Vești proaste pentru români. Valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei în loc de 10 lei.
Valoarea maximă a unui tichet de masă va crește la cel mult 45 de lei, prevede un proiect de lege adoptat, marți, de plenul Camerei Deputaților. Inițial, proiectul de lege prevedea ca începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 40 de lei, potrivit economedia.ro. Valoarea tichetelor de masă a fost majorată începând cu 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei, deci ultima majorare a fost făcută în urmă cu aproape 2 ani. Deși acordul inițial între patronate și sindicate era ca majorarea să fie de aproape 10 lei, valoarea maximă a tichetului de masă va crește cu aproape 5 lei, de la 40,18 de lei la 45 lei pe zi, conform proiectului de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 45 de lei”, stipulează un amendament introdus la Camera Deputaţilor la acest proiect. Angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetului Un alt articol prevede că, în situaţia în care tichetele de creşă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora este achitată în mod direct de către angajator creşei sau entităţii asimilate acesteia în care angajatul are copilul înscris. Pentru a se aplica efectiv, proiectul trebuie promulgat de președintele Nicușor Dan în Monitorul Oficial. După publicarea în Monitorul Oficial, valoarea nominală a unui tichet de masă va fi de maximum 45 de lei, iar noua valoare se va aplica pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025 și va rămâne valabilă în semestrul I al anului următor și în primele trei luni ale semestrului II. Vestea nu este primită cu bucurie de români mai ales că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a unui tichet de masă. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce condiții poți pierde tichetele de masă în 2025, dar și cum pot fi temporar suspendate Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Cine este Daniel Dines, IT-istul român care a lucrat pentru Microsoft, dar care s-a întors în ţară pentru a crea UiPath
Daniel Dines este unul dintre cei mai influenți antreprenori români ai ultimelor decenii. Absolvent al Facultății de Matematică-Informatică a Universității din București, Dines a avut un parcurs profesional care a început cu pași mici dar hotărâți. A ajuns să lucreze pentru Microsoft după ce a învățat singur programare și și-a construit propriul imperiu de automatizare și software. Antreprenorul s-a născut în Onești și a urmat cursurile Facultății de Matematică-Informatică din Capitală. După o experiență dezamăgitoare cu facultatea, Dines a ales să învețe de unul singur programare într-o vară, apoi s-a angajat într-o companie une lucra pe un calculator împrumutat. După finalizarea proiectului, a ajuns la o companie de outsourcing franțuzească iar șansa lui a venit din partea Microsoft la jumătatea anilor 90. Dines a ajuns în Seattle în anul 2000 cu un salariu anual de 60.000 de dolari, brut. „Facultatea m-a dezamăgit, stilul, profesorii, nu prea am fost la facultate. Într-o zi, un coleg mi-a zis că se angajase ca programator şi lua 300 de dolari pe lună. Aşa că m-am apucat să învăţ, am petrecut toată vara studiind un limbaj de programare. După câteva luni m-am angajat la o firmă care nu avea destule calculatoare. Când s-a terminat proiectul, m-am dus la o companie de outsourcing franţuzească. Prin 1995-1996 începuse un prim val de plecări de programatori români la Microsoft. Aşa am ajuns să dau şi eu o serie de interviuri şi mi-au făcut o efortă pentru sediul din Seattle, de 60.000 dolari pe an brut.” De la un vis construit într-un apartament, la un colos de peste 7 miliarde de dolari Dines a petrecut 5 ani în Statele Unite și s-a întors în România în 2005 pentru că nu s-a putut acomoda. În timpul petrecut în SUA s-a gândit la mai multe variante de produse și businessuri de outsourcing, a făcut inclusiv un produs pentru Windows, însă fără să aibă succes. După mai multe încercări eșuate, Dines a fondat UiPath, alături de Marius Tîrcă într-un apartament modest din București. Cei doi români au pornit cu ambiția de a construi o companie de tehnologie care să concureze cu cele mai mari nume de pe glob. După mulți ani de muncă, au reușit să transforme compania într-un unicorn românesc, primul din domeniul IT, care a devenit ulterior lider mondial în automatizare și software. UiPath a reușit să atragă investiții majore, inclusiv de la fondul Accel, care a susținut inlcusiv Facebook-ul lui Mark Zuckerberg. Acum, compania lui Dines este evaluată la peste 7,5 miliarde de dolari și are birouri în orașe din întreaga lume, inclusiv în New York, Londra, Tokyo și Singapore și oferă servicii pentru companii precum McDonalds, Uber, Orange sau Nissan. Platfomra dezvoltată de cei doi români le permite companiilor să automatizeze procesele repetitive, să reducă costurile și să crească eficiența operațională.
Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour
Antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman și unii dintre cei mai mari antreprenori din România, se află pe lista investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour, care ar pleca din România, potrivit Profit.ro. Oferte au venit și din partea Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. După ce au apărut mai multe informații în presa franceză potrivit cărora Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România și a mandatat banca BNP Paribas să caute cumpărător, acum surpriza vine din partea fraților Pavăl care s-ar afla pe lista investitorilor care au depus oferte ca să pună mâna pe cele 458 de magazine pe care Carrefour le operează în România. Acestea au generat venituri de aproape 2,3 mld. euro în primele nouă luni din acest an. Retailerul francez nu a confirmat ieșirea de pe piața românească și spune că articolele din presă nu reflectă anunțul oficial al companiei. „Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacție nu reflectă un anunț oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezență și investiții în România este cea comunicată către angajați, parteneri, investitori și în spațiul public.” Zabka și Auchan pe lista investitorilor interesați Deși nu sunt prezenți pe piața de retail alimentar, frații Pavăl și-au exprimat interesul pentru expansiune, chiar și la nivel internațional, după ce vara trecută au cumpărat cel mai mare lanț de magazine de bricolaj din Grecia. În cursa pentru Carrefour se află și grupul polonez Zabka, deținătorul Froo și proaspăt pe piața românescă care vrea să se extindă cât mai mult în România. După primul an și jumătate pe piață, Zabka a ajuns la 122 de magazine. „Avem planuri ambițioase de creștere pe piața românească, atât organic, cât și prin achiziții de lanțuri de magazine mici”, spun reprezentanții Zabka. De asemenea, grupul Auchan s-ar afla și el pe lista investitorilor care vor să cumpere magazinele Carrefour. Francezii sunt prezenți în România cu 26 de hipermarketuri și 395 de magazine. Achiziția Carrefour de către Auchan ar putea să pună probleme de concurență, în contextul în care și-ar dubla prezența pe piața locală. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pleacă sau nu Carrefour din România: „Am desfășurat o analiză a portofoliului” Carrefour dispare din România. Retailerul francez a mandatat banca BNP să caute cumpărător
Primăria București împrumută 100 de milioane de lei ca să aibă bani de facturi pentru căldură
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, spune că Primăria Municipiului Bucureşti urmează să împrumute 100 de milioane de lei prin Trezorerie pentru a achita facturi restante la termoficare. Consiliul General al Municipiului București urmează să fie convocat miercuri sau joi pentru aprobarea proiectului. Stelian Bujduveanu spune că şedinţa CGMB se va întruni după ce Ministerul Finanţelor va publica normele necesare. „Vorbim de un împrumut de 100 de milioane de lei pe care îl luăm din Trezorerie, în cel mai scurt timp, pentru a putea face plata direct către Termoenergetica, care la rândul ei plăteşte către Romgaz, Elcen şi alţi furnizori. După adoptarea acestui proiect, va fi rectificarea în aceeaşi şedinţă”, a explicat Bujduveanu. Decizia vine în contextul în care Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la începutul lunii noiembrie că primăriile și consiliile locale pot să ceară împrumuturi de la stat, prin Trezorerie, până la 31 decembrie 2025. Astfel, orașele își pot asigura finanțarea pentru serviciile de termoficare, pot plăti facturile restante și pot acoperi pierderile din furnizarea agentului termic. „Aceste împrumuturi sunt bani pe care statul îi pune temporar la dispoziţia autorităţilor locale pentru a le sprijini să finalizeze proiecte europene din PNRR, să continue investiţiile locale şi, în acelaşi timp, să asigure finanţarea serviciilor de termoficare. Am introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării – pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. Astfel, oraşele vor putea asigura încălzirea populaţiei în sezonul rece 2025-2026”, a transmis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Daniel Băluță, despre oprirea lucrărilor la Planșeului Unirii: „Este un fals”
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
An nou, aceleași promisiuni. Nazare: Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ipoteza creșterii TVA nu este luată în calcul pentru bugetul de anul viitor, deși recunoaște că procesul de construcție a bugetului nu va fi unul simplu. Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan transmitea că nu vor mai exista majorări de TVA sau taxe în 2026 dacă bugetul României va fi realizat „serios”. Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar în cadrul Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie, acela că nu este luată în calcul o creștere a TVA-ului pentru bugetul din 2026. Acesta a subliniat și că de săptămâna viitoare, vor începe discuțiile în coaliție pe marginea bugetului, care va trebui să reflecte o viziune mai realistă și transparentă decât în anii precedenți. Mesajul transmis de Nazare pare tras la indigo cu cel transmis acum patru zile de premierul Bolojan care spunea că „condiţia de bază este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate”. „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză. Ştiu că au fost foarte multe speculaţii, opinii, legate de creşterea TVA. Nu va fi un buget uşor de construit. Sunt perfect conştient că este bugetul care va trebui să se axeze în special pe absorbţia cât mai bună a PNRR-ului. 2026 va fi anul de absorbţie a PNRR-ului. Iar discuţiile legate de spaţiul fiscal, de ce măsuri noi vom lua, dacă vom lua astfel de măsuri, le vom avea în coaliţie. Dar nu avem în acest moment în plan o creștere a TVA”, a spus Alexandru Nazare. Ministrul Nazare a vorbit și despre pachetele de măsuri adoptate până în prezent și susține că acestea au fost gândite cu un orizont de aplicare care se va resimți abia de anul viitor. „Ele au fost targetate pentru 2026 în așa fel încât să protejăm bugetele de investiții pentru 2025. De aceea rectificarea bugetară a fost negociată la o țintă de deficit de 8,4% tocmai pentru a putea acoperi acele bugete de investiții, mai ales pe zona de PNRR care erau epuizate”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Nazare recunoaște că schimbă conducerea ANAF în funcție de informațiile de la serviciile secrete
FoodService & Hospitality Expo, un business care crește frumos, de la an la an: Silvia Ion, organizator: În 2026 avem nevoie de mai mult spațiu
„FoodService & Hospitality Expo”, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul ospitalității și al retail-ului alimentar, din Europa de Sud-Est, s-a încheiat cu rezultate spectaculoase. Au fost prezenți 450 de expozanți, într-un spațiu de 33 de mii de metri pătrați, iar organizatorul târgului de la București țintește pentru 2026 un spațiu de 40 de mii de metri pătrați. Silvia Ion, organizatorul expoziției, a explicat, într-un interviu acordat Gândul, cât de important este acest eveniment pentru antreprenorii care investesc în domeniul ospitalității, dar și pentru marii jucători de pe piața de HoReCa și de Food Retail. „FoodService & Hospitality Expo se află la a cincea ediție. Două ediții au avut loc înainte de perioada pandemiei, ulterior am reluat această serie de evenimente. An de an am crescut foarte mult. În unii ani am dublat spațiul expozițional, numărul expozanților, dar și al vizitatorilor. Și ediția din acest an ne-a adus mult mai mulți vizitatori decât anul anterior, iar spațiul expozițional a crescut cu 30%”, a declarat Silvia Ion pentru Gândul. Organizatorul expoziției a explicat cât de important este acest eveniment pentru cei care activează în domeniul ospitalității și în retail-ul alimentar. „Dacă ești o persoană care lucrează în industria ospitalității, dacă deții un hotel, un restaurant, o cafenea, aici găsești toate soluțiile pentru business-ul tău. Orice ți-ai dori, atât pe partea de food, cât și pe partea de băuturi, dar și soluții de IT sau mobilier, le găsești aici. Orice ai nevoie în business: găsești aici furnizorii, cu care să te poți conecta și să faceți business împreună. Avem prezenți cei mai mari retaileri care vând în domeniul ospitalității: Selgros și Metro. Avem toate berile, Coca-Cola, patiserie, brutărie, dar și toți distribuitorii mari, sunt prezenți aici cu stand-uri impresionante, cu o gamă foarte mare de produse. Macromex, de exemplu, are aici peste 3.000 de SKU-uri prezente, adică diversitatea este extrem de mare”, explică Silvia Ion. „Strict pe acest târg, pot să spun că în 2024 am dublat cifra de afaceri față de 2023” Organizatorul „FoodService & Hospitality Expo” detaliază apoi cum a crescut acest business de la an la an. „Strict pe acest târg, pot să spun că în 2024 am dublat cifra de afaceri față de 2023, anul acesta nu am tras o linie, dar cred că este o creștere undeva la 40% – peste 2 milioane de euro. Nu ne ajunge acest spațiu. Avem 33 de mii de metri pătrați, anul viitor vrem să facem expoziția pe un spațiu de 40 de mii de metri pătrați”, explică Silvia Ion, care mai adaugă faptul că industria ospitalității și-a revenit după pandemie. „Anul trecut a fost foarte bun. Anul acesta a venit cu foarte multe provocări. În primul rând, creșterea TVA-ului, creșterea de taxe, care, în special în restaurante, impactează destul de mult. Rata profitabilității a scăzut”, mai afirmă Silvia Ion. La rândul lor, reprezentanții Macromex au explicat cât de importantă este expoziția pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul alimentar și al ospitalității. „Este un moment prielnic să expunem toate soluțiile pe care le adresăm clienților noștri” „Ca în fiecare an, suntem aici, și este un moment prielnic să expunem toate soluțiile pe care le adresăm clienților noștri. Vreau să transmit felicitări Horeca și Hospitality pentru organizarea acestui eveniment, este la un nivel extraordinar de înalt, iar noi încercăm să menținem ștacheta, așa cum ne-am propus în fiecare an. Este un moment prielnic să arătăm exact ce știm să facem, pe toate categoriile, punem în operă toate produsele noastre, arătând niște soluții finale pentru meniurile clienților noștri”, a declarat Liviu Trașcă, reprezentant Macromex. La expoziția din acest an au fost prezenți și producători internaționali. „Avem clienți strategici din străinătate pe care i-am targetat, fiind anumite pavilioane naționale, care sunt subvenționate de state precum: Italia, Spania, Moldova și Ungaria, care anul acesta au avut o participare națională fenomenală. Fiecare țară și-a adus între 5 și 15 companii producătoare care își doresc să-și facă intrarea pe piața din România. Sunt și clienți independenți, tot pe segmentul internațional, iar aici am avut o diversitate mai mare, și am avut și o surpriză destul de plăcută: am avut un client din Taiwan, care este cel mai mare producător de bublle tea din lume și își dorește intrarea pe piața din România. Anul viitor ne-am propus să atragem clienți din 10 țări și să ridicăm expoziția la nivelul european pe care ni l-am propus de la început de drum”, susține și Odai Shhab, co-organizator al expoziției. Companiile tinere au multă nevoie de astfel de expoziții „Reprezint compania Omnia Gusti, suntem un distribuitor național de condimente pentru industria de foodservice. Avem 4.000 de produse. Acoperim toată zona de Horeca. Este foarte important acest eveniment pentru toată piața de Horeca din România, dar pentru noi, în mod special, fiind o companie tânără, avem 7 ani de când funcționăm, ne interesează foarte tare brand awareness. Este important ca partenerii noștri să înțeleagă ce facem noi. Avem în acest moment un nivel ridicat de calitate și de seriozitate”, susține și Marian Anghel, director general Omnia Gusti. Între 8 și 10 noiembrie 2025, Bucureștiul s-a transformat în capitala ospitalității și a retailului alimentar din Europa de Sud-Est, găzduind FoodService & Hospitality Expo, la Laminor Hall. FoodService & Hospitality Expo este cel mai amplu eveniment dedicat industriei HoReCa din România, oferind acces la o gamă completă de soluții pentru dezvoltarea eficientă și profitabilă a afacerilor din domeniu. Ediția din 2025 promite să fie cel mai important eveniment al anului pentru profesioniștii din ospitalitate, contribuind activ la modelarea viitorului HoReCa în regiune.
Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri
Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.