Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Alertă alimentară europeană, ignorată în România. Somon, creveţi şi fructe de mare infestate cu Listeria sunt în continuare vândute de o firmă românească
În 14 noiembrie a fost emisă o avertizare la nivel european cu privire la pericolul infestării cu Listeria a mai multor produse provenite din România. Este vorba despre somon, în mai multe reţete, fructe de mare şi creveţi. Riscul este unul major, lucru subliniat şi de reprezentanții Comisiei Europene. De când a apărut alerta, a fost înştiinţată Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Numai că reprezentanţii acesteia, în loc să facă publică alerta, care este una cu risc major de îmbolnăvire în rândul populaţiei, pentru că marfa ajunge atât în marile magazine de retail din ţară, cât şi din străinătate, au preferat să treacă totul sub tăcere. Potrivit surselor noastre, reprezentanții ANSVSA au mers la firma care are sediul în Afumaţi-Ilfov, de unde au prelevat două rânduri de probe, în două zile diferite. Numai că cei de la ANSVSA au mers singuri, şi nu aşa cum cere protocolul în astfel de situaţii, împreună cu reprezentanţii altor instituţii cu atribuţii în domeniu: Direcţia de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Poliţia Economică. Alerta care privește România, semnalată în Ungaria Alerta emisă în 14 noiembrie 2025 ar fi trebuit să atragă după sine măcar o informare pe site-ul ANSVSA. În schimb, firma ale cărei produse sunt contaminate cu Listeria funcţionează fără restricţie, comercializând aceleaşi produse, atât în magazinul propriu, cât şi pe teritoriul României, în reţeaua de retail. Timp în care cumpărătorii nu sunt avizați că somonul, fructele de mare sau creveţii sunt infestaţi cu „Listeria monocytogenes”, potrivit denumirii ştiinţifice. Despre produsele infestate cu Listeria s-a scris în presa din Ungaria şi chiar a fost indicat numele producătorului român ca fiind sursa de provenienţă. „Cele opt tipuri de produse afectate, în ambalaje diferite, includ file de somon afumat norvegian, somon marinat, file de somon proaspăt cu lămâie, file de somon proaspăt cu amestec de boabe de piper, creveți pre-gătiți, file de păstrăv afumat feliat și cocktail de fructe de mare. Toate articolele de pe piață sunt afectate de retragere”, scrie presa din Ungaria. Produsele fabricate de producătorul Ocean Fish S.R.L. pot fi disponibile pentru cumpărare și în alte puncte de vânzare cu amănuntul, iar acestea sunt investigate, mai precizează sursa citată. Deși la nivel european se fac update-uri zilnice, reprezentanții ANSVSA nu au emis o alertă în acest caz nici după șapte zile. Cum s-a apărat firma într-un caz similar Potrivit presei, alerte de infecţie cu Listeria la firma Ocean Fish au fost și cu ani în urmă. Potrivit acestui articol, reprezentanții Ocean Fish au emis un comunicat în care au susținut că o firmă concurentă este responsabilă pentru situație. “Ne pare nespus de rău că din cauza unui precedent în rândul consumatorilor referitor la detectarea cu Listeria M, în decembrie 2018, a unor produse aparţinând concurenţei (produse ce nu erau fabricate de unitatea noastră) au fost asociate cu existenţa acestei bacterii şi produsele fabricate de unitatea Ocean Fish. Fenomenul Listeria M a declanşat acţiuni în lanţ întreprinse de autorităţile sanitar-veterinare, dornice de a se pronunţa şi în cazul produselor fabricate de unitatea Ocean Fish. Însă acţiunile acestora sunt incomplete şi eronate. Prezenţa Listeriei sub limita de 100 UFC (unităţi formatoare de colonii)/gram este un fenomen absolut normal în cadrul peştelui proaspăt, însă acest nivel trebuie menţinut prin rspectarea întregului flux tehnologic şi mai ales prin respectarea temperaturii corespunzătoare în tot fluxul prin care trece peştele: de la capturare la eviscerare, transportare, ambalare finală şi păstrarea acestuia la temperaturi corespunzătoare în rafturile magazinelor care îl comercializează. Orice abatere sau nerespectare a unui proces din aceste etape tehnologice poate duce la creşterea acestui nivel de Listeria şi, bineînțeles, la infectarea produsului final care, într-adevăr, poate fi periculos pentru sănătatea noastră”, sublinia producătorul în comunicatul transmis atunci. Simptomele listeriozei Potrivit definiţiei de specialitate, Listeria M „este o bacterie care poate provoca o boală numita listerioză, care poate fi foarte periculoasă pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate și nou-născuți”. Această bacterie se găsește în sol și în apă și poate contamina alimente în timpul procesului de producție, ambalare sau depozitare. Alimentele care au fost asociate cu infectarea cu Listeria includ produse lactate nepasteurizate, carne și produse din carne, fructe de mare și legume. Listeria este o bacterie Gram-pozitivă și se se găsește în mediul înconjurător, inclusiv în sol, apă și în anumite alimente. Listeria poate supraviețui la temperaturi scăzute și poate fi găsită într-o gamă largă de alimente. Simptomele listeriozei pot include febră, dureri musculare, dureri de cap, diaree și uneori greață sau vărsături. În cazuri rare, infecția poate duce la complicații grave, cum ar fi meningită sau sepsisul. Până la publicarea acestui articol, niciuna dintre instituţiile cărora le-am solicitat un punct de vedere – DSP, Poliția Economică și ANSVSA – nu a dat vreun răspuns. Nici compania în cauză nu a transmis încă un punct de vedere. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocire în localitatea Țuțcani. Un copil de 11 ani a MURIT și alte trei persoane sunt în spital, după ce au consumat crenvurști Alertă ALIMENTARĂ în România! Ouă retrase de la raft, din cauza riscului de Salmonella. Ce trebuie să facă românii care au cumpărat produsul
Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică
Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești. “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice
Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Directorul executiv al Tesla, X și Space X, Elon Musk, și directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, au discutat despre progresele realizate în domeniul Inteligenței Artificiale și al tehnologiei la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită din Washington, D.C. Președintele Donald Trump a participat la evenimentul găzduit de ministrul saudit al telecomunicațiilor, Abdullah A. Alswaha, unde doi dintre marii magnați din industria big tech au vorbit despre A.I., informatica avansată și infrastructura digitală. Elon Musk: Pentru ca civilizația să supraviețuiască, trebuie să mergem în spațiu Elon Musk, directorul Space X, a insistat pe explorarea spațială. Miliardarul crede că singura soluție pentru ca civilizația umană să supraviețuiască pe termen lung este colonizarea altor planete. „Trebuie să ne asigurăm că civilizația va supraviețui, având o arhitectură superioară. Civilizația n-a avut întotdeauna o arhitectură solidă. De fapt, a fost un ciclu de civilizații. Cred că avem o arhitectură superioară, dar nu este ceva garantat. Inteligența Spațială ar putea propulsa tehnologia explorării spațiale. Trebuie să ai sateliți cu AI și putere solară în spațiu. Cât procent din energia Soarelui folosim acum pentru munca noastră? Energia din Univers este IMENSĂ. Pentru a obține ENERGIE într-o cantitate de câteva miliarde de ori mai multă decât găsești pe Pământ, trebuie să te duci în spațiu”, a afirmat Elon Musk. „Cred că sateliții solari cu AI vor fi posibili în mai puțin de 5 ani”, a spus Elon Musk. „Imaginează-ți cât de mici vor fi computerele care vor alimenta acești sateliți”, a spus șeful Nvidia Jensen Huang. „Presupun că Elon va fi mai ocupat datorită AI, eu voi fi mai ocupat datorită AI. Pe termen scurt, aș spune că există toate dovezile că vom fi mai productivi și totuși vom fi mai ocupați.” Musk a mers un pas mai departe, spunând că „predicția mea este că munca va fi opțională – va fi ca și cum ai juca sport sau jocuri video.” Prințul Bin Salman: Vor fi create noi locuri de muncă Evenimentul a avut loc la o zi după vizita de la Casa Albă a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care a anunțat investiții în valoare de circa 1 trilion de dolari în Statele Unite. „Prin cimentarea istorică a cooperării noastre economice, am agreat să semnăm pentru proiecte în domenii, incluzând energie, AI, minerale rare și finanțe. Acestea vor contribui la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat prințul. Trump: Suntem cea mai SEXY țară de pe glob „Suntem cea mai SEXY țară de pe glob. Au fost cele mai bune 9 luni pe care le-a putut avea un președinte SUA”, așa și-a început Trump discursul. „Vreau să le mulțumesc prietenilor mei, prințului Mohammed. Ieri, am avut o vizită fenomenală. Sala a fost cam mică, dar credeți-mă, data viitoare vom avea o sală de bal mult mai mare”, a spus președintele, care a reamintit că se ocupă în prezent de renovarea Casei Albe și de lărgirea Sălii de bal. „Arabia Saudită a devenit un aliat major non-NATO. Este o mare realizare. Am semnat un acord strategic istoric ieri. Vom vinde cele mai tari echipamente militare din lume Arabiei Saudite. Le vom oferi tancuri, avioane și armament. Avem o relație bună cu Arabia Saudită. Nu avem o relație bună cu Hussein Barack Obama și cu Joe adormitul. Orientul Mijlociu a fost timp de 20 ani sub nori întunecați. Dar acum vom încheia pacea”, a spus Trump. Trump: Bin Salman a agreat să investească 1 TRILION $ în SUA Președintele a vorbit despre investiții semnificative în domeniul energiei nucleare și în dezvoltarea Inteligenței Artificiale, anunțând că prințul saudit s-a decis să investească 1 TRILION DE DOLARI până la urmă. „Trebuie să săpăm după petrol și gaz ca să construim centrale. De asta am susținut Legea Drill, Baby, Drill!”, a reamintit Trump despre exploatarea petrolului la scară largă în beneficiul energetic al americanilor. Trump: Noul avion F-47 nu poate fi egalat Președintele a lăudat realizările Statelor Unite în domeniul industriei auto, a infrastructuri, a cipurilor și energiei. Trump a criticat dependența SUA față de producția de semiconductori din Taiwan. Pe de altă parte, l-a lăudat și pe Jensen Huang, șeful Nvidia, întrebându-l cum mai decurge afacerea cu semiconductorii. „Statele Unite sunt mai puternice ca niciodată. Trebuie să fim mai rapizi. Toate țările ne vor rachetele. Tocmai am proiectat noul avion F-47! Este deja în curs de fabricație. Mi se spune că nu poate fi egalat la stealth și viteză”, a dezvăluit Trump. Trump: Extrema stângă a eșuat. Lumea trebuia să se termine acum 20 ani de la încălzirea globală Președintele i-a criticat pe ecologiști. „Lumea trebuia să se ducă de 20 ani. Vă amințiți? Sunt SCHIMBĂRILE CLIMATICE! Extrema stângă tocmai a eșuat. Și chiar au eșuat. Modelele high-tech care au eșuat cu înșelătoriile așa zise „verzi”. Uite, eu sunt pentru MEDIU. Dar ei tot ziceau că e ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ. Nu merge cu prostia asta în Arabia Saudită. Au mers apoi pe RĂCIREA GLOBALĂ. Și s-au acoperit prin a folosi cuvintele perfecte SCHIMBĂRILE CLIMATICE. E zăpadă, plouă, e cald, sunt SCHIMBĂRILE CLIMATICE care distrug lumea! Ni se spunea acum 20 ani că lumea va arde”. Președintele a glumit, și totodată, a și amenințat că va investiga mișcările și organizațiile ecologiste: „De fapt, lumea e mai rece. Ce să facem cu conspiraționiștii ăștia? Va trebui să-i investigăm imediat! Au provocat ditamai inflația. Acum, ne-am revenit la normal. Acum 9 luni, țara noastră era moartă sub Biden. Dar acum, țara noastră e cea mai SEXY din lume!” Trump: I-aș fi învins pe Washington și Lincoln la alegerile din 2020 dacă nu ar fi izbucnit pandemia de COVID-19 „Avem cele mai multe locuri de muncă pe care le-am avut vreodată în istoria țării noastre. Și trebuie să creăm altele. Avem cea mai tare economie în toată istoria. Țara noastră a suferit din cauza COVID, dar am zdrobit statisticile. Mi s-a spus înainte de pandemie că dacă George Washington și Abraham Lincoln ar reveni din morți, eu i-aș bate cu 25%. Dar ziua următoare a crescut datoria, iar
Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și se luptă cu magistrații, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor și cresc substanțial veniturile pensionarilor
În Ungaria se va da a 14-a pensie. În România au scăzut toate pensiile peste 3.000 de lei. În Polonia pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania cu 3,73%. În România, doar prețurile cresc. Pensiile îngheață. Dar toată agenda publică e ocupată de singura preocupare a premierului Ilie Bolojan: pensiile magistraților. Este „dușmanul colectiv”, unul mărunt, de doar 8.000 de judecători și procurori, dar o miză politică uriașă, pe când drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade de la o lună la alta, este ignorată. Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor. Când Bolojan și „specialii” se bat, milioane de pensionari pierd Ilie Bolojan, premierul României De mai bine de 2 luni, România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților. Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor. Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile. Generația activă a României plătește toate pensiile curente Tineri la ceremoniile dedicate Zilei Imnului National, marti, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale. În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii. În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate Persoane in varsta merg in fata sediului Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, in timpul unei conferinte de presa pe tema recalcularii pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei. Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali Judecatori ai Curtii Constitutionale (CCR) si sefi ai serviciilor de informatii participa la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan (nu se afla in imagine), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”. Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor COPENHAGEN, DENMARK – OCTOBER 01: Hungary Prime Minister Viktor Orban attends informal meeting of European Union leaders at Christiansborg Palace in Copenhagen, Denmark on October 01, 2025. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM În Ungaria, la sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucreză la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie lunară pe lângă a 13-a lună în fiecare an, dar introducerea beneficiului se va face treptat. În cele din urmă a venit și anunțul mult așteptat de cei 2,4 milioane de pensionari cu venituri reduse. Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului propunerea privind pensia pe 14 luni. Anunțul vine cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026 în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza. Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%. Deputații CDU/CSU se opun pachetului de pensii propus de cancelar 18 November 2025, Berlin: German Chancellor Friedrich Merz gives a press conference at the European Digital Sovereignty Summit at the Euref Campus. The summit takes place at the invitation of the German and French digital ministries. Photo: Kay Nietfeld/dpa Și Germania este preocupată de situația pensionarilor țării. Ei reprezintă un sfert din populația țării, adică 21 de milioane de oameni. Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind
Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!
Ministrul Energiei anunță controale în benzinării după scumpirile artificiale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță controale în toate benzinăriile din țară pentru a opri creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Oficialul spune că o creștere la 9 lei pentru un litru de carburant nu este justificată după ce Statele Unite au prelungit până la 13 decembrie termenul până la care activele din afara Rusiei ale Lukoil pot fi achiziționate, pentru a evita sancțiunile. Ministrul Energiei spune că e nevoie ca Protecția Consumatorului și Consiliul Concurenței să facă verificări pentru prețurile la carburanți, care au crescut nejustificat. În ultimele 20 de zile, litrul de motorină s-a majorat cu 44 de bani, iar cel de benzină, cu 25 de bani. Astfel, pentru un plin de motorină, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 400 de lei, cu 20 de lei mai mult decât luna trecută, în timp ce pentru un plin de benzină plătesc cu 11 lei în plus. „În momentul de faţă, nu există niciun motiv obiectiv pentru care preţurile la pompă să crească şi cu 1 ban. Petrotelul nu funcționează din 15 octombrie, este oprită. Pentru a evita astfel de situaţii speculative ale unor agenţi economici care profită de această rumoare, am cerut tuturor instituțiilor abilitate, în speță Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să facă toate demersurile necesare pentru a verifica modul în care aceste prețuri au crescut fără să aibă justificare clară”, spune Bogdan Ivan. România trebuie să preia controlul activelor Lukoil pentru a evita scumpirile Statele Unite au dat vineri undă verde companiilor interesate să cumpere afacerile internaționale ale Lukoil. Deși sancțiunile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care le permite companiilor interesate să achiziționeze activele Lukoil din străinătate să negocieze cu grupul rus până pe 13 decembrie, conform Financial Times. Specialiștii avertizează că scumpirile ar putea fi și mai mari dacă statul român nu va prelua controlul asupra activelor Lukoil în săptămâna următoare. Rafinăria Petrotel-Lukoil asigură în momentul de față 20% din consumul național de combustibil și o eventuală oprire a activității ar putea să crească prețurile la pompă cu 10%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful Consiliului Concurenței, mesaj pentru șoferi, în contextul valului de scumpiri la pompă: „În foarte scurtă perioadă prețurile își vor reveni” După Ungaria, Bulgaria, Moldova, și Kazahstan primește derogare de la sancțiunile SUA pe Lukoil. România nu a luat nicio decizie