Etichetă: Economic

Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor

După ce au primit vestea că de la 1 ianuarie 2026 Guvernul le pregătește un val de măriri de taxe și un impozit pentru locuințe aproape dublu, românii care locuiesc la bloc se așteaptă la ce e mai rău. Deși autoritățile nu au anunțat încă o majorare directă a costurilor de administrare, toate semnele duc la tarife mărite pentru facturile la întreținere. Taxa de cogenerare, care face ca prețurile pentru energia electrică și cea termică să crească, s-a majorat cu 62% de la 1 noiembrie, conform Asociației Energia Inteligentă (AEI). Cele mai afectate vor fi locuințele racordate la sistemele centralizate de termoficare, unde costurile generale de întreținere sunt deja mari. Pentru astfel de locatari consecința este clară, factura la întreținere în lunile de iară va fi mai mare. Iluminatul pe scară, liftul, căldura și apa caldă, dar și alte consumuri comune vor deveni mai scumpe. Este deja a patra majorare pe care o resimt românii de la 1 iulie, când a fost liberalizată piața de energie, iar în iarna aceasta va mai exista o creștere a prețului la energia termică pentru consumatorul final cu aproximativ 2%. TVA-ul la termoficare a crescut de la 5% la 11% În sezonul rece de anul trecut, cota TVA pentru energia termică era de 5%. Însă, de la începutul lunii noiembrie a anului curent, TVA-ul pentru energia termică pentru români, școli, spitale și alte instituții publice a crescut până la 11%, . Măsura este valabilă până la sfârșitul lunii martie anul viitor, ceea ce înseamnă că o mare parte din sezonul rece va fi afectat de această creștere. Astfel, prețul la energia termică va crește cu aproximativ 24 de lei pe lună pentru o garsonieră și cu 54 de lei pentru un apartament cu patru camere. În București, costul lunar la energia termică ar putea ajunge la aproape 1000 de lei pentru un apartament cu 4 camere. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie

Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate.  Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE

România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc.

După primele trei trimestre ale anului, deficitul comercial al României a fost de aproape 25 de miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile masive și exporturile slabe au făcut ca țara să se confrunte cu un dezechilibru economic semnificativ.  Pe lângă inflație, măsuri de austeritate și deficit bugetar uriaș, România se confruntă și cu dezechilibrul economic mare, cauzat de deficitul comercial ridicat și capacitatea de producție internă neexploatată. În tot acest timp, vecinii noștri exportă masiv iar țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat pentru stimularea sectoarelor strategice de producție. Lucian Anghel, director general adjunct în cadrul Libra Internet Bank, spune într-o emisiune realizată de Ziarului Financiar, că România are o problemă majoră când vine vorba de producție. În contrast, țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria au capacitate de producție și exportă masiv, în timp ce țara noastră rămâne dependentă de exporturi. „România are o problemă majoră de producţie. Deci, dacă ne uităm la celelalte economii din zonă, din regiune, fie că ne uităm la Polonia, fie că ne uităm Cehia,  chiar şi Ungaria, ele nu sunt nişte economii care au o capacitate de producţie fantastică şi exportă masiv, în timp ce noi importăm foarte mult” spune Lucian Anghel. Exporturile României au însumat aproximativ 72 mld. euro, în timp ce importurile au ajuns la aproape 100 mld. euro. Anghel crede că pentru a corecta dezechilibrul comercial este nevoie ca România să producă mai mult. Deși vecinii noștri importă și ei, au reușit să-și dezvolte capacitățile de producție care au un impact pozitiv privind reducerea volumelor de mărfuri importate din afară. „Trebuie să producem, iar aici într‑adevăr trebuie un parteneriat între stat şi privat, adică statul cu instrumentele de care dispune, inclusiv garanţii de stat pentru sectoare de activitate prioritară, gen sectoare care produc, sectoare care reduc deficitul comercial prin producţie internă, înlocuirea importurilor sau prin exporturi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Deficit comercial de miliarde la produse alimentare. România exportă cereale și importă pâine România, „invadată” de importuri. 800 de camioane de fructe și legume din Asia intră în țară într-o lună. Avertismentul Vămii

Umbrărescu readuce la viață un colos industrial românesc vechi de 200 de ani

Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a cumpărat anul trecut combinatul siderurgic Oțelu Roșu din Caraș-Severin în urma unei licitații pentru aproape 142 de milioane de lei, conform Economica.net. Umbrărescu este cunoscut ca antreprenorul care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, UMB Spedition.  Cunoscutul om de afaceri român a cumpărat combinatul siderurgic care are o tradiție de peste 220 de ani, fiind atestat documentar din 1976, în perioada Imperiului Habsburgic. Combinatul a trecut prin mai multe schimbări de proprietate și perioade complicate care au dus la închiderea lui în 2012 din cauza datoriilor pe care le-a acumulat. În fostul colos industrial ar urma să fie produs fier beton striat și sârmă, materiale destinate activității principale a UMB Group, construcția de drumuri, viaducte și poduri, grupul de societăți fiind angajat în mai multe șantiere de autostrăzi din România. Anul trecut, au fost finalizate mai multe tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei A7, iar lucrările la DX12 au avansat rapid. Anul acesta, UMB Group este implicat în proiecte majore de infrastructură rutieră care însumează aproximativ 270 de kilometri de autostradă și drum express. „Actualul proprietar al combinatului Siderurgic Oțelu Roșu, UMB Steel SRL, a achiziționat de curând întreaga platformă industrială și intenționează să retehnologizeze și să viabilizeze activitatea acesteia, dorind să producă oțel.”, se menționează în documentația proiectului. Redeschiderea combinatului ar putea să revitalizeze economia locală. Umbrărescu ar pute oferi noi oportunități de angajare și ar contribui la dezvoltarea industriei siderurgice din Caraș-Severin. Combinatul fusese cumpărat în trecut de la statul român de către firma Mechel a lui Igor Ziuzin și apoi de către o firmă cu acționari polonezi și basarabeni care l-au dus la faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Statul, strâns cu ușa în dosarul preluării Liberty Galați. CONDIȚIA pusă de Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”, pentru a salva combinatul Dorinel Umbrărescu, colac de salvare pentru Liberty Galați. „Regele asfaltului” este interesat să cumpere combinatul falimentar

Ce fac japonezii ca să resusciteze economia țării: alocă subvenții pentru facturile la electricitate și gaze

În timp ce Guvernul de la București anunță pachete de măsuri peste pachete de măsuri, japonezii încearcă să relanseze economia țării. Guvernul de la Tokyo a aprobat un pachet de stimulente, structurat pe trei direcții, în valoare de 21,3 trilioane de yeni (aporiximativ 135,5 miliarde de dolari), conform Profit.ro.  Sanae Takaichi, premierul Japoniei, încearcă să relanseze economia greoaie și să ofere sprijin populației afectate de inflație, nu să pună totul pe umeri ei, așa cum se întâmplă în România. Astfel, Guvernul de la Tokyo a aprobat vineri un program care are în vedere combaterea creșterii prețurilor, consolidarea economiei și întărirea capacităților de apărare și diplomație în valoare de 135,5 mld. dolari. Pachetul este cel mai mare de la pandemia de Covid-19 încoace, iar măsurile includ extinderea granturilor pentru administrațiile locale și subvenții pentru facturile la electricitate și gaze, dar și eliminarea temporară a taxelor pe benzină. Japonezii afectați de inflație vor primi din ianuarie o subvenție pentru facturi de aproximativ 7.000 yeni (38,86 euro) timp de 3 luni. Cum vrea Japonia să-și dezvolte industria de apărare Japonia vrea să creeze și un fond, cu durată de 10 ani, pentru a-și dezvolta industria navală, dar și să aplice o serie de măsuri menite să crească cheltuielile de apărare la 2% din PIB până în 2027. Executivul de la Tokyo va elabora un buget suplimentar pentru finanțarea programului, cu intenția de a-l adopta înainte de sfârșitul lui 2025. Premierul Japoniei a spus că pachetul va fi finanțat în principal din veniturile guvernamentale, iar diferența va fi acoperită prin emiterea unor obligațiuni de stat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie

Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit noi biruri pe case, pe mașini și pe muncă. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie

Pachetul 1 de austeritate a fost pentru noi. La fel și Pachetul 2. Ni s-a promis că Pachetul 3 va fi despre ei. Surpriză! E tot despre cetățenii de rând, care află că abia acum încep adevăratele scumpiri. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul pregătește un val de măriri de taxe și impozite pentru români. Cea mai mare creștere ar putea avea loc la impozitul pentru locuințe, care ar putea să se dubleze. În urmă cu doar două săptămâni, premierul Ilie Bolojan spunea că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026. După un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor. Ilie Bolojan a anunțat luni în cadrul Adunării Generale a Asociației Muncipiilor din România că, din 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietăți și mașini. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. Pentru un apartament de 3 camere din București, pentru care impozitul a fost în 2025 de 198 de lei, din 2026 proprietarul va scoate din buzunar aproximativ 355 de lei. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru mașină din 2026 Impozitarea autoturismelor se va face pe baza unui nou mecanism care face diferența între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un vehicul cu motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0-Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul pe care vor trebui să-l plătească șoferii va fi între 213 și 267 de lei. Pe lângă taxele mai mari pentru locuințe și autoturisme, românii care se tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Iubitorii Shein și Temu vor plăti în plus pentru colete Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu sau AliExpress. Măsura, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, se va aplica coletelor cu o valoare sub 150 de euro și are ca scop acoperirea costurilor de manipulare vamală și limitarea importurilor masive din Asia. Deși în prezent coletele sunt scutite de taxele vamale, noua taxă suplimentară va fi adăugată la costul final, pe lângă TVA-ul deja aplicat. Cei care-și doresc să înființeze un SRL în 2026 vor avea nevoie de un capital minim de 500 de lei. Dacă în prezent, un SRL poate fi înființat și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 de lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare atunci când, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 de lei și într-un asemenea caz, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 de lei. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit anul viitor Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. CCR se grăbește să judece contestația AUR Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe, mașini, câștigurile la bursă și veniturile din criptomonede. Parlamentarii AUR au contestat legea la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dat un termen de soluționare pe 21 ianuarie. Cu 3 săptămâni după ce acest proiect ar fi intrat în vigoare. Guvernul a solicitat o soluțonare de urgență, iar CCR s-a conformat. Curtea Constituționlă a schimbat pentru 10 decembrie termenul de judecare a legii care prevede creșterea taxelor de la 1 ianuarie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic

Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni

Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”.  Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport   În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru  79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027  La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem

UE amenință să blocheze acordul slab de la COP30, pe fondul tensiunilor privind renunțarea la combustibili fosili

Statele membre ale UE au transmis vineri că sunt pregătite să respingă acordul final al COP30 dacă țările participante nu își asumă reduceri mai ferme ale emisiilor și acțiuni climatice mai clare, potrivit a patru diplomați europeni, relatează Politico. Avertismentul vine după proteste ample față de un proiect prezentat de Brazilia, pe care UE îl consideră lipsit de fundament științific, fără angajamente clare privind combustibilii fosili și deficitar la capitolul finanțare climatică. UE critică proiectul de acord Comisia Europeană a făcut un gest neobișnuit publicând declarațiile rostite cu ușile închise de comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, care a descris propunerea drept un text fără „fundament științific”, fără „tranziție de la combustibilii fosili” și marcat de „slăbiciune”. Miniștrii europeni au fost îndemnați vineri dimineață să obțină mandatul guvernelor lor pentru a bloca acordul dacă nu sunt introduse modificări majore. BRICS, acuzat că presează negocierile cu un text „ori îl accepți, ori pleci” În absența Statelor Unite, negociatorii europeni spun că Brazilia, China, India, Rusia și Africa de Sud au preluat controlul discuțiilor. Diplomații avertizează că textul reflectă prioritățile BRICS și omite o foaie de parcurs globală pentru eliminarea combustibililor fosili, o inițiativă susținută de peste 80 de țări, dar puternic contestată de marii producători de petrol și gaze. Finanțarea pentru adaptare și climă continuă să fie un subiect extrem de sensibil Proiectul include un angajament de a tripla finanțarea pentru adaptare destinată țărilor sărace până în 2030, un termen pe care diplomații europeni îl consideră nerealist, dar posibil acceptabil dacă este dublat de acțiuni climatice mai ambițioase. Țări vulnerabile, precum Panama, au criticat dur propunerea pentru absența referințelor la combustibili fosili, lipsa obiectivelor privind defrișările și omisiunea unui cadru clar pentru finanțarea adaptării, numind textul „atât de slab încât este ofensator”. Negocierile au depășit termenul autoimpus de miercuri pentru finalizarea unui acord.

Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul.  Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia

Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil

Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea