România se luptă cu austeritatea, însă Comisia Europeană e optimistă
Comisia Europeană a prezentat previziunile economice din toamna anului acesta și situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte. Previziunile arată că în primele trei trimestre ale anului creșterea economică a depășit așteptările specialiștilor. Economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, arată prognoza Comisiei. Instituția a prezentat previziunile economice din toamna anului 2025 în care face o radiografie atât la nivelul întregului continent, cât și la nivel național. Comisia Europeană estimează că după nivelul maxim de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat deși mediul extern este dificil. „În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România este de așteptat să încetinească la 0,7% după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii este pregătită să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente, sunt așteptate să susțină economia”, arată datele publicate de CE. Deficitul României ar putea să scadă până în 2027 Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %. Specialiștii preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale. În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor de consolidare fiscală, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu inflația ridicată, vor duce la o contracție a consumului privat. Scăderea consumului privat ar trebui, spun specialiștii, să limiteze creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă. Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a inflației, o relaxare a politicii monetare și creșterea economiei cu 2,1%. De asemenea, deficitul de cont curent va scădea și va ajunge la 6% din PIB în 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Taxa pe mâncare devine realitate în UE. Ce alimentele vor fi supraimpozitate, inclusiv în România Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero pe bugetul statului
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Ilie Bolojan anunță un buget mai mic pentru Programul Anghel Saligny anul viitor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că suma destinată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai redusă decât cea din 2025. Ilie Bolojan le cere primarilor să asigure o cofinanțare de 20% pentru proiectele pe care le depun în acest program. Premierul țării a explicat că România trebuie să folosească anul următor toate cele 10 miliarde de euro rămase în PNRR, iar limita pentru investiții, care nu ar trebui să depășească 7% din PIB, este deja acoperită de acest program. Mai mult decât atât, Bolojan a precizat că, în acest context, resursele rămase pentru alte direcții de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI sau programele ministerelor, „vor fi foarte mici”. Bolojan a declarat luni „că suma pentru Programul Anghel Saligny pentru anul viitor va fi mai mică decât cea de anul acesta. Propunerea e ca anul viitor să venim cu o regulă tranzitorie, doar pentru 2026, ca dacă vrei bani din Programul Anghel Saligny să vii cu o cofinanțare de 20%”. Premierul a mai spus că această măsură poate păstra proiectele locale în desfășurare și poate opri blocajele, chiar dacă bugetul este mai mic.
Cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale României, cele mai mici din UniuneaEuropeană
În 2024 România a cheltuit aproximativ 8 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, mai puțin de 5% din PIB, și cea mai mică sumă dintre statele europene, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Media cheltuielilor în Uniunea Europeană este de 2,26% din PIB și peste 3% în țări precum Germania, Austria, Suedia sau Danemarca. Anul trecut, în România s-au cheltuit pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare 0,46% din PIB, adică 8,079 mld. lei. Din aceștia, aproximativ 7 mld. lei au fost cheltuieli curente și 732 mil. lei cheltuieli de capital. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru acest sector au suferit o scădere față de nivelul din 2023, de 0,51% din PIB. „Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,30% pentru sectorul privat şi 0,16% pentru sectorul public. În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8,079 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare”, arată datele INS. România rămâne pe ultimul loc din UE la investițiile în cercetare-dezvoltare România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și dezvoltare de peste un deceniu. În comparație cu țara noastră, Germania a cheltuit în 2024 aproximativ 90 mld. euro în cercetare-dezvoltare, în timp ce divizia medicală a Johnson & Johnson a cheltuit 3,2 mld. euro pentru acest sector. Totuși, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul au rămas în urmă în comparație cu țări precum Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud care investesc peste 3% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot România a pus cruce cercetării în educație. Țara noastră, zero euro pe cap de locuitor pentru cercetare. Expert educație: „Războaiele se poartă cu inteligență / „O societate manipulabilă și fără orizont”
Patrick de Hillerin îl pune la colț pe Miruță de la Economie
Deplasarea ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită pe banii arabilor a declanșat un val de reacții în spațiul online. Ultimul pe listă este jurnalistul Patrick André de Hillerin, care ironizează discursul ministrului. Acesta se laudă cu reușite în beneficiul arabilor și poate fi chiar suspectat de trădarea intereselor naționale. Context în care ar fi oportună o demisie, punctează jurnalistul. Costurile vizitei ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită ar fi fost suportate de gazde, inclusiv biletele de avion. Detaliile sunt furnizate chiar de Miruță. Ministrul susține că a bifat o serie de reușite ca parteneriate economice cu saudiții, anunţând chiar că a fost promovată o Hotărâre de Guvern prin care o companie de stat a primit licența de exploatare a grafitului. Cine trebuie să exploateze resursele statului – România sau arabii? În postarea sa, editorialistul Gândul atrage atenția că statul român ar trebui să aibă prioritate în exploatarea acestor resurse valoroase de grafit. Jurnalistul critică vizita lui „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie”. Ministrul Miruță se autodenunță. Recunoaște că a fost în Arabia Saudită pe banii „arabilor” ca să discute despre investițiile lor în România. Promite să dezvolte domenii schiabile cu banii lor „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie, s-a dus în Arabia Saudită pe banii unor posibili investitori în exploatarea grafitului din România. Da, mă, da. Saudiții i-au plătit unui ministru al României transportul, casa și masa ca să discute business cu el, de parcă Miruță ar fi stăpân pe resursele Românei și le-ar putea vinde cui vrea el, când vrea el. Dincolo de faptul că eu cred că resursele trebuie exploatate de către statul român, mai ales cele strategice, nu de către firme private, este absolut strigător la cer ca un ministru să se deplaseze la discuții de afaceri care ating resurse strategice și politici de stat pe banii celor direct interesați. Dacă vreo firmă saudită va câștiga vreo licitație legată de exploatarea grafitului, va fi direct mită”, scrie Patrick de Hillerin. „Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e” Jurnalistul critică tonul populist al mesajelor ministrului la revenirea din Arabia Saudită și punctează că ar fi cazul să își dea demisia. „Din populismul ăsta penibil conform căruia nu mai cheltuim banii românilor pe deplasări, s-a ajuns ca un ministru să se pună în poziția de beneficiar de bunuri și servicii din partea cuiva interesat de resursele României. Este absolut inacceptabil. Oricum, România nu trebuie să vândă „dreptul de explaotare”, pe o redevență cel ami probabil ridicolă, ci ar trebui să vândă, pe bani buni, produsul finit. În al doilea rând, grafitul fiind la mare căutare în industria bateriilor, nu e nevoie ca Miruță-Lavalieră să se ducă să caute cumpărători prin lumea arabă, ci era suficient să anunțe că vom avea grafit de vânzare și veneau cumpărătorii la București. Nu te duci tu, ditamai ministrul, acasă la ăia care au interese aici (să zicem că ar fi fost vorba doar de oile și vacile de la noi pe care le cumpără Arabia Saudită), pe banii lor, să-i rogi să le faci niște servicii și înlesniri. Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e”, încheie Patrick de Hillerin. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Presa bulgară: Sunt necesare mai multe poduri peste Dunăre, spune premierul Zhelyazkov
Prim-ministrul a inspectat amplasamentul unui viitor terminal portuar fluvial pe Dunăre, la Tutrakan. El a fost însoțit de primarul orașului Tutrakan, Dimitar Stefanov, și de ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaykov, scrie BTA. Jelyazkov a declarat că guvernul bulgar înțelege dificultățile bugetare ale României și a luat în considerare și alte opțiuni pe lângă poduri. Prim-ministrul l-a invitat pe omologul său român, Ilie Bolojan, la o întâlnire de lucru pentru a discuta despre conexiunile peste Dunăre, care, potrivit lui Jelyazkov, vor aduce beneficii excepționale ambelor țări. El a menționat că, pentru ca Terminalul Portuar Tutrakan să înceapă să funcționeze, trebuie făcute anumite investiții modeste și trebuie selectat un concesionar. Infrastructura trebuie construită. Analizele concesiunii vor fi gata până la sfârșitul acestui an, iar Jelyazkov speră că până în primăvara viitoare va fi selectat un concesionar. „Cel mai important lucru este să se stabilească interesul afacerilor”, a subliniat el. Nevoie de conectivitate între Bulgaria și România? Primarul Stefanov a declarat că întreprinderile nu doar din Tutrakan, ci și cele din municipalitățile învecinate au exprimat o nevoie stringentă de o mai bună conectivitate între Bulgaria și România. Acest lucru va îmbunătăți relațiile comerciale și turismul și va facilita angajarea forței de muncă de ambele maluri ale Dunării. „Acest feribot este extrem de necesar și va umple un gol. Nu există absolut nicio legătură pe o distanță de 100 de kilometri. Trebuie să compensăm lipsa podurilor cu linii de feribot”, a declarat ambasadorul Vlaykov. Terminalul portuar este inclus în planul de acțiune actualizat pentru concesiunile guvernamentale pentru perioada 2021–2027, fiind luate în considerare opțiuni pentru extinderea activităților desfășurate și suplimentarea serviciilor portuare oferite prin manipularea mărfurilor ro-ro. Partea româna și-a exprimat interesul, precum și disponibilitatea de a participa la deservirea legăturii de transport fluvial, a adăugat guvernul bulgar în comunicatul său de presă.
Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri în România?
Luna trecută, o veste surprinzătoare a bulversat piața: gigantul francez Carrefour – primul mare retailer internațional care s-a lansat în țara noastră, cumulând așadar 24 de ani de prezență continuă – intenționează să se retragă din România. După anunțul Carrefour, mai multe companii internaționale își reconsideră strategia pe plan local, analizând retragerea totală din România sau vânzarea operațiunilor sub diferite forme (francize, fuziuni, co-branding, listare de active). Economiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, energie, auto, producție și servicii financiare, schimbările economice globale din 2025 – accentuate și de măsurile de austeritate locale impuse de guvernanți -, împing corporațiile către piețe mai stabile. Lanţul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România (detalii AICI), în acest sens mandatând banca – de asemenea franceză – BNP Paribas să îi caute un cumpărător. Potrivit presei franceze, mișcarea din România nu este singulară, gigantul intenționând să iasă și de pe piețele din Polonia și Argentina. Între timp, au intrat în cursă mai mulți potențiali investitori pentru preluarea afacerii din România, inclusiv fondatorii Dedeman, frații Pavăl, dar și grupul polonez Zabka, deținătorul brandului Froo. Cifre de manual, însă Carrefour a decis că filiala sa din România nu mai este rentabilă O simplă privire la datele statistice arată un nivel impresionant al afacerii francezilor, și o creștere a vânzărilor în primele 9 luni ale anului. Rețeaua Carrefour din România avea, la sfârșitul lunii septembrie 2025, 458 de magazine, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount. Grupul francez a raportat vânzări consolidate de 22,6 miliarde de euro în al treilea trimestru al acestui an, în creștere cu 2,1% în termeni comparabili față de același trimestru din 2024. După primele 9 luni, vânzările grupului au crescut cu 3,3%, la 67,2 miliarde de euro. Se pune așadar întrebarea ce motive are Carrefour pentru a părăsi țara noastră? Potrivit analiștilor economici, miza în retail este una semnificativă pe piața autohtonă, context care îngrijorează inclusiv Consiliul Concurenței. „Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru termene.ro. Tot anul acesta, piața a fost martora unei alte achiziții majore, prin cumpărarea rețelei de magazine Profi (de la Profi Rom Food și fondul de investiții MidEuropa) de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image și Shop&Go. O afacere atât de mare încât Consiliul Concurenței a obligat Ahold Delhaize să vândă 82 de unităţi Profi şi 5 magazine Mega Image către altă entitate, cumpărător fiind în final retailerul român Anabella. Schimbările economice globale, concurența acerbă, dar și recesiunea economică din România facilitează plecarea marilor companii străine Specialiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, auto, energie, producție și servicii financiare, schimbările economice din anul 2025 împing corporațiile către piețe mai stabile, cu marje mai mari și costuri mai predictibile comparativ cu România. Piețe precum România, Ungaria și Bulgaria sunt analizate la pachet, pentru că au devenit dificil de operat simultan, cu reguli fiscale, comerciale și de politici publice în permanentă schimbare. Primul semnal a fost dat chiar de cea mai concurențială piață, cea de retail, unde Carrefour înfruntă o competiție redutabilă, de nivelul unor alți giganți precum Kaufland, Lidl, Auchan sau Penny, dar și jucători autohtoni în plină dezvoltare precum lanțul La Cocoș. Sursa Foto: Hepta Plecarea Carrefour a luat prin surprindere publicul, deși specialiștii din retail anticipau un astfel de scenariu încă din 2024. Totuși, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât s-a produs la relativ puțin timp după achiziționarea de către grupul francez a unui alt mare retailer, originar tot din Franța, respectiv Cora. Cauzele sunt multiple și au un efect cumulat: marje de profit mici, concurența tot mai mare, costuri mari de logistică, presiunea fiscală crescută odată cu pachetul de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, precum și plafonările succesive de prețuri. În acest context, extinderea nu a mai părut profitabilă în planurile de dezvoltare ale retailerului francez. Competiție pe viață și pe moarte în retail. După Carrefour, alți mari jucători își reconsideră poziția. Exit gradual în 2025-2026 În consecință, după decizia Carrefour, mai mulți retaileri internaționali analizează serios posibile decizii de reconfigurare a afacerii sau de repoziționare pe piață. Surse din zona consultanței susțin că se negociază intens pentru vânzări parțiale de portofolii, francizare sau listări de active. Așadar, analiștii confirmă scenariul unui exit gradual în 2025–2026 pentru lanțurile europene care nu dețin o poziție dominantă pe piață. Însă, acest proces nu înseamnă automat retragere imediată, ci pregătirea terenului pentru fuziuni, francizări, listări de active, consolidări sau co-branding. Potrivit celor mai recente estimări, piața românească de retail modern a realizat, în 2024, o cifră de afaceri de circa 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). Schimbări esențiale în strategia marilor retaileri internaționali Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că planurile Carrefour vin într-un context mai larg dependent de criza economică globală, de dinamica pieței de consume europene, dar și de marja de profit în scădere de pe piața din România, stimulată de concurența tot mai mare și măsurile fiscale ale ultimelor guverne (în special ale premierilor Ciolacu și Bolojan). ”Carrefour, ca și alți mari retaileri internaționali, își reconsideră pozițiile internaționale pe fondul schimbărilor semnificative din piețele de consum europene. România nu este prima și ultima țară în care retailerii francezi se gândesc la o strategie, ori de exit ori de reconfigurare a afacerii. Să nu uităm că din România au mai plecat retaileri străini doar prin prisma modului în care și-au reconfigurat afacerile. Când vorbim de retail, vorbim în primul rând de presiunea câștigului, care în multe situații din păcate, cel puțin în ultimii ani, generează schimbări fundamentale în modul în care aceste multinaționale acționează în piețele în care au intrat în ultimii 20-30 de ani. În plus, România se confruntă cu o recesiune economică severă,
Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact 0 pe bugetulstatului
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), propune un plan de supraviețurie pentru aproape 9 milioane de români într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax. Analistul spune că prin intermediul a două direcții (stoparea creșterii prețurilor și creșterea veniturilor) românii vulnerabili pot să treacă printr-o criză, cu impact zero asupra bugetului de stat. Prima direcție pe care o propune Cristian Socol cuprinde o serie de măsuri menite să oprească creșterea prețurilor. Prima măsură ar trebui să fie reglementarea sau plafonarea prețului la energie și o actualizare anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piață. Economistul propune apoi înghețarea tarifelor publice la transport în comun, apă, canalizare, salubritate sau energie termică, pentru a proteja familiile cu venituri scăzute de alte creșteri. O ultimă măsură propusă se referă la plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, astfel încât coșul zilnic să fie accesibil pentru populația defavorizată. Economistul spune că ar trebui să exite un „coș minim de cumpărături” realizat printr-un parteneriat voluntar între Guvern și marii retaileri, valabil doar pentru cei care folosesc cardurile de alimente. Cea de a doua direcție a planului propus de economist se concentrează pe creșterea veniturilor pentru românii vulnerabili. Socol spune că dacă salariul minim brut ar urca la 4.326 sau 4.590 de lei, atunci ar beneficia peste 800.000 de angajați. De asemenea, creșterea tichetelor de masă ar putea să sprijine aproximativ 3 milioane de români, dacă s-ar face majorarea de la 40 la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Ultima măsură care ar putea crește veniturile ar presupune acordarea unui sprijin de 900 de lei, în două tranșe, pentru pensionari, iar pentru persoanele din categorii vulnerabile ar putea fi acordate vouchere anuale de 100 de euro, finanțate din fondurile europene. Măsurile propuse de Cristian Socol pentru creșterea țintită a veniturilor: Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026 Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe, pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe pentru românii cu venituri reduse în 2026 Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire Sprijinirea victimelor traficului de persoane Sprijinirea persoanelor fără adăpost RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Trump reduce tarifele pentru carne de vită, cafea și alte produse alimentare
Noile scutiri, care au intrat în vigoare retroactiv joi la miezul nopții, marchează o schimbare radicală de poziție pentru Trump, care a insistat mult timp că taxele vamale drastice pe care le-a impus la începutul acestui an nu alimentează inflația, potrivit Reuters. „În unele cazuri, acestea pot” crește prețurile, a spus Trump despre tarifele sale, când a fost întrebat despre această măsură la bordul avionului Air Force One, vineri seara. Dar el a insistat că, în general, SUA „nu au practic nicio inflație”. Democrații au obținut o serie de victorii în alegerile statale și locale din Virginia, New Jersey și New York City, unde preocupările crescânde ale alegătorilor cu privire la accesibilitate, inclusiv prețurile ridicate ale alimentelor, au fost un subiect cheie. Fără tarife vamale pe produse din Argentina, Guatemala, Ecuador și el Salvador Trump a mai declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că va continua cu plata a 2.000 de dolari către americanii cu venituri mici și medii, care va fi finanțată din veniturile din tarife vamale la un moment dat în cursul anului viitor. „Tarifele ne permit să acordăm un dividend dacă dorim să facem acest lucru. Acum vom acorda un dividend și vom reduce și datoria”, a spus el. Administrația Trump a anunțat joi acorduri comerciale-cadru care, odată finalizate, vor elimina tarifele vamale pentru anumite produse alimentare și alte importuri din Argentina, Ecuador, Guatemala și El Salvador, oficialii americani urmărind încheierea unor acorduri suplimentare înainte de sfârșitul anului. Ce se ieftinește? Lista de vineri include produse pe care consumatorii americani le cumpără în mod obișnuit pentru a-și hrăni familiile acasă, multe dintre acestea înregistrând creșteri de preț de două cifre de la an la an. Aceasta include peste 200 de articole, de la portocale, fructe de acai și boia de ardei până la cacao, substanțe chimice utilizate în producția alimentară, îngrășăminte și chiar ostii. Casa Albă, într-o fișă informativă privind ordinul, a declarat că acesta a venit în urma „progreselor semnificative realizate de președinte în asigurarea unor condiții mai reciproce pentru relațiile noastre comerciale bilaterale”. Aceasta a afirmat că Trump a decis că anumite produse alimentare pot fi scutite, deoarece nu sunt cultivate sau prelucrate în Statele Unite, și având în vedere încheierea a nouă acorduri-cadru, a două acorduri finale privind comerțul reciproc și a două acorduri de investiții. Carnea de vită se scumpise cu 13% Conform celor mai recente date disponibile pentru luna septembrie, carnea de vită măcinată era cu aproape 13% mai scumpă, potrivit datelor indicelui prețurilor de consum, iar fripturile costau cu aproape 17% mai mult decât în urmă cu un an. Creșterile pentru ambele produse au fost cele mai mari din ultimii trei ani, de când inflația se apropia de apogeu sub predecesorul lui Trump, democratul Joe Biden. Deși Statele Unite sunt un important producător de carne de vită, lipsa persistentă de bovine din ultimii ani a menținut prețurile ridicate la acest produs. Prețurile bananelor au crescut cu aproximativ 7%, iar cele ale roșiilor cu 1%. Costurile totale pentru alimentele consumate acasă au crescut cu 2,7% în septembrie. Scutirile de taxe vamale au fost apreciate de multe grupuri industriale, în timp ce altele și-au exprimat dezamăgirea că produsele lor au fost excluse de la scutiri. „Măsura de astăzi ar trebui să ajute consumatorii, a căror cafea de dimineață va deveni, sperăm, mai accesibilă, precum și producătorii americani, care utilizează multe dintre aceste produse în lanțurile lor de aprovizionare și în liniile de producție”, a declarat Leslie Sarasin, președintele FMI-Food Industry Association, într-un comunicat. Ce se întâmplă cu băuturile alcoolice? Președintele Consiliului pentru băuturi spirtoase distilate, Chris Swonger, a declarat că excluderea băuturilor spirtoase din Uniunea Europeană și Marea Britanie „este încă o lovitură pentru industria ospitalității din SUA, tocmai când sezonul critic al sărbătorilor intră în viteză maximă”. „Scotch-ul, coniacul și whisky-ul irlandez sunt produse agricole cu valoare adăugată care nu pot fi produse în Statele Unite”, a adăugat Swonger. Întrebat dacă sunt planificate alte modificări, Trump a declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One: „Nu cred că va fi necesar”. „Am făcut doar o mică reducere”, a spus el. „Prețurile cafelei erau puțin cam mari, iar acum vor scădea într-o perioadă foarte scurtă”.