România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus
România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă. Bugetul României pe 2026 este inexistent Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei). Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României. Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026 Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022. Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale. „Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc” Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget
Referendum în Elveția: Alegătorii resping propunerea de impozitare a bogaților
Alegătorii elvețieni au respins propunerea de impozitare federală a moștenirilor cu 50% pentru persoanele bogate, în cadrul unui referendum organizat duminică. Potrivit estimărilor, propunerea a fost respinsă de 79% dintre alegători, scrie Reuters. Preocupările legate de un potențial exod al persoanelor bogate și de pierderea ulterioară a veniturilor fiscale au fost factori cheie în opoziție. Inițiativa fiscală a fost înaintată de Tinerii Socialiști și viza o taxă de succesiune de 50% pentru sumele care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (53,5 milioane de euro), care, dacă ar fi fost votată, ar fi afectat aproximativ 2.500 de gospodării. Propunerea, respinsă în număr mare La Geneva, 68,6% dintre alegători s-au opus acestei inițiative. Cantonele vorbitoare de limbă germană au manifestat o opoziție și mai mare, inclusiv Zurich (74,6%), Graubünden (83,9%), Sankt Gallen (86,5%) și Schwyz (91%), scrie The Brussels Times. Elveția, o țară populară din punct de vedere istoric în rândul persoanelor înstărite, impune deja unele impozite pe avere. Planul s-a lovit de o opoziție fermă din partea guvernului și a tuturor partidelor, cu excepția celor de stânga. Aceștia au susținut că introducerea acestui impozit risca să determine plecarea persoanelor înstărite, compensând orice venituri și agravând situația finanțelor publice. Tot duminică, alegătorii elvețieni au respins, într-un referendum separat, cu o majoritate covârșitoare, o propunere privind serviciul civil obligatoriu. Măsura, la care s-au opus 84% dintre alegători, ar fi obligat toți tinerii cetățeni, inclusiv femeile, să servească comunitatea sau să se înroleze în armată.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
România este o țară frumoasă pe care nimeni nu o mai vizitează. Am stabilit și un „record” pe temă: suntem singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, țara noastră era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini, iar în prezent numărul lor este puțin peste 2 milioane, conform datelor transmise de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână în urma vecinilor bulgari care investesc peste 500 milioane de euro pentru această industrie. În România, sectorul turistic nu este tratat ca o prioritate economică, deși domeniul ar putea contribui cu peste 10% la PIB și ar putea genera investiții străine, locuri de muncă și notorietate. Vecinii investesc, noi privim: Paradoxul turismului românesc Dincolo de numărul redus de turiști, fie ei români sau străini, operatorii turistici din România se scaldă într-un climat în care măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și creșterea TVA-ului influențează negativ sectorul turistic. De asemenea, reducerea valorii voucherelor de vacanță la jumătate afectează turismul intern pentru că mai mult de jumătate dintre românii care aveau dreptul la acest beneficiu au renunțat să-l folosească. În timp ce restul lumii se reorientează pe segmente bine definite, România încă se bazează pe târguri, broșuri și pixuri. Bugetul de promovare turistică al țării este de doar 2 milioane de euro pe an, cam cât investește Grecia pentru o singură campanie online într-un sezon. ANAT a atras atenția că bugetul României este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, dintre care cel puțin 7 sunt absolut prioritare. „Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară!”. România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini Conform datelor Eurostat, România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește turismul internațional și numărul de nopți de cazare efectuate de străini din totalul cazărilor. În prima jumătate a acestui an, România a atras aproximativ 1,11 milioane de vizitatori internaționali, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar o pondere prea mică (sub 20%) din totalul sosirilor înregistrate, majoritatea vizitatorilor fiind români. Nici la durata medie de ședere a turiștilor străini în unitățile de cazare din țara noastră nu stăm mai bine. Turiștii străini au petrecut aproximativ 2,1 zile în România, iar cheltuielile medii de persoană au fost de aproximativ 3.000 de lei. Destinațiile preferate de vizitatorii străini au fost București, Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, dar aproape jumătate dintre aceștia au venit în România pentru afaceri, nu pentru vacanțe. 2026 poate fi un an extrem de dificil pentru turismul românesc În loc să încerce să vină cu oferte noi și servicii mai bune, sau măcar similare cu cele din Bulgaria, România primește din partea Guvernului doar palpitații. În luna iulie a acestui an, premierul Ilie Bolojan spunea că actualul sistem cu trei cote de TVA va fi simplificat într-un sistem cu doar două cote, de 11% și 21%. Afirmația oficialului a lăsat de înțeles că dacă nu vor fi încasări suficiente la bugetul de stat, ar putea exista o majorare a TVA la 21% și pentru HoReCa. Patronii de hoteluri și pensiuni din toată România spun că o eventuală creștere a TVA-ului, pe lângă scumpirile din ultimele luni, i-ar putea determina să-și închidă business-urile în 2026. În timp ce Bulgaria investește în sectorul turistic și generează venituri substanțiale care pot ajuta considerabil la creșterea PIB-ului, România este încă sub media Uniunii Europene de 4,5% din PIB pentru turism. Turismul ar urma să genereze anul acesta 8,4% din PIB-ul Bulgariei, conform previziunilor Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), organizaţie care reprezintă sectorul privat al industriei călătoriilor, potrivit Novinite. Deși potențialul este cât se poate de mare, lipsa de promovare și de interes împiedică România să atingă o contribuție mai mare la PIB prin turism. „O oarecare consultare are loc sporadic în întâlniri la minister, în cadrul consiliului consultativ al turismului de exemplu, dar nu vedem nimic pus în aplicare, la modul concret. Nimic din ce am vorbit în ultimul an nu s-a concretizat. Nici prima de incoming, nici fonduri de garantare, nici OMD (Organizație de Management al Destinației) național. Doar tăiere de vouchere de vacanță și creștere de TVA”, spune Adrian Voican, președintele ANAT. Bulgaria, în top 10 destinații UE preferate de turiștii străini Deși Bulgaria are probleme economice la fel de mari ca România, se situează printre primele 10 țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cazări peste noapte ale turiștilor străini. Conform datelor Eurostat, în perioada ianuarie-septembrie 2025, Bulgaria a înregistrat o creștere de 14,9% a numărului de turiști față de 2019. Chiar dacă avem deschidere la Marea Neagră, la fel ca vecinii noștri, diferența stă în faptul că bulgarii au îmbunătățit infrastructura turistică și profită de patrimoniul cultural bogat, de la situri preistorice și comori tracice, până la tradiții, festivaluri, meșteșuguri și diversitatea culturală. Când vine vorba despre cheltuielile cu vacanțele, bulgarii au cheltuit pe călătorii și mâncare în 2025 aproximativ 1 miliard de leva (551 de milioane de euro). În 74,2% dintre cazuri este vorba despre o vacanță în țară, nu în străinătate, deci banii au ajuns tot la bugetul țării. Bulgarii au cheltuit cei mai mulți bani cu mâncarea și cazare, peste 421 de milioane de euro, iar 92% dintre oameni nu au apelat la agenții de turism sau la rezervări în avans. Ministrul Turismului, Miroslav Boros, spune că turismul este un pilon esențial al economiei naționale și are o importanță majoră pentru stat prin contribuția semnificativă la PIB, crearea de noi locuri de muncă și consolidarea relațiilor internaționale. Bulgaria atrage de 3 ori mai mulți turiști britanici decât România Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a atras în primele 8 luni ale anului 2025 doar 98.000 de turiști britanici. În contrast, aceleași date arată că Bulgaria a primit aproximativ 235.000 de turiști britanici,
Ciolacu: Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu impozitând munca cinstită din sere și solarii
Mesajul a fost trimis pe Facebook. Fostul premier a anunțat că va încerca să schimbe decizia guvernanților. El susține că măsura nu va aduce bani în plus la buget. „Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu, impozitând munca cinstită din sere și solarii! Mă voi bate împotriva acestei aberații în sprijinul tuturor cultivatorilor de legume din Buzău, așa cum am făcut, ca premier, pentru toți producătorii din țară când am decis menținerea scutirii de impozit pentru sere și solarii. Taxarea românilor care cultivă legume în anexe gospodărești nu aduce mai nimic la buget, dar provoacă o nemulțumire socială uriașă. Dă senzația oamenilor că statul vrea doar să îi jupoaie!”, a scris Marcel Ciolacu pe rețeaua de socializare. Fostul premier, în prezent candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, crede că măsura va distruge afacerile din agricultură. „Mai mult, am făcut eforturi mari, în ultimii ani, pentru a susține producția locală în sere și solarii. Ministerul Agriculturii a susținut extinderea solariilor și tocmai a finalizat plata a 270 de milioane de lei pentru legumele cultivate. Iar acum vin Bolojan și Nazare să le impoziteze? Asta înseamnă să distrugi toate efectele pozitive ale programelor de sprijin din acest domeniu, să îți bați joc de munca oamenilor. Și să faci, conștient sau nu, jocul celor care aduc legume din import”, a adăugat Marcel Ciolacu. PSD pregătește modificarea cadrului legislativ El a anunțat că parlamentarii PSD vor cere modificarea cadrului legislativ. „Reacția președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut imperativ o intervenție legislativă pentru a corecta rapid această situație, este nu doar legitimă, ci absolut necesară! Alături de colegii din PSD vom repara acest abuz și vom reveni la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte asemenea anexe gospodărești să fie scutite de impozit”, a precizat Marcel Ciolacu. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
(Ep. 2) Cum a murit industria din sud-estul României. Doctorul inginer Petru Ianc trece pe listă principalele unități industriale închise și explică de ce s-a rupt tot lanțul
Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, descrie, în exclusivitate pentru Gândul, cum a dispărut, bucată cu bucată industria din sud-estul țării. Acesta enumeră fabricile închise și explică, pe etape, ce a dus la această prăbușire. Buzău: metalurgie, electronică, textile, zahăr, carne „S-a închis Metalurgica Buzău, care era o turnătorie cu prelucrări primare și realiza utilaje agricole. Tot la Buzău, a dispărut și fabrica de zahăr și abatorul regional. E ușor de înțeles că s-au închis din lipsă de materie primă generată de faptul că prin desființarea CAP-urilor și a gospodăriilor de stat, GAS-urilor, gospodăriile individuale care au rezultat din împărțirea pământului nu au mai putut să susțină cu materii prime, fabricația industrială de zahăr, de carne, etc. E valabil și la textile, in, cânepă, lână, pentru că aceste gospodării individuale nu aveau cu ce să lucreze pământul, nu aveau unelte agricole, semințe de calitate și erau decapitalizate, astfel încât era imposibil să achiziționeze utilaje agricole.” Lista continuă cu industria metalurgică și a materialelor de construcții. „S-a închis fabrica de cord metalic, care făcea sârmă pentru diverse utilizări, inclusiv cauciucuri. S-a închis Ductil Steel, care era o fabrică mare ce făcea laminate și sârmă. Era renumită ca furnizoare de materiale pentru construcții: cuie, sârmă, etc.” Textilele au căzut la rând și industria electrotehnică a pierdut un pol important. „S-a închis Textile Buzău, care utiliza materie primă din in, cânepă și lână. De asemenea, s-a închis Contactoare Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri în zona electronică și electrotehnică.” Râmnicu Sărat: turnătorie, organe de asamblare, țigarete, reciclare uleiuri „La Râmnicu Sărat s-a închis Turnătoria de fonte, Întreprinderea de Organe de Asamblare, Fabrica de țigarete și de asemenea Regoil, care recicla uleiuri uzate colectate din zonă.” În județul Vrancea, Focșaniul a pierdut și el piese importante din lanțul industrial. „La Focșani s-a închis Laminorul și Fabrica de confecții.” Tulcea: două fabrici uriașe, esențiale pentru metalurgie „La Tulcea s-au închis două unități industriale uriașe: FEROM Tulcea, care realiza feroaliaje pentru întreaga industrie siderurgică din România și ALUM Tulcea, care era o verigă importantă pentru fabricația de aluminiu de la Slatina, prelucrând bauxita din import în alumină, materia primă pentru Slatina.” În Brăila, mai multe întreprinderi mari au fost închise sau cu activitate redusă drastic. „S-a închis Laminorul Brăila, Fabrica de celuloză și hârtie, care avea ca materie primă stuful din Delta Dunării. Astăzi, stuful pleacă la export și România importă celuloză. Tot în județul Brăila, a dispărut Fabrica de nivel național care producea conserve de legume. Se numea Zagna Vădeni.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Galațiul, cândva mare pol metalurgic și industrial, apare cu o listă lungă de pierderi. „La Galați s-a închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL -sârmă și lanțuri. S-a închis fabrica de confecții și de produse chimice, săpun, detergenți. A dispărut și Abatorul.” În zona Constanța-Năvodari, Petru Ianc menționează dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, unitate importantă pentru agricultură. SIDEX Galați, de la zeci de mii de oameni la producție zero „La Galați, SIDEX-ul avea în anul 1989, 36.000 de muncitori. Pe platformă lucrau circa 60.000 și producea circa 8 milioane de tone de oțel. Astăzi, din 2023, nu mai produce nimic sau produce sporadic, inclusiv anul acesta, nu a produs nimic. Capacitatea de producție a SIDEX s-a redus de circa 9 milioane de tone la mai puțin de 2 milioane de tone, iar circa 5.000 de persoane sunt în șomaj. Sunt puține șanse să se reia activitatea.” „În județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila sunt importante șantiere navale. În prezent acestea lucrează la subcapacitate și au nevoie de sprijin pentru continuarea activității.” De ce s-au închis fabricile: motivele, explicate pe etape Petru Ianc apreciază că nu a fost un singur motiv, ci un cumul de factori, în două mari etape: imediat după 1990 și apoi după aderarea la Uniunea Europeană. „Imediat după 1990 s-a renunțat la economia centralizată planificată, care asigura comenzi pentru toată industria, în baza planurilor de dezvoltare pe care le avea România. Odată abandonată economia planificată, multe companii nu au mai avut comenzi. Lipsa de comenzi a fost un motiv important. De asemenea, unitățile industriale care aparțineau fiecare unui minister: Ministerul Metalurgiei, Ministerul Chimiei, Ministerul Agriculturii, etc., care asigurau pe lângă comenzi, capitalul de lucru și principalele operații de comerț, au fost abandonate de către acestea și lipsite de capitalul de lucru. Acesta fiind un alt motiv.” Devalorizarea monedei naționale și concurența produselor de import. „În primii ani după 1990, a avut loc devalorizarea monedei naționale. Ce vindeau astăzi cu banii încasați, mâine nu puteau să reia producția. Decapitalizarea fiind un alt motiv important. Concurența produselor de import a contat foarte mult. România a fost invadată de produse din import, care erau mult mai atractive pentru consumatorul român și în multe cazuri, mai ieftine. Acest fenomen a accentuat pierderea de comenzi, fenomenul fiind mai evident pentru industria de bunuri de consum și alimentară (textile, electronice, etc.)” Pe lângă factorii economici, Petru Ianc semnalează și modul în care au fost conduse întreprinderile. „Înainte de 1990, întreprinderile aveau în principal rolul de producție. După 1990, în cele mai multe cazuri, managerii care asigurau producția au devenit managerii noilor companii, care aveau ca scop principal vânzarea. Acești manageri nu aveau experiența comercială care era vitală în economia de piață. Managementul aprovizionării cu materii prime și al vânzării produselor finite, care înainte era aisgurat de ministere și de întreprinderile de comerț, a revenit acum managerilor neprofesioniști.” INFOGRAFIC. Deficitul comercial a urcat in luna ianuarie, prima dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana – Sursa foto: Mediafax A doua mare etapă de prăbușire vine după aderarea la Uniunea Europeană. „După aderarea la Uniunea Europeană, situația taxelor vamale s-a schimbat radical. Până în 2005, România a avut un sistem vamal propriu, putea să-și pună taxe vamale proprii pentru protejarea fabricației industriei. După aderare, atributul taxelor vamale a revenit Comisiei Europene. Întreaga activitate economică a României a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, într-o competiție deschisă cu celelalte
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
România intră în etapa decisivă pentru dezvoltarea unei rețele rutiere moderne, comparabile cu cele din statele europene dezvoltate. Conform estimărilor, țara noastră ar putea depăși pragul de 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2026. Pe termen scurt și mediu, România va avea anul viitor gata Autostrada Moldovei, iar în cel mult 4 ani Autostrada A1 va trece Carpații. De altfel secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, confirmă avansul lucrărilor pe cel mai dificil proiect rutier al României – Autostrada Sibiu–Pitești: „Avem toate cele trei loturi lipsă în execuție. Lotul 4 se va finaliza anul viitor, înainte de termen, cu aproximativ șase-opt luni”, a declarat oficialul, subliniind însă că revizuirea acordului de mediu pentru loturile 2 și 3 a fost necesară din cauza modificărilor rezultate în urma studiilor geotehnice. Scrioșteanu adaugă că autoritățile sunt în contact permanent cu instituțiile de mediu pentru ca, „în primăvara anului viitor să avem tot tronsonul Sibiu–Pitești autorizat în zona de execuție lucrări”. Pentru tronsonul montan, unul dintre cele mai complexe din Europa, finalizarea este estimată spre 2028–2029, iar în cazul Autostrăzii Transilvania, ultimul tronson ar putea fi gata în 2031–2032. CNIR: sute de kilometri noi în proiectare și execuție Pentru viitor, directorul CNIR, Gabriel Budescu, confirmă ritmul crescut al noilor investiții: „În momentul de față avem 360 km de autostradă și drum expres în faza de proiectare și execuție și tot 360 km în faza de proiectare”. Budescu subliniază și impactul socio-economic al lucrărilor încă din faza de șantier: „Odată cu execuția atragem investiții locale. Sunt companii mici care participă la construcția acestor sectoare. Am prevăzut ca și criteriu angajarea de șomeri din județele limitrofe și chiar angajarea de personal din penitenciare” Din punct de vedere financiar, investițiile sunt uriașe. „Pentru finalizarea acestor contracte avem necesar undeva la 44 de miliarde de lei”, a precizat directorul CNIR. Budescu estimează că, într-un scenariu optimist, rețeaua majoră de infrastructură rutieră ar putea fi completată până în 2035. UNTRR: România are nevoie de 5.000–6.000 km de autostrăzi Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, subliniază discrepanțele mari față de alte state din regiune. „Dacă ne uităm la Ungaria, o țară mică care a trecut de 1.500 km de autostradă, România încă se zbate pe la 1.000 și un pic.” Dinescu atrage atenția că, pentru o țară de dimensiunea României, ar fi necesari cel puțin 5.000–6.000 km de autostrăzi, chiar dacă un asemenea obiectiv este încă departe. Totuși, finalizarea proiectelor aflate în execuție ar genera un impact economic imediat: „Autostrăzile răspândesc bunăstare de-a lungul regiunilor. Acolo vin investitori, apar hub-uri, depozite, se dezvoltă turismul” Potrivit estimărilor UNTRR, îmbunătățirea infrastructurii rutiere poate contribui cu 1–2% la creșterea PIB. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
Video exclusiv | Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
Într-o variantă optimistă, în anul 2028 ar putea fi gata – integral – Autostrada Sibiu-Pitești (122 km). Cel mai probabil, însă, doar lotul 3 Tigveni – Cornetu (37,4 km) va fi gata peste 3 ani, iar lotul 2, Boița – Cornetu (31,33 km) să fie finalizat în 2029. În ceea ce privește Autostrada Transilvania (A3), acesta ar putea fi gata, integral, în 2031 sau 2032. Anunțul a fost făcut de Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transpoturilor. „Loturile 2 și 3 (n.red. – din Autostrada Pitești – Sibiu A1) sunt acum parțial cu autorizație de construire. Antreprenorii sunt mobilizați mai bine pe lotul 3, puțin mai incipient pe lotul 2, iar pe restul tronsoanelor care nu sunt încă în faza de autorizație de construire suntem în procedurile de revizuire a acordului de mediu pentru că în urma studiilor geologice care au fost realizate au fost câteva modificări de proiect și de traseu, nu de amploare, dar impune revizuirea acestui acord de mediu”, a declarat Scrioșteanu. „În scurt timp va ajunge și instalația de foraj a primului tunel” Conform lui Ionel Scrioșteanu, în primăvară ar trebui să fie obținute avizele și constructorii să intre în execuție. „Sunt două loturi de autostradă în zonă montană, extrem de dificile din punct de vedere al realizării construcțiilor. 2028-2029 sper să închidă și tronsonul 2, tronsonul 3 cred că la sfârșitul anului 2028 se poate finaliza. Constructorul este foarte bine mobilizat, are două organizări de șantiere principale la capetele acestui lot și pregătirea este foarte amplă. De altfel, în scurt timp va ajunge și instalația de foraj a primului tunel, care va fi furat, cu o instalație tip TMB”, a precizat secretarul de stat în ministerul Transporturilor. În ceea ce privește Autostrada Transilvania, ultimul lot, și cel mai dificil – cel cu tunelurile de la Meseș -, ar putea fi gata în 2031 – 2032, conform lui Ionel Scrioșteanu. Întreaga poziție exprimată de Ionel Scrioșteanu, în ceea ce privește infrastructura rutieră și nevoile transportatorilor poate fi urmărită AICI. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”