Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului
Potrivit Oil Terminal, Petrotel nu a mai primit țiței rusesc din 5 decembrie 2022. De la acea dată, rafinăria a utilizat exclusiv petrol din surse conforme cu reglementările Uniunii Europene. Aceste ajustări vin în urma sancțiunilor impuse de UE după invadarea Ucrainei. În același timp, repornirea rafinăriei, care se află în prezent în curs de întreținere tehnică, a fost amânată cu două săptămâni, de la sfârșitul lunii noiembrie până la 15 decembrie. Această dată revizuită se aliniază termenului limită stabilit de administrația SUA pentru ca Lukoil să-și vândă activele non-ruse unui cumpărător sancționat de Washington. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA a stabilit data de 13 decembrie ca termen limită universal pentru toate entitățile Lukoil care operează în afara Federației Ruse. Până la această dată, companiile au permisiunea de a-și continua activitatea normală, inclusiv plățile, investițiile și întreținerea instalațiilor. Principala restricție se referă la plățile către entitățile sancționate, care trebuie depuse în conturi blocate. Interes major pentru Lukoil În momentul de faţă sunt trei companii care şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul, încă de acum câteva săptămâni. Am fost notificaţi, suntem în legătură cu ei şi urmează să se parafeze această tranzacţie între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacţie să fie făcută cât mai rapid, a anunțat Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Există atât din România, cât și din Statele Unite și alte state membre ale Uniunii Europene, a precizat el. Bloomberg a raportat că Lukoil caută un singur cumpărător pentru întregul său portofoliu de active internaționale, o tranzacție care ar include Petrotel Ploiești și rețeaua sa de peste 300 de stații de service din România. Fondul american Carlyle, acționar majoritar al BSOG, este, potrivit unor surse, unul dintre principalii concurenți, activele din amonte și din aval putând fi redistribuite către companii precum Chevron, Exxon sau ADNOC.
Gafă administrativă. O mare companie aviatică a uitat un avion Boeing într-un aeroport timp de 12 ani
Compania Air India a descoperit unul dintre Boeing-urile sale după 12 ani. Aeronava, un Boeing 737-200 aflat la sol din 2012, a fost găsită întâmplător într-un colț al aeroportului din Kolkata, potrivit Le Figaro. Gafa administrativă a reaprins criticile la adresa fostei conduceri publice a companiei aeriene. Air India a recuperat aeronave pe care o pierduse de mult timp. Aceasta se afla într-o zonă îndepărtată a aeroportului. Campbell Wilson, directorul executiv al Air India, a recunoscut situația într-un mesaj intern relatat de Telegraph India: „Deși casarea unei aeronave vechi nu este neobișnuită, aceasta a fost. Nici măcar nu știam că acest avion se află încă printre activele noastre”, a transmis șeful companiei. După verificare, Boeing-ul a fost mutat și vândut. „Am scăpat de o amintire veche”, a glumit directorul executiv. Istoria complicată a avionului pierdut Totuși, Boeingul nu poate fi considerat un avion fantomă. Livrat Indian Airlines în 1982, a fost ulterior operat de mai multe companii aeriene. În 2007, acesta a revenit la Indian Airlines ca avion cargo. La fuziunea cu Air India, a intrat automat în flota companiei naționale. Retras din serviciu în 2012, avionul a fost parcat în Kolkata unde a fost uitat. Contrar practicilor din industrie, aeronava nu a fost demontată sau vândută pentru piese de schimb. Ca urmare a reorganizărilor interne, avionul a dispărut din evidențe. În timpul privatizării Air India și al achiziției acesteia de către Tata Group, Boeingul nu a mai apărut printre activele oficiale ale companiei. Experții au vorbit despre deficiențele fostei conduceri publice a Air India demonstrate prin lipsa registrelor de active, monitorizarea inadecvată a aeronavelor la sol și lipsa de transparență în ceea ce privește activele reale. Reprezentanții Aeroportului Kolkata susțin că au anunțat în repetate rânduri compania, fără a primi un răspuns. Cu toate acestea, aeroportul a primit aproape 100.000 de euro pentru cei 13 ani de găzduire a Boeingului. În final, aeronava, veche de 43 de ani, a fost vândută unui intermediar și transportată la Bangalore, unde va fi folosită pentru antrenamentul la sol al echipajelor de avion.
Gândul a avut dreptate. Firma care construiește turnurile de lux Elie Saab, deținute de Metropolitan, a cerut intrarea în concordat preventiv
Așa cum publicația Gândul a relatat, încă din 2023, firma de proiectare deținută de dezvoltatorul Metropolitan Group care construiește un proiect de lux ce urma să poarte numele renumitului creator de modă Elie Saab, a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv, transmite Economica.ro. Class Enterprise Invest a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv. Informația a fost publicată prima dată de Supervizor.ro. La termenul din 21 noiembrie, instanța a decis amânarea cauzei pentru data de 5 decembrie, „pentru ca debitorul să depună la dosarul cauzei situația anuală financiară pentru anul 2024 și balanțele de verificare pentru ultimele șase luni și extrase de carte funciară privind toate bunurile imobile deținute de societatea debitoare și note scrise”, se arată în motivarea instanței. În plus, Libra Internet Bank apare ca petent în acest dosar. Firma este deținută de Daniel-Ionel Drăgulin și Radu Hergehlijiu, în procente egale, potrivit Termene.ro. În 2024 a marcat afaceri de 19,6 milioane de lei, în scădere cu 53% față de anul precedent și a marcat un profit de 247.000 de lei, în creștere cu 15%. Metropolitan Group, care a construit peste 4.000 de locuințe low-cost în București, a anunțat în urmă cu trei ani colaborarea cu renumitul creator de modă Elie Saab și spunea că se așteaptă la vânzări de 200 de milioane de euro. La momentul anunțului alături de creatorul de modă Elie Saab (foto), proiectul se afla în construcție, pe strada Danielopolu nr. 90, iar finalizarea era programată pentru primul trimestru din 2024, dată fiind ulterior modificată pentru 2025. Anterior acestui plan, Metropolitan avea gândit pentru acest teren proiectul Crown Towers, cu 230 de apartamente. Acuzații grave la adresa afaceriștilor care conduc grupul Metropolitan În martie, 2023, Gândul scria cum proiectul imobiliar, prezentat cu mare fast, intrase într-o fază de blocaj, ce prevesteau un eșec inevitabil. Grupul internațional de modă Haute Couture Elie Saab – deținut de celebrul designer de origine libaneză Elie Saab – și dezvoltatorul imobiliar Metropolitan, controlat de oamenii de afaceri Dan Drăgulin și Robertino Georgescu, acuzați că au deversat dejecții în rețeaua de apă potabilă de la Popești-Leordeni, în anul 2011 – s-au asociat pentru a lansa mult-lăudatul proiect rezidențial Elie Saab Towers. Termenul limită pentru finalizarea turnurilor de lux era 2024. Reporterii Gândul au găsit o priveliște dezolantă pe șantier În 2023, Gândul a luat pulsul șantierului unde se desfășurau lucrările pentru proiectul ”Eli Saab Towers”, iar atmosfera era cel puțin descurajatoare, în contextul în care termenul de finalizare era fixat pentru primul trimestru al anului 2024. Șantierul ”Elie Saab Towers” părea mai degrabă ca o platformă abandonat temporară, cu o singură macara tronând, nemișcată, deasupra întregului decor scheletic. Reporterii nu au găsit nimic din agitația specifică marilor șantiere, iar structura turnurilor de lux, anunțate cu atâta pompă, așteptau, și atunci, , declanșarea lucrărilor de amploare promise. După dezvăluirile Gândul, Ministerul Muncii oprește mutarea direcțiilor pentru Tineret și Familie în clădirea cu bulină roșie. Se caută urgent un nou sediu, după expirarea chiriei în decembrie A fost votată “LEGEA NORDIS” care modifică AVANSUL MINIM pentru ACHIZIȚIA de locuințe. Ce problemă rezolvă și cum e văzută de experții imobiliari Românii se înghesuie la licitațiile organizate de ANAF, unde pot găsi case, apartamente și mașini cu prețuri de până la 50% mai mici decât pe piață
Cele mai neprofitabile companii de stat din România au adunat pierderi de 9 miliarde de lei înultimii16ani
Guvernul Bolojan pregătește noi reforme pentru companiile de stat după ce au fost identificat 27 de companii care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative și au înregistrat pierderi de aproape 9 miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. De asemenea, comitetul național pentru reforma companiilor de stat a decis luni ca 10 dintre aceste companii să înceapă procesul de reorganizare. Cele 27 de companii au înregistrat pierderi agregate de 8,88 de miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că doar anul trecut, cele 27 de companii au avut pierderi de 1,2 mld. și peste 5 mld. acumulați din 2008. Pe lângă acestea, alte 83 de companii au restanțe de plată de 6,5 mld. lei, dintre care 1,95 de mld. sunt bani care merg către bugetul de stat. Premierul Ilie Bolojan a vorbit săptămâna aceasta despre companiile de stat care au capitaluri negative și înregistrează pierderi și a avertizat că dacă nu se va interveni, vor exista în continuare găuri negre în buget. „Avem companii, 27, care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a spus Bolojan. Metrorex și CFR Călători sunt vizate de noile măsuri de redresare Guvernul Bolojan a discutat lista companiilor de stat care nu sunt „în bună regulă” din punct de vedere al administrării și urmează să fie aplicate măsuri pentru reducerea cuantumului datoriilor acestora, prin restructurare, sau chiar pentru închiderea celor care nu mai pot fi salvate, anunță premierul Ilie Bolojan. Metrorex, CFR Călători și Unifram sunt cele mai mari nume aflate pe lista celor 27 de companii de stat vizate. Nu pierderile vor fi factorul decisiv în funcție de care unele firme vor fi închise, ci se vor lua în calcul importanța națională și strategică și șansele lor de revenire. Bolojan spune că reforma companiilor de stat este o necesitate care va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget pentru 2026. Oficialul susține că multe dintre companiile vizate nu au prezentat planuri de redresare și spune că astfel de situații nu mai pot fi tolerate. „Avem companii care, deşi trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie”. RECOMANDAREA AUTORULUI:Cum a răspuns Oana Gheorghiu la întrebarea Gândul despre ce o recomandă pentru grupul de lucru care se ocupă de reforma companiilor de stat Bolojan amenință companiile datoare la stat cu lichidarea: „CFR Marfă este una dintre ele”
Trump susține că Xi Jinping ar fi acceptat să crească ritmul achizițiilor de produse americane
Președintele american Donald Trump a declarat că președintele chinez Xi Jinping a fost „mai mult sau mai puțin de acord” să accelereze achizițiile Chinei de bunuri americane, în urma unui apel telefonic pe care ambele guverne l-au descris drept pozitiv și constructiv, anunță AlJazeera. Anunțul marchează o nouă încercare a Washingtonului și Beijingului de a stabiliza relațiile economice după luni de angajamente comerciale fluctuante și tensiuni geopolitice. Angajamente comerciale relansate după o detensionare diplomatică Vorbind la bordul Air Force One, Trump a spus că i-a cerut direct lui Xi să sporească și să accelereze importurile chineze de produse americane, iar acesta a răspuns favorabil. Declarațiile vin după ce China a anunțat recent că va relua achizițiile de soia americană și va renunța la extinderea restricțiilor privind exporturile de metale rare. Totuși, oficialii americani afirmă că ritmul achizițiilor este mai lent decât se anticipase, aproximativ două milioane de tone metrice comandate din cele douăsprezece milioane așteptate. Probleme strategice Potrivit comunicatului Chinei, Xi a subliniat cooperarea istorică dintre cele două națiuni și a reiterat poziția Beijingului potrivit căreia Taiwanul este o parte integrală a ordinii internaționale postbelice. SUA, deși obligate prin lege să sprijine capacitățile defensive ale Taiwanului, mențin ambiguitatea strategică privind o eventuală intervenție militară. Trump a evitat să comenteze public despre Taiwan, concentrându-se pe comerț, Ucraina, fentanil și produse agricole. Liderii planifică vizite reciproce pe fondul încălzirii relațiilor Trump a descris apelul ca fiind o continuare a întâlnirii lor recente din Coreea de Sud și a afirmat că s-au făcut „progrese semnificative” de atunci. El a spus că a acceptat invitația lui Xi de a vizita Beijingul în aprilie și l-a invitat, la rândul său, pe liderul chinez într-o vizită de stat în SUA mai târziu în acest an. Ministerul chinez de Externe a confirmat că Washingtonul a inițiat apelul și a subliniat că dialogul la nivel înalt este esențial pentru dezvoltarea stabilă a relațiilor Beijing-Washington.
Video exclusiv | România accelerează pe șantierele de infrastructură rutieră: în 2025 ne apropiem de borna 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres
Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză estimate la finalul lui 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și experții din domeniu vorbesc despre avansul din ultimii ani, unul fără precedent, dar și despre provocările majore care ne așteaptă pentru următoarea perioadă pentru a atinge o rețea decentă de drumuri de mare viteză care ar însuma 3.000 de km – finanțarea, prioritizarea proiectelor și impactul economic uriaș pe care îl pot genera drumurile de mare viteză de-a lungul țării. Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România se va aproapia de 1.500 km, mai exact 1.480 km, de autostrăzi și drumuri expres. Deși reprezintă doar jumătate din necesar, cifra marchează un moment simbolic: România ar depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, situându-se imediat în urma Ungariei. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce au fost dați în trafic până acum peste 80 km de autostradă și drum expres, până la sfârșitul anului alți aproape 70 km vor putea fi utilizați de șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și înre Focșani și Adjud. Mai important, însă, este noul salt strategic: de la „cioturi”, rețeaua începe să lege orașe mari. „De la sfârșitul acestui an vom putea merge de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor putem urca până la Pașcani. Legăm regiuni întrego, dar adevărata rețea va exista doar după traversarea Carpaților”, explică Scrioșteanu. Pe șantiere, lucrările înaintează: „Progres vizibil, calitate controlată” Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de pe Autostrada Transilvania (A3), segment al cărui construit de antreprenorul român Erbașu, mobilizarea este considerată exemplară. Bogdan Munteanu, șeful de șantier, afirmă că stadiul fizic este „bun spre foarte bun”, de aproximativ 65 %, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiar. „Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă calitatea. Micile neconformități au fost remediate rapid. Acolo unde ritmul a scăzut, de regulă din cauza vremii sau a ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipe și resurse”, spune acesta. Munteanu subliniază, însă, necesitatea menținerii ritmului și a controlului tehnic strict. „Doar prin monitorizare constantă putem garanta siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe pregătite și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, punctează Bogdan Munteanu. Constructorii pot lucra mai mult decât poate plăti statul În ciuda progreselor, disponibilitățile financiare au fost la un pas să creeze probleme. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura a transmis și un avertisment. „Avem peste 700 de kilometri contractați, iar pe teren se lucrează la peste 150. Dar piața de construcții poate executa mai mult decât poate statul plăti în prezent”, spune Ciurea. Conform acestuia, pe Programului Transport sunt proiecte care însumează 25 de miliarde de euro și care concurează pentru o alocare de doar 5,5 miliarde. „Trebuie prioritizate urgent șantierele aflate în derulare, mai ales cele aproape de final. Dacă blochezi antreprenorii pentru că nu-i plătești, se ajunge la revendicări care costă enorm statul”, a menționat Ionuț Ciurea. Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea deschide încă 100 de kilometri până la finalul anului și subliniază că 2026 trebuie să fie anul finalizării unor proiecte majore precum Auostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei. Impact economic uriaș: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual Pentru operatorii de transport, autostrăzile sunt o condiție de supraviețuire economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, subliniază că infrastructura actuală reduce eficiența flotelor românești cu 30–40%. „Transportatorii din Vest fac 12.000–14.000 km pe lună cu un șofer. În România, rareori trecem de 9.000–10.000 km, deoarece vitezele medii sunt mult mai mici”, spune Dinescu. Diferența se răsfrânge direct asupra competitivității naționale: „Industria transporturilor pierde între 6 și 7 miliarde de euro anual din cauza lipsei infrastructurii eficiente.” În plus, dezvoltarea rețelei trebuie dublată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi: „Șoferii nu pot fi paznici ai camioanelor. Avem nevoie de spații amenajate, conforme cu standardele europene”, continuă Radu Dinescu. 2026 – anul record în infrastructura României Dacă în 2024 au fost inaugurați aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, anul 2026 se anunță a fi cel mai prolific din istorie, cu peste 200 de kilometri programați pentru deschidere. Cu toate acestea, succesul depinde de două elemente-cheie: continuarea finanțării, fără sincope care ar putea bloca șantierele, și finalizarea marilor coridoare rutiere, în special A7 și A0, care vor transforma radical mobilitatea între regiunile țării. România se află într-un moment de cotitură. Fie continuă avansul accelerat și reușește în următorii ani să-și modernizeze complet infrastructura rutieră, fie ratează șansa și intră în blocaje financiare care pot stopa pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimii 30 de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Tim Cook încă nu este pregătit să se pensioneze, dar sunt patru concurenți care i-ar putea vâna poziția de director al Apple
La vârsta de 65 de ani, majoritatea europenilor (inclusiv românii) se pensionează. Nu și Tim Cook, directorul executiv al companiei gigantice Apple care produce și vinde telefoanele iPhone. Directorul nu dă semne că s-ar pensiona prea curând. Nu are mandat și nici nu este obligat să facă un pas înapoi. După ce a prevenit cu greu taxele vamale impuse de Donald Trump, Tim Cook este preocupat nu doar ca noua generație de iPhone 17 să aducă profit companiei, dar în mod sigur își concentrează atenția și pe producția telefoanelor iPhone 18 care se vor lansa în toamna anului 2026. Între timp, compania se înfruntă acum cu provocările pieței AI. Apple a eșuat să-și împlinească promisiunile în 2024 privind implementarea tehnologiilor AI, informează The Wall Street Journal. Patru oameni de afaceri îi vânează poziția de director acum. Iată-i pe cei patru posibili succesori ai lui Tim Coock: John Ternus, Craig Federighi, Eddy Cue și Greg ‘Joz’ Joswiak. Primul candidat (hardware) John Ternus (50 ani) provine din industria hardware și este cel mai tânăr potențial candidat. A proiectat sistemele hardware a produselor iPad, Mac, iPhone și AirPods. Ternus se asigura de funcționalitatea acestora. El și echipa sa au înlocuit cipurile Intel de la computerele Mac cu cipuri proiectate de Apple. Al doilea candidat (software) Al doilea candidat este Craig Federighi (56 ani) și a lucrat pe partea de software. Ca șef al departamentului de inginerie software a companiei Apple, el a introdus noi versiuni ale sistemelor de operare și aplicații. El este răspunzător pentru funcționarea aplicațiilor și a sistemelor de operare rulate la peste 1 miliard de dispozitive Apple din întreaga lume. Al treilea candidat (servicii) Eddy Cue (61 de ani) este al treilea candidat, fiind în serviciul companiei din anii 1980. El s-a preocupat de serviciile companiei. Fiind iubitor de mașini Ferrari și sporturi, s-a ocupat de jocurile video, abonamente, iCloud, spațiul de stocare și de modul de căutare. A fost printre puținii directori care l-au întâlnit pe Steve Jobs înainte să moară. Al patrulea candidat (marketing) Greg Joswiak (61 de ani) lucrează de 40 de ani la Apple. El conduce un alt nucleu important al companiei – departamentul de marketing. Având în vedere că produsele Apple nu sunt tocmai ieftine, ‘Joz’ trebuie să capteze interesul publicului și să convingă cât mai mulți oameni să cumpere iPhone-uri. Are un rol major la fiecare lansare anuală a unui nou iPhone și în trenduri. S-a ocupat și cu situații dificile, precum comunicarea cu presa. El trebuie să gestioneze și așteptările clienților la fiecare produs. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: iPhone 17, un smartphone „subțire” de criză. Cât costă și ce noutăți tehnice aduce | Au fost anunțate și AirPods Pro 3 și Apple Watch Series 11
Veștile bune vin de la Bruxelles. Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România
Comisia Europeană (CE) a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, conform economedia.ro. De asemenea, procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice. România nu mai riscă momentan pierderea de fonduri europene din cauza deficitului mare. Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura de deficit excesiv pentru cele nouă state aflate în acest proces: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Măsura luată de CE, „held in abeyance” înseamnă că nu vor fi făcuți pași procedurali noi în acest moment, însă procedura rămâne oficial deschisă, întrucât deficitele nu au fost încă reduse sub pragul de 3% din PIB într-un mod durabil. Țara noastră rămâne totuși sub recomandarea Consiliului Uniunii Europene și are obligația să comunice ajustările fiscale stabilite în calendarul agreat. Comisia va reanaliza situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele finale privind execuțiile bugetare pe 2025. Abia atunci se va lua decizia dacă vor fi necesare măsuri noi sau dacă procedura poate avansa spre închidere. România are încă un deficit ridicat, așteptat să fie de 8,4% din PIB la finalul anului, însă Guvernul Bolojan a adoptat o serie de pachete fiscale pentru corecție, ceea ce a dat încredere autorităților europene. Ministrul Finanțelor: Evaluarea de azi validează efortul intens de consolidare fiscală Ministrul Alexandru Nazare a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj după ce Comisia Europeană a confirmat că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Oficialul spune că veștile venite de la Bruxelles „confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rectificarea bugetară, gata până la finalul lunii. Banii în plus merg către Casa de Pensii, Casa de Sănătate și autoritățile locale Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat