Etichetă: Economic

România este aspirator de investiții ucrainene. Dar taxele cresc și întrebarea este cât mai durează minunea

Companiile ucrainene, afectate de războiul cu Rusia, continuă să-și relocheze operațiunile în alte state europene, inclusiv în România. Inițial, relocările s-au făcut sub forma unor evacuări de urgență, dar acum companiile își planifică mutările pentru a intra pe piețele UE pentru a-și asigura continuitatea business-urilor.  Interesul companiilor ucrainene pentru relocare a rămas crescut de la începutul invaziei rusești. Polonia și Germania sunt principalele destinații pentru afacerile ucrainene, însă companiile se orientază și spre România sau Bulgaria care intră în cursa popularității pentru taxele competitive și costurile cu forța de muncă mai reduse, comparativ cu țările din Vest. De la începutul invaziei și până în prezent peste 700 de companii ucrainene au intrat pe piața românească, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Investitorii ucraineni erau atrași de forța de muncă ieftină și de taxele mici, dar taxele pentru companii și IMM-uri vor crește semnificativ din 2026. Impozitul pe dividente va crește de la 10% la 16%, rata toatlă de impozitare a firmelor va crește de la 24,4% la 29,4%, iar pragul pentru microîntrepinderi va scădea la 100.000 de euro. Chiar dacă avea taxe mici și costuri reduse cu forța de muncă, acum România depășește țări precum Slovacia, Lituania, Croația, Ungaria și Bulgaria, la capitolul taxării companiilor. Cel mai bogat om din Ucraina investește în România Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a depus oferte pentru preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex, și ArcelorMittal Tubular Products Iași. De asemenea, compania ucraineană Biopharma Plasma se pregătește să construiască o fabrică la Oradea unde va produce medicamente prin procesarea plasmei. Omul de afaceri operează deja în România în sectorul energetic prin compania DTEK Renewables International. Sectorul cel mai activ în procesul de relocare este IT-ul, unde compania ucraineană SPD Technology a anunțat că va deschide o reprezentanță în România. De asemenea, furnizorul de servicii IT Sigma Software Group a deschis un hub de inginerie în țară iar N-iX, o companie ucraineană de dezvoltare software și outsourcing a deschis un birou în Capitală. Pe lângă IT, companiile din industria ușoară, prelucrarea lemnului, fabricarea de componente și industria alimentară sunt foarte active în ceea ce privește relocarea. Nova Poshta, cel mai mare operator poștal cu capital privat din Ucraina a intrat în România, iar Biosphere, unul dintre cei mai mari producători și distribuitori de bunuri de uz casnic, igineă și produse de uz profesional din Europa de Est și Asia Centrală, a cumpărat fabrica Alufix din Brașov. RECOMANDAREA AUTORULUI: Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România

Gigantul german Rheinmetall vrea să vândă 350 de blindate României

Vizita președintelui companiei Rheinmetall în România s-ar fi materializat cu o dezvoltare și mai mare a parteneriatului. Inițial, Guvernul României și gigantul german din industria armamentului au semnat un acord de cooperare privind construirea unei fabrici de pulberi în Brașov. Acum, România ar urma să cumpere blindate Lynx și va asigura o parte din producție în țară, transmite Euronews. CEO-ul Rheinmetall AG, Armin Papperger, s-a întâlnit ieri cu premierul Bolojan la Palatul Victoria, iar în urma unor discuții comune cu ministrul Economiei, Radu Miruță și cu ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-ar fi ajuns la un nou acord prin care România ar achiziționa aproximativ 350 de blindate de infanterie Lynx. În primă fază vor fi achiziționate 298 de astfel de mașini de luptă, iar 46 vor fi diverse derivate pe același șasiu. Proiectul pe care România ar urma să-l desfășureze cu Rheinmetall va avea condiții contractuale care vor include obligații de localizare pentru o parte din producție în țară. Deja există o aprobare a Parlamentului pentru asamblarea de noi mașini de luptă pentru infanterie. La ce folosesc blindatele Lynx Lynx este o familie de vehicule blindate de luptă modulare, de nouă generație, conform paginii oficiale a Rheinmetall. Vehiculul este proiectat pentru a fi o platformă extrem de mobilă, protejată și adaptabilă, care servește ca blindat de luptă pentru infanterie și poate fi reconfigurat pentru roluri precum comandă și control, recunoaștere sau evacuare medicală. Designul modular permite echiparea unui șasiu de bază comun cu diferite module de misiune pentru a se adapta unei varietății de scenarii de luptă. În România există deja o fabrică Rheinmetall în Mediaș unde sunt produse „vehicule speciale și moderinzări pentru camioane pentru piețele civilă și militară”. La începutul lunii, Ilie Bolojan a mai semnat un contract cu compania germană care va construi în România o fabrică de pulberi pentru muniție, la Victoria, județul Brașov, cu o investiție de aproape jumătate de miliard de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție

Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante

Trei cadre de avion care au făcut parte din flota companiei Blue Air au fost vândute cu peste 120.000 de euro. Avioanele, fără motor de tip Boeing 737-530, Boeing B737-5L9 și Boeing B737-322 au fost adjudecate de antreprenori români cu peste 45.000 de euro per bucată și urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante.  Avioanele cu şi fără motor listate spre vânzare au aparţinut Blue Air, aflată în faliment din iulie 2025. Platforma de licitații azitis mai are la vânzare un cadru de aeronavă Boeing 737-530, fabricat în 1991, cu 120 de locuri, aflat în conservare din anul 2020, un cadru tip Boeing 737-3YO, fabricat în 1991, cu 118 locuri, dar și două avioane Boeing 737-500 care pot fi repuse în funcțiune. Prețul de pornire al avioanelor e 238.250 euro, fiecare, iar pentru cadrele de aeronavă licitația pornește de la 10.750, respectiv 11.000 de euro. „Vom mai vedea aeronave pe şoselele României în următoarea perioadă, fiindcă alte două cadre de avioane aşteaptă să fie transportate din aeroportul Otopeni. Antreprenorul din Braşov care vrea să construiască un hotel într-un avion a mai cumpărat unul recent, iar celălalt a fost adjudecat de un alt om de afaceri din ţară. Mai avem listate pe platformă două avioane şi două cadre de aeronavă, care trezesc interesul multor investitori, în special din zonele HoReCa şi evenimente, motiv pentru care am programat deja licitaţiile” a declarat a spus Flavius Drăghici, COO al platformei de licitații azitis.com  RECOMANDAREA AUTORULUI: Blue Air intră în procedura FALIMENTULUI. Lichidatorul judiciar: „Este cea mai echitabilă soluție pentru protejarea interesului creditorilor” EXCLUSIV | DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air. Procurorii cer documente de la instituțiile implicate în acordarea ajutorului de stat

Unde spune Bolojan că trebuie să meargă ANAF

Premierul a dat un exemplu concret. „Vorbeam de concediile medicale. Dacă vezi că e un vârf de concedii medicale exact între Crăciun și Anul Nou, în mod evident trebuie să-i verifici pe acelea. Pe acolo sunt problemele”, a explicat Bolojan. Din analiza firmelor – de la cifre de afaceri, de la impozite pe profit, de la nivelul salariului – sunt tot felul de indicatori care țin de ramura în care există o activitate. ”O aplicare a digitalizării și a unor sisteme performante te duce către eficiență”, a spus premierul. Bolojan a declarat că guvernul lucrează în fiecare zi cu ANAF. Instituția și-a îmbunătățit încasările, proiectele de digitalizare evoluează, colaborarea instituțională funcționează. Totuși, aceste lucruri nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta. „În lunile următoare sau în anul următor, ANAF-ul va demonstra într-adevăr dacă a schimbat ceva substanțial în activitate sau nu”, a spus Bolojan. Încasarea veniturilor și combaterea evaziunii țin de legi bune Guvernul a schimbat legile, dar mai trebuie să corecteze un pachet săptămâna următoare. Este vorba despre pachetul fiscal care a fost declarat parțial neconstituțional. „Testele Poligraf nu au fost acceptate de Curtea Constituțională ca fiind în bună regulă. Vom scoate acel articol legat de testele Poligraf”, a explicat premierul. Toate celelalte articole, care reglează insolvențele, care corectează lucrurile și toate portițele prin care se putea face evaziune, trebuie adoptate cât mai repede. „În așa fel încât să aibă o lege bună, presupunând că cea de-a doua condiție, oameni care vor să pună corect legea în practică, există”, a conchis Bolojan. „Asta trebuie să facă conducerea ANAF și toate instituțiile care au acest rol”, a adăugat premierul.

România a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență la ECOFIN. Mai primim 11 milioane de euro până la finalul lui 2026

România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles. În cadrul Consiliului, România este reprezentată de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Finanțelor. „Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ acceași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare. Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise). Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate. 6 țări europene au avut PNRR-ul revizuit, iar Comisia a aprobat planul pentru toate. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a prezentat în cadrul ECOFIN, la Bruxelles, situația deficitului bugetar al României, după adoptarea celor două măsuri fiscale. România a trebuit să demonstreze că poate respecta noua țintă de deficit, de 8,4% din PIB și să convingă Comisia Europeană că țara noastră este pe drumul pentru a-și corecta traiectoria economiei. „După patru ani de negocieri complexe, cred că suntem aproape de a ajunge la un text de compromis, dar nu am ajuns încă la un acord pentru a armoniza ambițiile climatice cu competitivitatea economică, coeziunea regională și flexibilitatea fiscală. În această perioadă, am exprimat îngrijorări legitime cu privire la indexarea automată, impozitarea sectorului aviatic și maritim și recunoaștem că acestea au fost luate în considerare. Știm că o serie de state mai au încă unele probleme. Înțelegem poziția Italiei și a Poloniei în ceea ce privește problema gazelor și a GNL. România va deveni un mare producător de gaze în 2027, odată cu Neptune Deep în Marea Neagră, și reflectăm această realitate viitoare pentru România. Asistăm la o situație diferită față de 2021, când am avut o creștere bruscă a prețurilor. În această vară, prețurile la energie electrică, după eliminarea treptată a plafonului de energie electrică pe care îl aveam, au crescut cu 60 %, ceea ce s-a reflectat în inflație și are un efect major, iar acest lucru a devenit o problemă foarte sensibilă pentru România. De asemenea, analizăm prelungirea perioadei de tranziție a producției de cărbune până în 2040, în loc de 2032”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, în cadrul ECOFIN. Cel mai important punct de pe agenda ECOFIN a fost votul pentru versiunea revizuită a PNRR-ului. Decizia este esențială pentru economia și planul de investiții a României pe termen lung. PNRR-ul României are o valoare totală de peste 29 de miliarde de euro și include finanțări pentru digitalizare, tranziția către energie verde și dezvoltarea infrastructurii critice. RECOMANDAREA AUTORULUI Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Gigantul german Rheinmetall vrea să vândă 350 de blindate României

Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutulanului.

Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în primele nouă luni din 2025, cu arpoape 18 miliarde euro, până la 221,283 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 11,3% față de finalul anului trecut, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 0.2%.  Conform unui raport publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 septembrie 2025, de 174 mld. euro, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 11,3% față de 31 decembrie 2024. În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, aceasta s-a situat la 47 mld. euro, respectiv 21,4% din total, în creștere ușoară, cu 0,2% față de sfârșitul anului trecut. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile statului Român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22,275 miliarde de euro, mai mare decât cel de 20,515 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie-septembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22 275 milioane euro, comparativ cu 20 515 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 256 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.” arată datele transmise de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că prognoza de inflație nu scade, ci crește Ce produce Guvernul României? DATORII. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 milioane lei de la bănci

UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă

Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.

Ce este de fapt inflația. Controversa economiei românești care scade în statistici, dar lovește în realitate

Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul.  Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA.  România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire. Statistica spune una, BNR spune alta Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial. Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri

Toyota anunță că va investi 10 miliarde de dolari în Statele Unite

Gigantul auto japonez  Toyota a anunțat joi că va investi până la 10 miliarde de dolari, suplimentar în Statele Unite în următorii cinci ani. Acest anunț vine în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Japoniei pentru a face investiții de 550 de miliarde de dolari pe teritoriul american, în schimbul unei reduceri a taxelor vamale impuse companiilor japoneze, potrivit Le Figaro. „Această investiție va aduce investițiile totale ale companiei în Statele Unite la aproape 60 de miliarde de dolari de la începutul operațiunilor în țară, acum aproape 70 de ani ”, a declarat Toyota într-un comunicat. Cu toate acestea, compania nu a furnizat un calendar sau o listă de proiecte. În februarie anul trecut, Toyota a indicat că investițiile sale cumulate în Statele Unite au totalizat 49 de miliarde de dolari. Grupul are aproximativ 50.000 de angajați în țară, unde are 11 fabrici. Cea mai recentă locație este o fabrică de producție de baterii din Carolina de Nord, înființată în 2021 și reprezentând o investiție de aproape 14 miliarde de dolari. A început oficial producția după o ceremonie de inaugurare care a avut loc joi. Taxe vamale plafonate În timpul unei vizite la Tokyo la sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump declarase deja că Toyota intenționează să investească încă 10 miliarde de dolari în Statele Unite. Acest anunț a fost respins cu prudență a doua zi de companie. „Investiția trebuie să fie continuă… Deși este dificil de confirmat exactitatea cifrei de 10 miliarde de dolari, este cert că vom face investiții semnificative ”, clarificase directorul financiar Kenta Kon la începutul lunii noiembrie. Exporturile japoneze de automobile către Statele Unite au fost supuse unor tarife vamale de până la 25% impuse de Washington între aprilie și septembrie. Taxele vamale plafonate la 15% pentru automobile au intrat în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Toyota estimează impactul tarifelor americane asupra profitului său operațional pentru anul fiscal 2025-2026 la 1,45 trilioane de yeni (8 miliarde de euro).

Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare

Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%