Etichetă: Economic

Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România

Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat  surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:

Compania rusă Lukoil, în noi negocieri cu potențiali cumpărători ai activelor sale străine

Într-un comunicat emis vineri, gigantul petrolier din Rusia a anunțat vineri că este în negocieri cu potenţiali cumpărători pentru activele sale internaţionale. Discuțiile au loc după ce Lukoil ajunsese la un acord cu grupul elvețian Gunvor, însă acesta și-a retras oferta câteva zile mai târziu când Washingtonul a numit compania „păpușa Kremlinului” și a blocat tranzacția. „Acordul specific va fi anunțat după ce se vor ajunge la acordurile finale și se vor obține aprobările necesare din partea autorităților de reglementare”, a anunțat compania Lukoil, potrivit Reuters. „Compania își propune să asigure funcționarea neîntreruptă a activelor în timpul vânzării și transferului acestora către noii proprietari. Astfel se vor evita riscurile de întrerupere a activității și a aprovizionării cu resurse energetice a țărilor în care este prezentă și se vor salva locurile de muncă”, a adăugat compania. Când vor intra în vigoare sancțiunile SUA asupra giganților petrolieri din Rusia În luna octombrie, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Lukoil și Rosneft, sporind presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. OFAC a emis, de asemenea, o licență generală care le-a acordat companiilor termen până la 21 noiembrie pentru a finaliza tranzacțiile comerciale cu Lukoil, inclusiv orice achiziții de active internaționale ale companiei petroliere cu sediul la Moscova. Pe 14 noiembrie, Financial Times a relatat că firma americană Carlyle Group analizează o potențială preluare a operațiunilor internaționale deținute de gigantul petrolier rus Lukoil. Carlyle se află în etapa de analiză a oportunității și caută să obțină o licență specială de la guvernul american care i-ar permite să demareze procesul de verificare a activelor (due diligence). Deși și-a comunicat interesul către Lukoil, fondul de investiții nu a luat încă o decizie finală privind înaintarea unei oferte formale.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025.  Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”.  – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE

Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei.  Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ

Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia

O firmă cu zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane, se ocupă de recrutarea „capetelor” Hidroelectrica. ARC Consulting, deținută de Elena și Radu Căprar, derulează procesul de recrutare pentru funcțiile de CEO și CFO, cele mai importante roluri executive ale celui mai mare producător de energie din România. S-au depus mii de CV-uri și, în finală, au mai rămas două persoane: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin pentru funcția de CEO, potrivit informațiilor Economedia. Primul este un manager a cărui carieră s-a intersectat de cel puțin trei ori cu Rusia, al doilea are o istorie cu Hidroelectrica de 17 ani pe diferite funcții de conducere. Soarta Hidroelectrica este lăsată, astfel, la mâna unei companii care a recrutat personal pentru Primăria Mediaș, Reghin sau Societatea Salina Turda, așa cum arată datele oficiale ale Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acum este vorba însă de cea mai importantă companie pentru securitatea națională energetică a României, pentru că Hidro produce 27% din energia din România cu cele 188 de hidrocentrale amplasate pe apele României. Mai mult, compania, prin divizia de furnizare de energie electrică, are o cotă de piață de 15%, conform celui mai recent raport al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, unul dintre favoriți pentru conducerea executivă, Mihai Aniței, selectat dintre miile de CV-uri de către firma ARC Consulting, are o istorie de legături cu Rusia. Atribuire directă pentru recrutarea șefilor Hidroelectrica Contractul pentru derularea recrutării șefilor Hidroelectrica a fost atribuit direct companiei din Cluj-Napoca. Suma nu este mare: 29.000 de lei, adică circa 5.800 de euro, dar implicațiile sunt mai departe de bani. Conform informațiilor Gândul, în finală, selectați de recrutor, au rămas doar cei doi favoriți amintiți, deși au participat și alți manageri cu experiență în spate, inclusiv fostul CEO Bogdan Badea. Recrutarea ar fi trebuit să se realizeze printr-un operator independent, conform cerințelor europene. De altfel, România riscă să piardă 300 mil. euro tocmai din cauza numirilor politice la nivelul companiilor de stat, așa cum a scris Economedia, în exclusivitate. Este vorba de o reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Or, în loc de o companie consacrată în domeniul head-hunting de gulere albe, Hidro a atribuit contractul direct către compania clujeană. Sursa: Termene.ro. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hidroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Deși firma are o vechime de 23 de ani, achizițiile publice au explodat începând cu 2016. Obiectul contractului în cauză este „servicii selecție membri directorat prestate de un expert independent, specializat și autorizat”. Sursa: Termene.ro De altfel, ARC Consulting a mai avut contracte, de-a lungul vremii, inclusiv cu AMEPIP, super agenția care controlează companiile de stat din România. Sursa: Termene.ro „Recrutare, selecție, evaluarea personalului, consultanță pentru optimizare organizațională, studii salariale și training sunt câteva dintre serviciile pe care ARC Consulting are expertiză în domeniul resurselor umane”, se arată pe site-ul companiei. Cine sunt finaliștii selectați de ARC Consulting să conducă Hidro Radu Ioan Constantin este membru al directoratului Hidroelectrica. La vârsta de 26 de ani, se angaja ca economist în cadrul aceleiași companii și, ulterior, a avansat pe diverse departamente.  deține o diplomă de economist de la Facultatea de Management Financiar de la Institutul Bancar Român (2001-2006), una de Inginer Diplomat de la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (Germana) de la Universitatea Politehnica București (2001-2007) și are un MBA – Româno-German în management antreprenorial de la Academia de Studii Economice București și Universitatea Gelsenkirchen Germania (2007-2009). Este fiul jurnalistului Dan Constantin de la Jurnalul Național, apropiat al lui Dan Voiculescu. Mihai Aniței a condus mai multe companii din sectorul chimic sau energetic. Interesante sunt legăturile sale cu Rusia de-a lungul timpului, în contextul în care este în cărți pentru preluarea unei companii critice în arhitectura energetică a României. Captura Proper Podcast. Într-un interviu din 2025 de pe canalul de Youtube Proper Talks, Aniței spune:  „Am lucrat ca director industrial la Saint-Gobain Glass, unde am avut diferite poziții în lume. Apoi m-am mutat în America pentru o companie care era cotată la bursa de la New York. Am fost director de operațiuni pentru Rusia, Ucraina și Europa de Est.  Iar ultima mea poziție executivă a fost la Azomureș, un combinat de îngrășăminte chimice.” În perioada în care a condus Azomureș, compania ar fi negociat – în 2018 – un contract pentru achiziția a 7 mld. metri cubi de gaz de la nimeni alta decât compania Gazprom, conform informațiilor Economica. Nu este clar, însă, dacă s-a parafat contractul, însă datele din piață spun că Azomureș, cel mai mare combinat de îngrășăminte chimice din România, a luat gaz rusesc cu două mâini, pentru că era mai ieftin, până la izbucnirea războiului din Ucraina. Înainte de 2008, Aniței a fost, timp de cinci ani, director general la Ductil Steel Buzău. În 2008, compania a fost preluată de grupul rus Mechel, pentru suma de 142 mil. euro. El a mai fost director general la producătorul de zahăr Agrana, funcție pe care a preluat-o odată cu achiziția fabricii de către austrieci în 1998. Cel mai probabil, soarta conducerii perlei energiei României, Hidroelectrica, se va tranșa până la finalul lunii, care este termenul limită pentru implementarea reformei din PNRR.

Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot

Deși a scăzut de la 9,9% în luna septembrie a acestui an la 9,8% în octombrie, România rămâne campioana inflației din Uniunea Europeană. Inflația „îmbunătățită”, de aproape 10%, este de patru ori mai mare decât cea din Germania și de 10 ori mai mare decât cea din Franța, în timp ce media Uniunii s-a oprit la 2,4%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare moderări în octombrie 2025. Banca Naționala a României (BNR), a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Cel mai dur șoc primit de români a fost cel de la facturile de energie. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025, față de aceeași lună a anului trecut. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Problema nu ține doar de prețurile facturilor de energie. Scumpirile s-au răspândit inclusiv la mărfurile alimentare care au crescut cu 11%, serviciile care ai crescut cu 10,4% și alimentele cu 7,9%. Specialiștii cred că inflația își va reveni în 2027 România trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani iar vârful de 9,9% al inflației din septembrie a depășit toate așteptările. Banca Naționala a României estimează că la finalul lui 2026 inflația va ajunge la aproximativ 3%, mult mai aproape de ținta oficială de 2,5%. Economiștii cred că abia în prima jumătate a anului 2027 inflația ar trebui să intre pe un făgaș normal, la 2,7%. Dacă planurile Guvernului merg conform scenariului, românii mai au de îndurat aproape doi ani de scumpiri mari înainte de revenirea la normalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB

Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani

Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul.   Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august. Cum s-a ajuns de la expansiune la declin În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.”  Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin.  Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat. „Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”

Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România

Consiliul Concurenței și Guvernul lucrează la o „raționalizare” a regulilor privind controlul investitorilor străini, a anunțat, vineri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În acest fel, statul român se va concentra doar pe operațiunile care pot reprezenta un risc pentru securitatea națională, în timp ce tranzacțiile de rutină ar putea fi aprobate mai repede sau nu ar mai avea nevoie de aprobare.  După 3 ani de aplicare a regimului tot mai strict de verificare a investițiilor, care a mutat controlul de la CSAT la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), Consiliul Concurenței și Guvenul vor să relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România. În prezent, SRI și SIE participă ca „invitați permanenți” și furnizează evaluări de risc pentru tranzacțiile din domenii sensibile, însă sistemul a devenit mult prea încărcat. Anul trecut au fost verificate aproximativ 500 de operațiuni, deși doar câteva ar fi pus probleme pentru secruitatea națională. Modelul actual de control a dus la birocrație, costuri mari și întârzieri pentru investițiile de rutină. Bogdan Chirițoiu spune că este nevoie de un mecanism prin intermediul căruia să fie triate operațiunile care ridică probleme de securitate națională de cele neproblematice. Președintele instituției a menționat că se încearcă simplificarea procedurilor pentru înființarea de noi puncte de producție industrială în România și spune că va fi creat un mecanism pentru zona de servicii. „Împreună cu Guvernul, pregătim o raționalizare, aș spune, a regulilor privind controlul investitorilor străini care sunt desigur necesare în actualul context geostrategic. Dar după 3 ani de aplicare a mecanismului putem găsi variante ca să fie mai puțin intruziv. Anul trecut ne-am uitat la 500 de operațiuni și am avut probleme cu câteva dintre ele. Deci, trebuie să găsim un mecanism și lucrăm acum, chiar acum e o ședință la Guvern, să găsim o variantă în care să ne putem concentra pe acele operațiuni care chiar ridică probleme de securitate națională și să trecem mai ușor sau poate chiar deloc să nu mai trebuiască să aprobăm operațiunile care sunt de rutină, care sunt neproblematice”, a spus Chirițoiu. Falimentele din asigurări, în vizorul Consiliului Concurenței De asemenea, Bogdan Chirițoiu a susținut că în curând va apărea o nouă lege a RCA. Acesta a spus că lucrează de mai mulți ani cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru  a convinge Guvernul și Parlamentul să îmbunătățească legislația RCA ca să evite problemele din ultima perioadă care au dus la intervențiile statului. „Împreună cu ASF, lucrăm de câțiva ani, ne străduim să convingem legiuitorii, adică Guvernul și Parlamentul, să îmbunătățim legislația RCA. Suntem aproape. Cu un pic de efort o să scoatem o lege mai bună, care să evite problemele care au existat în ultima vreme în zona de RCA și care au dus la necesitatea intervenției statului prin plafonare”.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței analizează preluarea NAPOLACT de către Bonafarm, după ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare privind securitatea națională Președintele Consiliului Concurenței, AVERTISMENT despre ofertele de energie electrică la clienții casnici: „Pui presiune pe furnizorul tău”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025.  Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”.  – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE

Lukoil în vizorul Carlyle Group: Rețeaua valorează 22 de miliarde de dolari

Restricțiile recente adoptate de Statele Unite împotriva Lukoil, ca parte a strategiei de a exercita presiune asupra Kremlinului în contextul războiului din Ucraina, au blocat deja o tentativă anterioară de vânzare a acestor active, cea către compania Gunvor. Potrivit Financial Times, portofoliul internațional al Lukoil este diversificat și include rafinării strategice în Europa (România, Bulgaria și Olanda), participații la zăcăminte petroliere majore din țări precum Kazahstan, Irak și Mexic, alături de o rețea extinsă de stații de carburanți la nivel global. Carlyle se află în faza de evaluare Conform publicației Financial Times, Carlyle se află în etapa de analiză a oportunității și caută să obțină o licență specială de la guvernul american care i-ar permite să demareze procesul de verificare a activelor (due diligence). Deși și-a comunicat interesul către Lukoil, fondul de investiții nu a luat încă o decizie finală privind înaintarea unei oferte formale. Analiștii subliniază că principalul obstacol în calea unei astfel de tranzacții este reprezentat de complexitatea sa juridică și geografică, accentuată de regimul de sancțiuni care vizează direct companiile rusești. Consecințe pentru România și regiune În România, prezența Lukoil este una semnificativă, compania operând rafinăria Petrotel de la Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării. În contextul sancțiunilor, se anticipează că autoritățile române vor fi nevoite să solicite derogări pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil pe piața internă. Dacă s-ar concretiza, achiziția ar genera un impact considerabil în întreaga regiune, influențând atât piața locală de energie, cât și strategiile de extindere ale altor companii occidentale din sectorul petrolier. În concluzie, interesul manifestat de Carlyle pentru activele Lukoil marchează o posibilă reconfigurare majoră în sectorul energetic. Scenariul în care un fond de investiții occidental preia o rețea globală de resurse petroliere rusești, într-un climat geopolitic extrem de tensionat, este unul fără precedent. Finalizarea tranzacției rămâne incertă, fiind condiționată de acordarea licenței de către autoritățile americane, iar impactul său asupra piețelor europene, inclusiv a celei din România, este încă de evaluat.