundamentele industriei germane. Sursă foto: Profimedia Recomandprile autorului: Bătaie în Germania între susținătorii AfD și contestatari lângă un eveniment organizat de Alice Weidel. Au fost atacați jurnaliști și politicieni Merz rostește un discurs de Ziua Unității Germane/ Cancelarul îndeamnă statele europene să depună eforturi pentru a contracara polul „autocratic” Scădere peste așteptări a economiei Germaniei în trimestrul doi. Bundesbank se așteaptă la o stagnare în trimestrul trei
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.
Microsoft își intensifică investițiile în Europa. Nadella: suveranitatea digitală este o preocupare importantă
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico. Suveranitatea digitală, prioritate pentru Europa În discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat. „Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el. „Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft. Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase. La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice. Europa, posibilă câștigătoare în cursa AI Nadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie. „Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el. „Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
700.000 de euro încasați din OnlyFans, nedeclarați de un bărbat. Cum l-a găsit ANAF
Invitat duminică seara la Antena 3 CNN, Adrian Nica a spus că a fost „foarte simplu” pentru inspectorii Fiscului să-l găsească pe bărbatul care a obținut 700.000 de euro prin intermediul platformei OnlyFans și nu i-a declarat la stat. „Am primit informații de la plățile externe, în cazul de față încasările externe ale acestor cetățeni. Noi, prin digitalizare, avem acces la baza de date, baza de plăți a Uniunii Europene, și nu numai. Există o bază de date pe care noi o accesăm, acum cu ajutorul digitalizării și vedem acolo orice încasare de oriunde din lumea asta, pe care o face un cetățean din România. Ne-am uitat în baza de date și am constatat că un domn dintre cei de acolo, domn, precizez, a reușit să încaseze de la aceste platforme nu mai puțin de 3,6 milioane de lei”, a spus șeful ANAF. Surpriză pentru inspectorii ANAF El a precizat că „și pentru colegii lui a fost o reală surprindere să vadă că un bărbat că a încasat cea mai mare sumă de la această platformă”. „Avem primul lot, ca să spun așa, de 103 persoane. Urmează încă alte 390, și tot așa, pentru că acesta e un proces continu. Noi ne uităm la încasările pe care le fac. Suma este în jur de 10 milioane, baza a fost de 64 de milioane, deci vorbim de o bază nedeclarată de 64 de milioane. Trebuie să înțeleagă și ei, ca orice cetățean, trebuie să-și declare taxe și impozite, mai ales că e o industrie care face bani și mulți și ușor. Întrebat dacă fetele de la videochat sunt tratate la fel ca un scriitor, ca un actor, ca un cântăreț, Nica a spus: „La momentul ăsta da, dar o să facem propunere pentru schimbarea legislației”. El a arătat că impozitul este de 6% în acest caz.