Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
BNR: Depozitele populației au crescut în luna octombrie față de luna anterioară
Depozitele în lei și valută ale populației au crescut în octombrie 2025, față de luna anterioară, cu 0,8% respectiv cu 1,4%, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). BNR anunță că masa monetară a înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2025 un sold de 758.346,5 milioane lei. Aceasta a crescut cu 0,7 la sută față de luna septembrie 2025, iar în raport cu octombrie 2024 s-a majorat cu 7,3 la sută. De asemenea, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna octombrie 2025 cu 0,3 la sută față de septembrie 2025, până la nivelul de 445.566,3 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,1 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,9 la sută, notează Mediafax. Creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1 la sută Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1 la sută, pe seama majorării cu 5,4 la sută a componentei în lei și cu 11,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei. Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna octombrie 2025 de 1 la sută față de luna septembrie 2025, până la 260.399,7 milioane lei. În raport cu octombrie 2024, acesta s-a majorat cu 14,2 la sută. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2025 cu 0,8 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 639.651,2 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3 la sută. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 67,9 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,3 la sută față de luna septembrie 2025, până la 434.642,3 milioane lei. Comparativ cu luna octombrie 2024, acestea s-au majorat cu 2,1 la sută.
Cât de aproape este sistemul public de pensii de colaps. Un economist celebru comentează pentru Gândul
Sistemul public de pensii din România este tot mai aproape de intrarea în colaps. Numărul mare de pensionari și cel scăzut de angajați care plătesc contribuții la bugetul de pensii, dar și modul în care sunt administrate piloanele de pensie ar putea genera probleme majore în cel mult 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, crede că sistemul public de pensii din România va trece printr-un moment critic în următorii 3-4 ani. Odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 67-70, presiunea pe sistemul care deja funcționează cu deficit va fi accentuată. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2,773 de lei. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. „Sistemul public de pensii va avea un mare hop de trecut care vine în 3-4 ani: ieșirea decrețeilor la pensie. Colapsul deja este evident prin prisma deficitului pe care îl are acest sistem. Sistemul public de pensii nu este un sistem propriu-zis de pensii”, spune economistul. Solidaritatea între generații devine tot mai greu de susținut Specialistul spune că o mare problemă a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, ci sunt folosite imediat pentru plata pensiilor curente. Generația activă acum pe piața muncii îi susține pe cei retrași din activitate, iar la rândul ei, aceasta va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare care sunt mult mai mici ca număr. Păun spune că acest mecanism de solidaritate între generații va deveni tot mai greu de susținut, în condițiile în care numărul celor care lucrează scade, iar populația României îmbătrânește rapid. „Contribuția dumneavoastră și a mea nu merg la pensia noastră. Merg la pensia celor de la pensie acum. Pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, mai puțini. Noi și trăim mai mult, o problemă suplimentară problemei decrețeilor.” Ce soluții propune Păun pentru viitorii pensionari Pe lângă presiunea demografică se adaugă și eventuala înlocuire a ratei de pensie, de la 40%, la 30-35%, ceea ce înseamnă venituri mult prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai, specialiștii spun că ar trebui ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, soluția este diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei părți, o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale. „Va fi tot mai greu să plătești o pensie decentă din P1. De aia am tot spus: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat P1 să fie 1/3, P2 să fie 1/3 și P3 sau alte investiții personale să fie 1/3. A te baza doar pe pensia P1 este o mare iluzie și ea va fi tot mai problematică în viitorul nu foarte îndepărtat și pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026. Cine va primi 5% și 9% în plus, anul viitor
Turiștii care vor să viziteze Londra vor fi taxați. Marea Britanie vrea un profit de 240 milioane lire anual
Primarul Londrei Sadiq Khan ar putea impune o taxă turistică vizitatorilor care vor să petreacă o noapte în capitala Regatului Unit, exact după modelul altor orașe ca Veneția, Milano, Tokyo, Paris sau New York City. Legea English Devolution and Community Empowerment Bill este în dezbatere în Parlamentul britanic. Potrivit estimărilor, Londra ar putea acumula un profit anual de 240 de milioane de lire sterline de pe urma taxei turistice. Anul trecut, 89 de milioane de turiști s-au cazat pentru cel puțin o noapte la Londra, informează BBC. Marea Britanie este singura țară membră din G7 în care guvernul național împiedică autoritățile locale și primăriile să implementeze taxe turistice. Unii britanici resping ideea Kate Ncholls, șefă a industriei ospitalității din Marea Britanie, consideră ideea „șocantă”. „Ar putea avea un impact major asupra consumatorilor britanici, este o taxă asupra familiilor de muncitori britanici care vor să se relaxeze în Londra, iar taxa i-ar putea face să ezite să mai vină. Vizitatorii de peste mări sunt importanți pentru centrul Londrei. Sunt constructori care vin la muncă, oameni de afaceri care vin la conferințe, familii care vin la concerte și teatre sau care vor să-și vadă rudele și prietenii. Taxa de valoare adăugată în Anglia, Țara Galilor și Scoția este de 20% și este semnificativă – este o taxă pe o taxă. Clienții noștri deja plătesc cele mai mari taxe”, a spus ea. În Țara Galilor și Scoția au fost deja implementate taxe turistice Însă, Scoția și Țara Galilor au introdus taxe pentru vizitatorii care petrec o noapte în marile orașe. Taxa turistică reprezintă un procent din factura pentru cazare. Din 2026, autoritățile vor colecta 1,30 de lire sterline pe noapte de la turiștii care vizitează Țara Galilor. New York City obține un venit anual de 493 milioane de dolari de pe urma taxei turistice. Taxă de ocupare a unei camere hoteliere este 5,875%, iar taxă suplimentară pentru unitatea de cazare se ridică la 1,50 dolari pe zi, fie la 3,50 dolari pe noapte. Tokyo înregistrează un profit anual de 35 milioane de dolari de pe urma taxei turistice. Pasagerii care părăsesc Japonia, fie cu vaporul, fie cu avionul, sunt obligați să plătească o taxă turistică internațională în valoare de 1.000 de yeni (6,37 dolari) per plecare. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: De la 1 aprilie 2025, turiștii românii trebuie să plătească o TAXĂ de intrare în Marea Britanie. Ce presupune autorizația electronică de călătorie
BNR confirmă că reformele lui Bolojan au eșuat. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu 8,8% anticipat iniţial
Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României notează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat. Banca Națională a României a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% şi 2,7% preconizate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august –, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, au semnalat membrii Consiliului. Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte. Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu. Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani. Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului. Consiliul de administraţie al BNR a decis
Un aeroport de 1,1 miliarde de euro nu a avut niciun pasager. Are un terminal proiectat să primească până la 10 milioane de pasageri anual
Aeroportul Real Ciudad din Spania este considerat unul dintre cele mai mari eșecuri din domeniul infrastructurii din secolul XXI. Construit cu o investiție care depășește 1,1 miliarde de euro, a fost inaugurat în 2009 cu scopul să devină un important centru aviatic care ar reduce aglomerația de pe celelalte aeroporturi din Spania. De asemenea, avea scopul să atragă numeroase companii aeriene low-cost din întreaga Europa, potrivit express.co. În loc să aibă succes, aeroportul a fost închis după trei ani și s-a ales cu porecla „aeroportul fantomă” al Spaniei. Proiectul a fost conceput în perioada de vârf a freneziei construcțiilor din Spania la mijlocul anilor 2000, iar aspirațiile sale erau vaste. Cu una dintre cele mai lungi piste din Europa, de 4,1 km, și cu un terminal proiectat să găzduiască până la zece milioane de pasageri anual, investitorii vorbeau despre o afacere profitabilă garantată, conform Mirror. Proiectul a fost prezentat ca o alternativă la aeroportul din Madrid. Totuși, proiectul s-a confruntat cu numeroase dificultăți. Având în vedere că se afla la 200 km de capitala Spaniei, puțini pasageri au fost convinși să facă schimbarea, chiar și cu zboruri mai ieftine. În plus, legătura feroviară pentru un tren de mare viteză nu a fost construită. Probleme peste probleme De asemenea, obiecțiile privind protecția mediului au amânat lansarea sa cu ani de zile, crescând și mai mult cheltuielile și afectând progresul inițial. Companiile aeriene au devenit rapid sceptice cu privire la proiect. Air Berlin, Air Nostrum și Ryanair, care lansaseră rute către aeroport, au renunțat. Vueling a fost ultima companie aeriană care s-a retras la sfârșitul anului 2011, lăsând aeroportul fără niciun zbor programat de pasageri la trei ani de la inaugurare. Ca urmare, compania operatoare a acumulat datorii de peste 300 de milioane de euro și a intrat în faliment în anul următor. În aprilie 2012, ultimele operațiuni au încetat, iar aeroportul a fost închis. Încercări de vânzare, eșuate În ciuda investiției de un miliard de euro, amplasamentul a fost scos la licitație cu un preț minim cerut de 100 de milioane de euro. Chiar și cu această reducere masivă, nimeni nu a fost dispus să facă achiziția. Un grup de investiții chinez a încercat să cumpere întregul aeroport pentru doar 10.000 de euro, o ofertă care a fost respinsă rapid, dar care a creat o serie de titluri jenante în presă. În cele din urmă, aeroportul a fost vândut în 2018 pentru aproximativ 56 de milioane de euro. Ciudad Real este folosit din 2019 ca o unitate de depozitare, întreținere și dezmembrare ale aeronavelor. În timpul pandemiei de COVID-19, fostul aeroport a fost folosit pentru scurt timp pentru a găzdui zeci de avioane la sol.
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
Selly anunță că stațiunea de 50 de milioane de euro va fi gata în iulie anul viitor. Nibiru își propune să ofere o experiență superioară românilor
Cunoscutul vlogger și antreprenor Andrei Șelaru (Selly) spune că proiectul privat de 50 de milioane de euro de pe litoralul românesc, între Costinești și Tuzla, ar putea fi gata în luna iulie a anului viitor, conform Ziarului Financiar. Stațiunea Nibiru este gândită ca o completare a festivalului Beach, Please!, un proiect cu succes răsunător, care a avut un impact economic de 60 de milioane de euro. Nibiru va fi o stațiune complet nouă, construită de la zero, între Costinești și Tuzla, pe o suprafață de 21 de hectare. Proiectul ar urma să fie finalizat în iulie 2026, iar Selly promite că stațiunea va concura cu alte destinații exotice din lume, precum Ibiza, Mykonos sau Saint Tropez. Deși Nibiru e asociată direct cu vloggerul român, acționar majoritar al proiectului nu este Selly, ci Global Records, firma care se află și în spatele festivalului Beach, Please!. „Investiţia totală, teren plus construcţii, se ridică la 50 de milioane de euro. Investitor majoritar este Global Records Group, deţine peste 50% din acţiuni, ei au pus majoritatea banilor. Mai este o întreagă listă de investitori pe care o să îi dezvăluim în curând, atunci când se închide lista. Mai sunt nişte lucruri acolo în desfăşurare. Eu am undeva la 15% din acest proiect. Ca totul să fie gata până în iulie anul viitor, nu e o misiune uşoară. Aşa că astăzi ne gândim doar la asta, la cum oferim oamenilor cea mai bună experienţă, o locaţie curată, îngrijită, multiple activităţi pe care să le facă”, a spus CEO-ul Nibiru. Nibiru vrea să schimbe turismul românesc Stațiunea este concepută ca o platformă de conținut digital viral, cu spații de filmare, studiouri pentru creatori, proiecte media și colaborări cu branduri internaționale, care ar putea să revitalizeze turismul din România. Selly promite că Nibiru va oferi infrastructura necesară pentru ca turismul să genereze venituri substanțiale, iar estimările specialiștilor spun că stațiunea va atrage peste 3 milioane de vizitatori pe sezon. „Nibiru îşi propune să ofere o experienţă superioară românilor care vor să meargă pe litoral. Noi ne-am dat seama acum că e o nevoie care nu e satisfăcută, după ora 18.00 nu au ce să facă pe litoral, nu au activităţi nocturne. În România, sezonul estival este de două luni, iar Nibiru îşi propune să fie o destinaţie de distracţie, o staţiune care să atragă zilnic zeci de mii de oameni timp de două luni cu concerte, artişti internaţionali, restaurante, activări, zonă sportivă şi astfel de activităţi”, adaugă Andrei Șelaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Selly a făcut anunțul despre stațiunea mai ieftină decât Mamaia: NIBIRU își propune să ajungă la același nivel cu Ibiza, Mikonos sau Saint-Tropez Cum crește o comunitate odată cu Beach, Please! „Acest festival readuce tinerețea în Costinești, suntem iar puși pe harta lumii”
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor