Cum au repetat primarii Capitalei aceleași promisiuni de 35 de ani. Naumovici: Dacă te uiți pe campanii pare că nu s-a făcut nimic în București
Trei decenii și jumătate de campanii electorale au lăsat în urmă aceleași teme recurente: infrastructura, apa caldă, trafic și promisiuni de modernizare. 1992 – Primul duel electoral: Crin Halaicu vs. Cazimir Ionescu Prima competiție electorală post-decembristă i-a adus față în față pe Crin Halaicu, candidatul Convenției Democrate Române, și Cazimir Ionescu, reprezentant al FSN. Ionescu vorbea despre „redarea primăriei oamenilor” și admitea că nu poate schimba orașul peste noapte. Halaicu promitea rezolvarea alimentării cu apă și repararea țevilor RADET. Victoria CDR a avut efecte politice majore. „A conturat ceea ce va deveni sistemul politic românesc”, analizează Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. Sursă foto – Mediafax Foto 1996 – Victor Ciorbea îl învinge pe Ilie Năstase La alegerile din ’96, Victor Ciorbea câștigă în fața lui Ilie Năstase, candidatul PDSR, promițând un program pe 200 de zile care nu a fost respectat. Năstase venea cu discursul: „Bucureștiul nu poate fi îmbunătățit sau cârpit”. 1998 – Viorel Lis vs. Sorin Oprescu După plecarea lui Ciorbea la Guvern, în 1997, Viorel Lis devine primar interimar și câștigă alegerile din 1998. Este momentul în care Sorin Oprescu intră pentru prima dată în competiție, construindu-și imaginea „medicului salvator” și susținând ideea unei administrații depolitizate. Lis a răspuns cu promisiuni sociale, printre care menținerea gratuităților pentru pensionari. Sursă foto – Mediafax Foto 2000 – Intrarea în scenă a lui Traian Băsescu În 2000, Traian Băsescu intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu un discurs tranșant: gropi reparate în trei ani, ordine în haosul urban. În contrast, Sorin Oprescu mizează pe experiența sa administrativă. „Acele confruntări Băsescu vs. Sorin Oprescu chiar au rămas cumva… a fost prima mare dramă politică pe care am văzut-o sub ochii noștri”, afirmă Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Publicitarul Bogdan Naumovici amintește umorul acelor campanii: „Unele sloganuri, de-a lungul vremii, cred că au cucerit și au rămas așa in memorie. La Băsescu, mai ales când a candidat împotriva lui Oprescu, rețin mai degrabă glumițele alea: Eu la municipiu, el la municipal. Se făceau tot felul de joculețe, glumințe care cred că la vremea respectivă au funcționat”, spune acesta. Sursa – Ziarul Libertatea din 2000 Mandatul lui Băsescu a fost marcat de conflicte cu Consiliul General. În 2004 câștigă un al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană. „Fără alegerea lui la București, probabil Băsescu nu ar fi ajuns niciodată președinte”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. 2005 – Adriean Videanu vs. Marian Vanghelie După plecarea lui Băsescu la Cotroceni, Adriean Videanu câștigă alegerile din 2005 prezentând proiecte ample: un aeroport în sudul orașului, refacerea centrului istoric, fluidizarea traficului. Marian Vanghelie își construiește campania pe teme sociale – școli bune, canalizare, curățenie, transport. Sursa – Ziarul Libertatea din 2005 2008 – 2012: Epoca Sorin Oprescu În 2008, Sorin Oprescu câștigă Primăria ca independent. Promite autostrada suspendată și rezolvarea problemei câinilor maidanezi. Contracandidatul său, Vasile Blaga, răspunde cu sloganul „Soluții, nu discuții”. Oprescu câștigă și în 2012, în fața lui Silviu Prigoană, dar nu finalizează mandatul, fiind arestat în 2015 pentru luare de mită. Sursă foto – Mediafax Foto 2016 – 2025: Gabriela Firea și ascensiunea lui Nicușor Dan În 2016, Gabriela Firea devine prima femeie primar general a Bucureștiului, cu promisiuni de modernizare a transportului public. Mandatul ei este marcat de conflicte cu Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic. În 2020, Nicușor Dan câștigă primăria, într-o campanie axată pe trafic, poluare și infrastructură. Se reîntâlnește cu Firea în cursa din 2024, iar un an mai târziu demisionează pentru a deveni președintele României, devenind al doilea primar general care ajunge la Cotroceni. „Alegerile din București și-au pus puternic amprenta asupra scenei politice naționale”, spune Remus Ștefureac. Promisiuni repetate, aceleași probleme Bogdan Naumovici observă că, deși scena politică s-a schimbat, discursul electoral a rămas aproape identic: „ Tot timpul se vorbește despre vom construi, vom face, vom repara. De 30 de ani aceleași probleme”. Sursă foto – Mediafax Foto O altă tendință pe care acesta o remarcă este evitarea siglelor de partid pe afișele electorale. „Înainte puneau mare – cheia, Convenția Democrată, săgeata și așa mai departe. Erau cât se poate de mari siglele pentru că oamenii probabil votau politic, din simpatie politică pentru un partid sau altul. Acum toată lumea vrea să se dea de candidatul antisistem”, spune Naumovici. Ce fel de primar îi trebuie Capitalei? Pe 7 decembrie, bucureștenii se întorc la urne. Un sondaj realizat de Avangarde arată că 68% dintre locuitorii Capitalei sunt nemulțumiți de starea orașului, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de nivelul curățeniei, infrastructurii și transportului. Publicitarul Bogdan Naumovici consideră că Bucureștiul are nevoie de un primar capabil să negocieze și să colaboreze cu toate instituțiile orașului. „Îți trebuie niște oameni care să facă treabă la București, nu să se certe”, spune acesta. Sursă foto – Mediafax Foto Remus Ștefureac, pe de altă parte, consideră că este important ca primarul să fie prezent în comunitate. „Dacă primarul nu împinge lucrurile, nu e prezent în comunitate să discute cu cetățenii, să împinga administrația, lucrurile vor funcționa mai greu”, afirmă directorul INSCOP. Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA subliniază că Bucureștiul are nevoie de un primar cu o viziune coerentă și capabil să lucreze împreună cu primarii de sector pentru un proiect real de dezvoltare a orașului. „În programele primarilor nu văd discuții serioase despre marile probleme. O adevărată viziune edilitară ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și confortul vieții in Bucuresti”, concluzionează Pîrvulescu.
Asocierea turco-bulgară rămâne câștigătoare pentru M4 Gara de Nord – Progresul. Contractul ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Asocierea turco-bulagară Dogus Insaa Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – Jp Group JSC este câștigătoare la licitația pentru prima secțiune a Magistralei de metrou M4 Gara de Nord – Gara Progresu, transmite Economedia. Potrivit legislației, autoritatea contractantă e obligată să semneze contractul. Există însă posibilitatea ca turcii de la Gulermak să conteste decizia CNSC și la Curtea de Apel București. Autoritățile ar urma să semneze contractul cu Dogus – Trace, având în vedere că există riscul de a pierde finanțarea, dacă ar aștepta o eventuală decizie a Curții de Apel. Contractul ar urma să fie semnat marțea viitoare la Gara de Nord, stația de unde pornește magistrala M4 în prezent, mai precizează sursa citată. Primăria Sectorului 4 a atribuit la final de august contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou Gara de Nord – Gara Progresu, diametrala Nord – Sud a Bucureștiului. M4 Gara de Nord – Gara Progresu include 14 stații, valoarea celor două contracte fiind de peste 2 miliarde de euro. Pentru cea de-a doua secțiune, de la Eroii Revoluției la Gara Progresul, contractul a fost câștigat de o asociere condusă de compania românească Erbașu (Construcții Erbașu SA – Concelex – Bogart). La lansarea licitației pentru M4, primarul Daniel Băluță anunța obținerea unei finanțări europene nerambursabile integrale pentru contract: „E o activitate complexă, de proiectare pentru că sunt 14 stații. Am depus solicitarea de finanțare, estimăm între 30 și 40 de zile să semnăm contractul de finanțare de 2,5 miliarde euro, poate e cea mai mai mare investiție din București din ultimii ani, iar gradul de finanțare este de 100 %”, afirma Daniel Băluță. Termenul de execuție pentru cele 14 stații este de 60 de luni. Câștigătorul/câștigătorii acestei proceduri va/vor avea la dispoziție un termen de opt luni pentru derularea primei faze de proiectare, astfel încât construcția efectivă să poată fi demarată cât mai rapid posibil. Ulterior, într-un interval de maximum 60 de luni, vor fi realizate, în paralel, pe tronsoane clar definite, atât procedurile de proiectare, cât și cele de construire. Potrivit studiilor de specialitate deja întocmite, traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 11 kilometri, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul, și care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov. Astfel, trenul de metrou va pleca de la Gara de Nord, pe strada Gării de Nord, va parcurge intersecția cu strada Berzei, strada Vasile Pârvan, strada Bogdan Petriceicu Hașdeu, va trece prin fața Hotelului Marriott, pe Calea 13 Septembrie, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, pe Șoseaua Viilor. Va ajunge în intersecția de la Eroii Revoluției, va continua pe Șoseaua Giurgiului, iar la intersecția cu strada Bercenarului, va urma strada care duce la Gara Progresul și va ajunge cu ultima stație în fața Gării Progresul. De aici, trenul se va retrage într-un depou nou și modern, ce va fi deservit de o parcare park&ride, transmite Primăria Sectorului 4. Metroul va fi extins către Mogoșoaia. Un kilometru de linie va costa 85 de milioane de euro Asocierea Dogus-Trace câștigă prima secțiune a M4, cu o ofertă cu 100 milioane € mai mică față de Gulermark Primarul Daniel Băluță, noi vești despre Magistrala 4 de METROU: „Vom semna contractul de proiectare și execuție”
Bolojan se laudă cu un eșec: Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat
Premierul Ilie Bolojan a publicat, pe pagina de Facebook, o informare legată de creșterea încasărilor la bugetul de stat. Prim-ministrul laudă majorarea veniturilor la bugetul de stat, însă nu spune că inflația a fost de 10%. Cu alte cuvinte, prețurile au crescut cu 10% și asta înseamnă că încasările din TVA trebuie să crească, fără niciun efort suplimentar, cu același ritm. Or, cu o creștere de încasări de TVA de 9,2% și o inflație de 9,9%, guvernul, în termeni practici, a încasat mai puțin. „Execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului: deficitul scade, încasările din TVA cresc constant. Deficitul bugetar este în octombrie de 5,72%, față 6,22% în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea cu 0,5% reprezintă jumătate de miliard de lei. Veniturile bugetului general au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% față de anul anterior. Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Creșterea a fost constantă, iar luna octombrie a marcat un vârf în valoare de 13,6 mld lei”, a scris premierul Bolojan, joi, pe Facebook. Ce înseamnă încasările de TVA mai mici decât inflația Un succes al încasărilor de TVA trebuie să fie o creștere nu egală, ci mai mare decât inflația. De exemplu, dacă un produs costă 100 de lei, statul încasează, doar din TVA, 21 de lei. Dacă produsul se scumpește cu 10%, automat statul va încasa 21% din 110 lei, adică 23,1 lei. Dacă acel produs s-a scumpit, totuși, tot cu 10%, iar statul a încasat numai 22 de lei în loc de 23,1 lei, înseamnă că ANAF a eșuat în colectarea de TVA. Exact acest lucru s-a întâmplat în primele 10 luni ale anului 2025. Inflația, așa cum arată Institutul Național de Statistică (INS) a fost de 9,9%, iar creșterea încasărilor din TVA de 9,2%. Undeva, pe drum, statul nu a reușit să colecteze nici măcar scumpirile de la raft. Dar consumatorii nu au plătit mai puțin. Că dacă statul a încasat 22 de lei la un produs care s-a scumpit cu 10% și a ajuns 110 lei, consumatorul final a plătit tot prețul de 110 lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Video exclusiv | Radu Dinescu, UNTRR: Avem nevoie de autostrăzi, dar și de parcări pentru camioane
România nu are nevoie doar de autostrăzi și de drumuri expres pentru ca transportatorii să poată avea un randament la nivelul colegilor lor din vest. România are nevoie și de parcări unde șoferii de camion să fie în siguranță. Declarația a fost făcută de Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). „Când vorbim de autostrăzi, să știți că avem nevoie și de parcări pentru că șoferii profesioniști după ce conduc nouă ore cu pauză la ora și jumătate, de 45 de minute, au nevoie să se și odihnească”, afirmă Radu Dinescu. „Să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului” Iar „a se odihni” nu este similar cu „a sta de pază”, în accepțiunea oficialului transportatorilor. „Ar trebui să abă locuri special amenajate în care chiar să poată să facă lucrul ăsta, să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului și să păzească vehiculul sau marfa și pe ei, să nu se fure ceva sau să se întâmple ceva neplăcut”, a evidențiat Radu Dinescu, secretarul general UNTRR. Întreaga poziție exprimată de Radu Dinescu, în ceea ce privește infrastructura rutieră și nevoile transportatorilor, poate fi urmărită AICI. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Deficitul bugetar a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, în aplauzele Comisiei Europene, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România. „În primul rând este vorba de scăderea deficitului înregistrat față de anul trecut, față de deficitul lunii octombrie 2024, unde aveam un 6,2%. În luna octombrie a acestui an execuția înregistrează un deficit de 5,7%”, a spus, joi, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Este, cu siguranță, bine că a scăzut deficitul bugetar ca pondere în PIB. Numai că datoria generată de acest deficit nu se plătește cu procente din PIB. Se plătește cu miliarde de lei din banii contribuabililor. Așa că, la o privire mai atentă, deficitul bugetar este același, în cifre absolute: 109 mld. lei în ian.-oct. 2024 și 109 mld. lei în ian.-oct. 2025. Așadar, deficitul ca procent din PIB a scăzut, dar deficitul bugetar în miliarde de lei a rămas la fel. Care este explicația? Cheia este la creșterea economică. Cele 109 mld. lei se raportează, în 2024, la un PIB de 1759 mld. lei. În 2025, cele 109 mld. lei se raportează la un PIB de 1.902 mld. lei. Așa se face că deficitul bugetar din primele 10 luni din 2024 era de 6,2% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2025 era de 5,7% din PIB. Sursa: INS. Nu este nimic rău ca deficitul bugetar să scadă cu ajutorul creșterii economice, adică prin creșterea PIB. De fapt, asta înseamnă expansiunea economiei: creșterea indicatorului „Produsul Intern Brut”, care înseamnă valoarea adăugată dintr-o economie într-un an. Valoarea adăugată este, practic, ce se adaugă prin prelucrarea materiei prime. Doar că există un asterisc: PIB-ul din 2025 nu a crescut ca urmare a creșterii consumului sau investițiilor, decât marginal. PIB-ul a crescut, mai ales („datorită” pentru guvern, „din cauza” pentru populație) pe baza inflației. Evoluția inflației în ultimele 12 luni. Sursa: INS. Pentru că, simplu spus, creșterea PIB = creșterea activității reale a economiei + inflație. Or, când creșterea activității economice este în marja de eroare (+0,3%), singurul lucru care a umflat PIB-ul a fost inflația. Cu alte cuvinte, guvernul poate mulțumi creșterii prețurilor din mai multe perspective: a crescut PIB-ul, a crescut încasările din TVA la stat și a scăzut deficitul bugetar. Pe de altă parte, omul care plătește prețurile mărite nu are niciun motiv să fie fericit de „scăderea” deficitului bugetar.
Școli și gospodării cu toaleta în curte, case fără un duș sau mașină de spălat. Gândul prezintă o analiză a României profunde, fără acces la apă și canalizare, condiții de bază pentru igienă. Cum stau vecinii la aceste capitole
În timp ce țările din Uniunea Europeană își propun să reducă poluarea și să îmbunătățească serviciile pentru oameni, România încă se confruntă cu decalajele mari. Populația nu are acces la apă curentă, stațiile de epurare sunt insuficiente, iar finanțările abia acoperă nevoile minime ale românilor. Germania, Polonia, Ungaria și Bulgaria au peste 95% din populație conectată la sistemul de alimentare cu apă, iar la noi încă există oameni fără acces la apă potabilă. Anul trecut, 77,6% din locuitorii României erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă, arată datele celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS). Apoximativ jumătate din populația rurală nu are acces la apă curentă și încă e nevoită să apeleze la găleți pentru a scoate apă din fântâni. Când vine vorba de sistemul de canalizare, în 2024, doar 60,7% din populația României era conectată la canalizare și restul de aproape 40%, majoritar din rural, nu este racordată. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în 2024, cel mai mare procent din populație conectat la sistemul public de alimentare cu apă s-a înregistrat în regiunea București Ilfov (97,9%), urmată de regiunea Sud-Est (89,8%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (53,6%) și Sud-Muntenia (70,7%). România are cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare din UE De asmenea, în 2024, 1 din 4 români nu avea acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români aveau acces la canalizare, iar calitatea apei era una deplorabilă. În mediul rural, accesul la aceste servicii era și mai redus, 59% dintre locuitorii de la sate nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețelele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit ușor în ultimii ani, România înregistrează în continuare cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările Uniunii Europene. În UE, rata medie de conectare la rețelele publice cu apă depăștește 94%, iar la sistemele de canalizare 81%. Mai mult de atât, anul trecut, aproximativ 1.900 de școli și grădinițe, 16% din totalul clădirilor de învățământ din România, nu aveau acces la apă curentă. Dintre școlile care nu erau racordate la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 94% erau situate în mediul rural. De asemenea, la nivel național, 4.200 de școli nu aveau grupuri sanitare în interiorul clădirii. Stațiile de epurare din România sunt prea mici și ineficiente România rămâne codașă la epurarea apelor uzate pentru că operatorii nu au resurse iar sistemul este greu de coordonat și imposibil de eficientizat. Alte state europene precum Ungaria Polonia și Germania, ne depășesc când vine vorba de tratarea apelor uzate. În România, doar 30,7% din apa uzată domestic este tratată, față de 99,1% în Germania, 79,3% în Polonia și 72,2% în Ungaria. Țara noastră alături de Bulgaria se află la capătul clasamentului european când vine vorba de numărul de stații de epurare raportat la populație și la eficiența tratamentului apelor uzate, conform normelor Uniunii Europene. România are aproximativ 750 de stații de epurare funcționale, multe dintre ele în proces de modernizare, 998 de stații de tratare a apei și 2,459 de stații de dezinfectare, conform unui raport publicat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Pubilce (ANRSC). Țara noastră se află în spatele Germaniei, Poloniei și Ungariei, care au infrastructură dezvoltată și un număr semnificativ mai mare de stații de epurare, cu rate de conectare a populației care depășesc 85%. Diferența majoră nu e doar în numărul de stații, ci și în capacitatea și gradul de tratare pe care le oferă. Aceste țări folosesc tratare terțiară avansată în majoritatea cazurilor, în timp ce România și Bulgaria folosesc stații nemodernizate. Germania este lider când vine vorba de numărul de stații de epurare și conduce detașat topul cu aproximativ 10.000 de unități, urmată de Polonia cu peste 8.000. Inclusiv vecinii maghiari ne-au depășit, Ungaria are peste 4.500 de stații de epurare care acoperă nevoile pentru aproximativ 88% din populația țării. România are prea puțină rețea de canalizare pentru prea multă populație Când vine vorba de lungimea rețelei de canalizare, zonele urbane din România au o densitate comparabilă cu cea europeană, doar că lipsa rețelelor din mediul rural trage în jos media națională. Conform datelor cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS), lungimea totală a rețelei publice de canalizare din România era de aproximativ 57.300 de kilometri, adică aproximativ 3 kilomentri pentru 1.000 de locuitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca niciodată, nu se aude nicio promisiune, nu se dezbate niciun proiect În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor
Uniunea Europeană impune reguli noi pentru proprietarii animalelor de companie
Deputații europeni și reprezentanții Consiliului au ajuns la un acord care introduce, pentru prima dată, un cadru de reglementare comun pentru creșterea, gestionarea, importul și trasabilitatea câinilor și pisicilor în întreaga Uniune Europeană. Potrivit acordului, toți câinii și pisicile deținuți în UE, inclusiv cei aflați în proprietate privată, vor trebui identificați prin microcip și înregistrați în baze de date naționale. Proiectul legislativ a fost agreat informal marți, 25 noiembrie, și stabilește primele standarde la nivelul întregii Uniuni Europene privind reprorucerea, adăpostirea, importul și manipularea câinilor și pisicilor. Această mișcare este concepută pentru combaterea comerțului ilegal, abuzului și practicilor care pun în pericol sănătatea animalelor. Comercianții, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani pentru a implementa noua măsură, în timp ce proprietarii care nu vând animale vor fi obligați să respecte noile reguli după 10 ani în cazul câinilor și după 15 ani în cazul pisicilor. Acordul va trebui aprobat oficial de Parlament și Consiliu în lunile următoare înainte de a intra în vigoare. Reguli noi pentru animalele de companie provenite din afara UE Animalele de companie aduse în Uniunea Europeană pentru a fi comercializate vor trebui înregistrate într-o bază de date națională în termen de 5 zile lucrătoare de la intrare, iar mișcările non-comerciale vor trebui raportate în noua bază de date europeană pentru călătoriile animalelor de companie. Bazele de date naționale deja existente vor deveni interoperabile și vor facilita schimbul de informații între statele membre UE. Președinta Comisiei pentru agricultură și raportoare pentru text spune că „Regulile mai stricte privind reproducerea și trasabilitatea vor îngreuna mult ascunderea operatorilor ilegali. Un animal de companie este un membru al familiei, nu o jucărie.” Textul convenit de Parlamentul European și Consiliu include și o serie de interdicții pentru practicile considerate riscante sau abuzive. Astfel, vor fi interzise încrucișările între animalele cu grad ridicat de rudenie, cum ar fi părinți și pui, frați sau bunici și nepoți. Acordul include și interdicția mutilărilor nejustificate, precum cuparea urechilor sau codotomia, cu excepția situațiilor în care aceste intervenții sunt realizate din motive medicale. Noile norme stabilesc clar și unele cerințe de îngrijire pentru animalele aflate în responsabilitatea crescătorilor, comercianților și adăposturilor. Câinii și pisicile trebuie să beneficieze de apă proaspătă, hrană adecvată și condiții de locuire corespunzătoare, iar câinii mai mari de două luni vor trebui să aibă acces zilnic la o zonă în aer liber sau să fie plimbați zilnic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premieră. Zile libere pentru DOLIUL celui mai bun prieten În atenția premierului Ilie Bolojan: 10 milioane de câini și pisici umblă netaxați prin România. Piața produselor pentru animalele de companie a ajuns la 1 miliard de euro
Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Compania Hidroelectrica a anunțat, oficial, că recrutarea directorului general (CEO) și a directorului financiar (CFO) nu s-a finalizat cu succes, conform informațiilor obținute de Mediafax. Gândul a dezvăluit, în urmă cu două săptămâni, că firma care se ocupă de recrutarea șefilor Hidro este un client vechi al contractelor cu statul. Miercuri, consiliul de administrație al Hidro a respins candidații selectați de compania de recrutare. Firma în cauză are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. ARC Consulting, deținută de Elena și Radu Căprar, a derulat procesul de recrutare pentru funcțiile de CEO și CFO, cele mai importante roluri executive ale celui mai mare producător de energie din România. Soarta Hidroelectrica este a fost lăsată, astfel, la mâna unei companii care a recrutat personal pentru Primăria Mediaș, Reghin sau Societatea Salina Turda, așa cum arată datele oficiale ale Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Nu este clar dacă, odată procesul de recrutare reluat, aceeași firmă se va ocupa de procedură. Compania, cel mai mare producător de energie local, aduce 27% din curentul electric produs în România cu cele 188 de hidrocentrale amplasate pe apele țării. Mai mult, Hidro, prin divizia de furnizare de energie electrică, are o cotă de piață de 15%, conform celui mai recent raport al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Atribuire directă pentru recrutarea șefilor Hidroelectrica Contractul pentru derularea recrutării șefilor Hidroelectrica a fost atribuit direct companiei ARC Consulting din Cluj-Napoca. Suma nu este mare: 29.000 de lei, adică circa 5.800 de euro, dar implicațiile sunt mai departe de bani. Conform informațiilor Gândul, în finală, selectați de recrutor, au rămas doar cei doi favoriți amintiți, deși au participat și alți manageri cu experiență în spate, inclusiv fostul CEO Bogdan Badea. Recrutarea ar fi trebuit să se realizeze printr-un operator independent, conform cerințelor europene. De altfel, România riscă să piardă 300 mil. euro tocmai din cauza numirilor politice la nivelul companiilor de stat, așa cum a scris Economedia, în exclusivitate. Este vorba de o reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Or, în loc de o companie consacrată în domeniul head-hunting de gulere albe, Hidro a atribuit contractul direct către compania clujeană. Sursa: Termene.ro. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hidroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Deși firma are o vechime de 23 de ani, achizițiile publice au explodat începând cu 2016. Obiectul contractului în cauză este „servicii selecție membri directorat prestate de un expert independent, specializat și autorizat”. De altfel, ARC Consulting a mai avut contracte, de-a lungul vremii, inclusiv cu AMEPIP, super agenția care controlează companiile de stat din România.
Stocurile de gaze au scăzut dramatic în UE, față de anul trecut. Care este situația României
Stocurile de gaze ale Uniunii Europene sunt în mod semnificativ mai reduse faţă de anul 2024, potrivit datelor publicate pe platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe (GIE). La data de 24 noiembrie 2025, raportul https://agsi.gie.eu arăta că depozitele din UE însumau 892,39 TWh, ceea ce înseamnă un grad de umplere de 78,14%, în timp ce pe 24 noiembrie 2024 nivelul era de 1.006,58 TWh, cu un grad de umplere de 87,70%. Diferenţa de peste 114 TWh indică o scădere a volumelor totale disponibile înainte de intrarea în vârful sezonului de iarnă. Germania înregistrează cel mai mare declin al stocurilor de gaze Conform datelor AGSI, Germania – cel mai mare operator de depozite din UE – înregistrează o scădere importantă: 175,75 TWh la 24 noiembrie 2025, faţă de 232,56 TWh în aceeaşi zi din 2024. Gradul de umplere a coborât de la 92,47% la 69,98%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai abrupte reduceri procentuale din UE. Scăderi importante apar şi în: Olanda (de la 109,99 TWh la 97,79 TWh), Ungaria (de la 56,58 TWh la 45,59 TWh), Austria (de la 91,81 TWh la 80,48 TWh), Spania (de la 34,05 TWh la 29,95 TWh). În mai multe dintre aceste state, scăderea procentuală depăşeşte 10 puncte. România printre statele care prezintă o creștere, în privința stocurilor de gaze România este una dintre puţinele ţări care prezintă o creştere atât ca volum, cât şi ca procent de umplere, respectiv 31,56 TWh în 2025, faţă de 30,27 TWh în 2024. În procente, gradul de umplere urcă de la 89,39% la 93,21%. O evoluţie favorabilă se observă şi în cazul Franţei, unde, deşi volumul scade uşor, procentul de umplere urcă la 87,27%. Nivelurile mai reduse pot influenţa piaţa gazelor în lunile de iarnă Depozitele subterane de gaze reprezintă un element cheie al securităţii energetice europene în perioada de iarnă. Scăderea de aproape 10 puncte procentuale a gradului de umplere faţă de anul trecut poate genera presiuni suplimentare asupra pieţei în cazul unor episoade de frig intens sau al unor perturbări de aprovizionare. Potrivit GIE, platforma AGSI acoperă 100% din capacitatea tehnică de stocare din UE, datele fiind actualizate zilnic şi utilizate ca reper de industrie şi autorităţi. Foto: Envato Recomandarea autorului: Cum reduci FACTURA la căldură iarna și să menții temperatura constantă în locuință. De ce nu e bine să închizi centrala când ești plecat de acasă Distrigaz Sud taie gazul. Aproape 130 de consumatori din Sectorul 5 al Capitalei rămân fără gaze naturale Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere