Platforma unei mari companii, emblemă în perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută pentru 4,5 milioane de euro
Celebra fabrică strategică din București, fost Institut de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini Unelte Titan din perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută conform Profit.ro. Întreprinderea a avut în coordonare, până în 1990, întreaga activitate de cercetare-proectare a institutelor din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice. Compania Simtex SA (Sisteme Industriale de Mașini, Tehnologii, Execuție, Experimentare, Export) din Capitală și-a vândut la licitație platforma industrială din București pentru aproximativ 19,2 mil. lei plus TVA. Fabrica, la care Ministerul Energiei deține 30,91% din acțiuni, a fost declarată în 2004 „societate strategică” prin hotărâre de guvern, iar în 2016 Ministerul Economiei se lăuda cu proiectarea și execuția, în premieră, a primului utilaj dintr-un contract extern cu o valoare de 1,7 mil. euro. „Ansamblul imobiliar deținut de Simtex SA include clădiri administrative și hale industriale edificate în perioada 1969–1983, pe un teren amplu situat în zona industrială Faur – Sector 3, București. Starea tehnică generală a construcțiilor este medie spre slabă, cu degradări evidente ale structurii de închidere, ale finisajelor interioare și exterioare, precum și ale instalațiilor. Activul se valorifică împreună cu bunurile mobile aferente. Bunurile mobile constau preponderent în utilaje și echipamente industriale utilizate în prelucrarea metalelor, fabricate în perioada comunistă sau în anii ’80–’90.” Fabrica avea un plan de reorganizare încă din 2008, anul când a intrat în insolvență, însă nu a reușit să îl ducă la bun sfârșit. Astfel, în luna iulie a anului acesta au fost scoase la vânzare în cadrul unei licitații mai multe terenuri, construcții administrative și industriale, anexe și bunuri mobile. În cele din urmă, Simtex SA a fost vândută către Hidro Salt-B-92, o companie specializată în construcții și hidroizolații care a avut anul trecut un profit net de 13,7 mil. lei și venituri totale de 111,6 mil. lei. Simtex a obținut în total din vânzări aproximativ 4,5 mil. euro, suficient pentru a-și plăti datoriile. De la emblemă în comunism, la faliment Fabrica a fost înființată în 1964 ca Centrul de Proiectare de Mașini-Unelte București, devenind ulterior Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini-Unelte Titan. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, institutul coordona întreaga activitate de cercetare și proiectare pentru mașinile-unelte din România. După 1990, institutul s-a transformat în societate comercială și a funcționat sub numele de Simtex SA, companie care proiecta și moderniza mașini cu comandă numerică. În cele din urmă, compania a intrat în insolvență în 2008, iar în iunie 2024 a intrat în faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România
Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde lei în primele9lunidinan
Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, continuă să își consolideze poziția de lider pe piață. Instituția a raportat un profit net de 3,27 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Profitul net al băncii a fost de 2,29 mld. lei la finalul lunii septembrie, cu 7,9% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut, conform Ziarului Financiar. Banca Transilvania a raportat un profit net de 3,26 mld. lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2025, în scădere de la 3,9 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce veniturile operaţionale au urcat la 8,47 mld. lei de la 7,2 mld. lei, se arată în raportul trimestrial publicat luni la Bursa de Valori. „Banca Transilvania a înregistrat o creştere solidă a activităţii, susţinută de investiţii semnificative în tehnologie, reţea, echipă şi în fundaţia operaţională a băncii, depăşind în acelaşi timp pragul de 20 de miliarde de euro în credite nete. Toate acestea, împreună cu dezvoltarea infrastructurii BT, pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare. Mediul economic continuă să fie provocator, dar rămânem încrezători că România va reveni, într-un orizont mediu, la creştere economică peste media europeană”, a spus Ömer Tetik, director general BT. BT a ajuns la active de 213,2 miliarde lei, după primele 9 luni Banca Transilvania a înregistrat o creștere solidă a activității, susținută de investițiile semnificative în tehnologie, rețea, echipă și infrastructura operațională, depășind pragul de 20 mld. euro în credite nete. Directorul general al BT crede că România va reveni la creșterea economică peste media europeană, deși mediul economic contiună să fie provocator. „Toate acestea pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare. Mediul economic rămâne provocator, dar suntem încrezători că România va reveni, într-un orizont mediu, la o creștere economică peste media europeană”. Grupul financiar a ajuns la active totale de 213,2 mld. lei, o creștere de 3% față de finalul anului trecuti și aproape 7% peste nivelul din septebmrie 2024. De asemenea, creditele și creanțele din leasing nete au urcat la 104,2 mld. lei, cu un avans de 8,1% față de începutul anului și de 10,7% față de septembrie 2024. Veniturile operaționale au urmat trendul ascendent, astfel că venitul net din dobânzi a crescut cu 20,2% față de primele nouă luni din 2024, iar venitul net din taxe și comisioane a crescut cu 12,1%. Numărul de operațiuni realizate de persoanele fizice și companii a crescut cu aproximativ 19% față de 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Tranzacția anului. Banca Transilvania iese la shopping în Republica Moldova și țintește poziția de LIDER regional Românii se împrumută tot mai des la BĂNCI, care se întrec în oferte, dar economiștii ne îndeamnă să facem credite doar dacă avem cu adevarat nevoie
În atenția premierului Ilie Bolojan. 10 milioane de câini și pisici umblă netaxați în România
Produsele pentru animalele de companie au generat în ultimii ani o piață în continuă creștere, care a devenit treptat unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapidă creștere. Piața a depășit 1 mld. de euro, semn că românii sunt tot mai generoși cu animalele lor de companie. Cu toate că există taxse care se aplică produselor pentru animale de companie, în România nu este, în acest moment, o taxă pentru deținerea unui animal de companie. Conform datelor de la producătorii de hrană, îm țară sunt circa 10 milioane de căței, pisici, hamsteri sau iepuri pe care românii le dețin și îngrijesc. Industria produselor dedicate animalelor de companie a depășit 1 mld. euro în România, potrivit Euromonitor. Proprietarii cheltuiesc sume semnificative pentru hrană, sănătate, accesorii și chiar întreținerea animalelor lor. Hrana rămâne principala cheltuială, iar cererea pentru produsele care să conțină ingrediente cât mai naturale este în continuă creștere. Statul ar putea transforma această piață într-un câștig la fel cum fac celelalte țări care impun taxe pentru animalele de companie. Țări europene precum Germania, Elveția, Olanda, Italia sau Spania impun o taxă obligatorie anuală pentru animalele de companie între 30 și 120 de euro. Milioane de animale de companie sunt netaxate în România Producția de hrană pentru animale a devenit un teren de luptă pentru firmele care vor să dezvolte fabrici care să acopere necesarul pentru o piață care crește continuu. În ciuda cererii în creștere, Guvernul pare că nu vede această oportunitate de a transforma un sector în continuă expansiune într-o nouă sursă de venit pentru bugetul statului. Deficitul bugetar al României este scăpat de sub control și a urcat la 5,39% din PIB iar orice măsură pe care Guvernul a încercat-o nu a avut efect. Guvernul Bolojan a crescut aproape toate taxale posibile, dar, cel puțin până în acest moment, animalele de companie au scăpat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Noi reguli pentru românii care dețin un câine la curte. Nerespectarea atrage o AMENDĂ usturătoare
Consilierul economic al lui Nicușor Dan spune că deficitul bugetar pentru 2025 nu este realist
După ce Premierul Ilie Bolojan a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios” pentru redresarea economiei, consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, scoate la iveală date incredibilie referitoare la deficitul bugetar al României. Burnete a spus pentru Digi 24 că deficitul real al țării de la începutul anului ar fi fost într 9-10% din PIB, nu cât arătau datele oficiale. Radu Burnete susține că din cauza datoriilor la concediile medicale, TVA-ul nereturnat și plățile amânate la furnizori de energie, deficitul bugetar al României s-ar fi situat undeva la 9-10% din PIB la începutul anului, nu 5,39% așa cum a fost prezentat oficial de către Guvern. Consilierul crede că estimărilea realiste pentru bugetul pe 2026 ar putea să reducă semnificativ deficitul la aproximativ 6% din PIB. „Realitatea este că noi am plecat de la un deficit mai mare decât cel scris, chiar dacă e greu de calculat. Pentru că pe lângă tot ceea ce vedem noi în execuțiile bugetare, statul are datorii pentru concedii medicale, are datorii către furnizorii de energie pentru schema de plafonare, se întâmplă unele lucruri, cum ar fi faptul că mulți contractori ai statului, nefiind siguri că își recuperează TVA-ul vin cu facturile. Există și o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat. Și realitatea este că guvernul Bolojan, când a plecat la drum și noi când am plecat să reducem deficitul, n-am plecat de la cifra din actele oficiale, ca să zic așa, ci de la una mai mare”, a spus Radu Burnete într-o emisiune difuzată de Digi 24. Consilierul prezidențial a subliniat că dacă autoritățile vor porni de la estimări reale în legea bugetului de stat pe 2026, deficitul poate scădea semnificativ. De asemenea, Burnete a recunoscut că România scoate la iveală abia acum datoriile ascunse, inclusiv plățile amânate și TVA-ul nereturnat. „Ce se întâmplă în clipa de față este că cu aceste cifre venim la, vedeți, sau Ministerul de Finanțe vine la lumină. Că de asta senzația e că deficitul nu scade deloc. Pentru că și unele cifre care erau într-o zonă gri astăzi le punem pe masă. Și ăsta să știți că e unul dintre motivele pentru care și Comisia și finanțatorii noștri internaționali nu ne-au downgradat și continuă să ne finanțeze. Pentru că această schimbare a atitudinii României în sensul în care punem cifrele corecte pe masă se vede și e vizibilă de către toată lumea”, a adăugat Burnete. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”
Operatorii sistemelor de transport gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina semnează o scrisoare comună prin care solicită aprobarea autorităților de reglementare pentru produsele de capacitate Ruta 2 și Ruta 3
Operatorii sistemelor de transport gaze DESFA S.A. (Grecia), Bulgartransgaz EAD (Bulgaria), Transgaz SA (România), Vestmoldtransgaz SRL (Republica Moldova), Gas TSO of Ukraine (Ucraina) împreună cu ICGB AD, operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria, au semnat o scrisoare comună adresată autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei solicitând aprobarea lansării a două noi produse de capacitate transfrontalieră – Ruta 2 și Ruta 3. Inițiativa marchează un alt pas important înspre consolidarea independenței energetice și a conectivității Europei de-a lungul Coridorului Vertical de Gaze. Scrisoarea a fost semnată în cadrul Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei (P-TEC), care a avut loc la Atena, în perioada 6-7 noiembrie, în prezența Secretarului american al Energiei, Chris Wright, a Secretarului american al Internelor, Doug Burgum, a reprezentanților de rang înalt ai Guvernului american, a Miniștrilor Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, Bulgaria, Zhecho Stankov, Republica Moldova, Dorin Junghietu și Ucraina, Svitlana Grynchuk și a Viceprim-ministrului României, Cătălin Predoiu. OTS solicită aprobarea autorităților de reglementare cu privire la disponibilitatea Rutelor 2 și 3 până în aprilie 2026, precum și posibilitatea oferirii simultane a produselor speciale de capacitate Ruta 1, Ruta 2 și Ruta 3 în cadrul licitațiilor concurente. Toți operatorii de transport și de sistem participanți au convenit să aplice reduceri semnificative – cuprinse între 25 % și 50 % – la punctele lor de interconectare, pentru a încuraja utilizarea pe piață a noii capacități și a facilita diversificarea fluxurilor de gaze. Reducerile tarifare coordonate și disponibilitatea mai multor opțiuni de rute vor contribui la atenuarea potențialelor perturbări, vor sprijini livrările neîntrerupte către Ucraina și vor asigura utilizarea cât mai eficientă a infrastructurii existente în întreaga regiune. OTS subliniază că, așa cum a identificat Comisia Europeană, Coridorul Transbalcanic, parte a Coridorului Vertical, este o componentă esențială a strategiei UE de diversificare a transportului de gaze și de eliminare treptată a dependenței de gazele rusești. Aprobarea disponibilității Rutelor 2 și 3 este în directă concordanță cu această strategie, deoarece utilizează GNL și gazele din Marea Caspică pentru a consolida securitatea energetică pe termen lung și integrarea pieței. Ruta 2 pornește din punctul de interconectare Amfitriti din rețeaua DESFA, traversează interconectorul Grecia-Bulgaria (ICGB) și continuă prin Coridorul Transbalcanic, iar Ruta 3 începe din punctul de interconectare al ICGB cu TAP și urmează același traseu. Aprobarea mai rapidă a acestor produse suplimentare va spori semnificativ potențialul ca GNL să ajungă în Ucraina prin terminalele grecești, consolidând securitatea energetică și permițând traderilor să selecteze rutele de aprovizionare optime în funcție de nevoile lor. Directorul General al DESFA, Maria Rita Galli: Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală „Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală. Prin avansarea Rutei 2 și a Rutei 3, deblocăm întregul potențial al infrastructurii GNL a Greciei – care cuprinde atât terminalul Revithoussa, cât și Unitatea Plutitoare de Stocare și Regazeificare (FSRU) Alexandroupolis – și consolidăm în continuare poziția Greciei ca punct de intrare cheie pentru aprovizionarea diversificată cu gaze în Europa. Prin DESFA și Coridorul Vertical, Grecia permite fluxuri flexibile de gaze de la sud la nord și asigură acces fiabil la resurse energetice diversificate pentru regiunea mai largă, inclusiv Ucraina. Colaborarea strânsă dintre OTS-urile participante reflectă angajamentul nostru comun față de o piață energetică europeană mai rezilientă, interconectată și competitivă – una care deservește cetățenii, sprijină economiile și promovează stabilitatea regională pe termen lung.” Directorii Executivi ai ICGB, Teodora Georgieva și George Satlas: Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa „Conducta Grecia-Bulgaria se află în centrul acestor noi rute, oferind noi oportunități flexibile care pot schimba piața. Prin intermediul rutelor 2 și 3, ICGB participă ferm alături de partenerii noștri operatori de transport și de sistem la promovarea unei conectivități energetice și mai puternice de la Sud la Nord. Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa, permițând acces diversificat, fiabil și competitiv la gaze din surse GNL și din Regiunea Caspică.” Directorul Executiv al Bulgartransgaz, Vladimir Malinov: cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică „Operatorul bulgar de transport gaze va continua să colaboreze cu omologii săi pentru a dezvolta suplimentar și a asigura implementarea pe termen lung a produselor de rută pentru transportul gazelor naturale din surse fiabile, cum ar fi Statele Unite, către Ucraina. Dezvoltate într-un spirit de solidaritate cu poporul ucrainean, cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică și a garanta aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile și competitive pentru țările din Europa de Sud-Est. În același timp, Rutele 1, 2 și 3 vor oferi infrastructura atât de necesară pentru a asigura accesul la aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale în urma interdicției totale a gazelor naturale rusești” Directorul General al Transgaz, Ion Sterian: Aceste rute vor facilita transportul din Grecia către Ucraina „România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut încă din 2016, conceptul Coridorului Vertical, primul Memorandum de Înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017. Coridorul Vertical si Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor. Semnarea, în marja celei de a 6-a Întâlniri Ministeriale privind Parteneriatul pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) de la Atena, a scrisorii comune a OTS din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria către Autoritățile Naționale de Reglementare din țările respective, pentru solicitarea aprobării furnizării produselor speciale de capacitate Ruta 2 și Ruta 3, până în luna aprilie 2026, inclusiv, reprezintă un demers ferm pe care OTS de pe Coridorul Transbalcanic îl întreprind în vederea asigurării cu gaze a Ucrainei, în
De ce pot ungurii și polonezii să-și cumpere case, iar tinerii români nu. Lecția pe care nu vrem s-o învățăm din Europa Centrală
Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia dă vouchere, credite subvenționale și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imposibile. Ungaria: grădinile „împrejmuite” devin locuințe legale Guvernul Orban a făcut în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a pus ordine într-o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic ambiguu. Sursa foto: Portofoliu.hu „Grădinile împrejmuite” – mici parcele de la periferia orașelor, folosite cândva pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și finanțabile. După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita ca terenurile lor să fie scoase din circuitul agricol, fără amenzi sau proceduri complicate, și să fie reclasificate ca suprafețe rezidențiale. Această simplă clarificare juridică a eliberat practic o piață uriașă. Zeci de mii de parcele care nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau pentru familii care nu își permiteau prețurile din centrele urbane. Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în marile orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un boom al construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, asta înseamnă o șansă reală să construiască o casă legală și finanțată la periferie. Polonia: statul intervine direct în sprijinul locuințelor La Varșovia, guvernul nu doar „clarifică”, ci subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate de politică publică, iar rezultatele se văd în sondaje și în încrederea populației. Sursa foto: Profimedia Potrivit unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi cred că statul trebuie să-i ajute să cumpere apartamente sau să-și construiască locuințe proprii. Guvernul a reacționat: a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare. De asemenea, 75% dintre polonezi susțin ideea de sprijin financiar pentru locuințe sociale și de creștere a disponibilității terenurilor pentru construcții. În plus, guvernul a lansat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, astfel încât ajutorul să ajungă doar la cei care chiar au nevoie. Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, fără a o lăsa complet la mâna dezvoltatorilor. România: între birocrație, promisiuni și visul tot mai scump al propriei locuințe Și acum, România. Țara unde piața imobiliară e mereu „în febră”, dar oamenii nu-și mai permit termometrul. Statul român nu are nicio strategie coerentă de locuire, iar tinerii sunt prinși între două extreme: chirii tot mai mari și credite tot mai greu de obținut. Sursa foto: Mediafax Programul „Prima Casă” a devenit un instrument bancar rigid, fără legătură cu realitatea prețurilor actuale. În paralel, locuințele sociale aproape că nu există. România construiește, anual, de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia. Prețurile la imobiliare au explodat în ultimii ani. La nivel național, creșterile sunt în medie de 15%, după ce și anul precedent au fost majorări semnificative. Doar în București, un apartament care în urmă cu doi ani era 100.000 euro, a ajuns acum să coste peste 130.000 de euro. În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcție. În Polonia, un voucher guvernamental a deschis drumul către prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un aviz pentru racordul la gaze durează mai mult decât ridicarea unei case în Polonia. Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă are nevoie de reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că statul trebuie să intervină atunci când oamenii nu-și mai pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură. Surse foto: Profimedia / Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Creșteri RECORD de preț pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro Orașul din România cu cea mai scumpă chirie la GARSONIERĂ pe final de 2025: 1.400 euro/lună. Culmea, nu e București sau Cluj-Napoca! Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Cum războiul din Ucraina a îmbogățit un tânăr de 31 de ani cu peste 250 de milioane de dolari
Christopher Eppinger a transformat tulburările geopolitice în câștig personal, obținând peste 250 de milioane de dolari din tranzacționarea a miliarde de dolari în petrol între 2022 și 2025, scrie Financial Times. În timp ce marile companii occidentale s-au retras după invazia Rusiei, tânărul german a umplut golul, folosind regulile plafoanelor de preț și o rețea agresivă de contacte pentru a construi CE Energy. Începuturi ambițioase Născut lângă Hamburg din părinți proveniți din fosta URSS, Eppinger i-a idolatrizat pe magnații petrolului, și-a găsit mentori în cercurile de trading și a urmărit primele oportunități în rafinăriile și câmpurile petroliere din Kazahstan. Când sancțiunile au bulversat canalele tradiționale, a profitat de ambiguitățile legislative, menținând conformitatea legală, dar atrăgând suspiciuni etice din partea partenerilor prudenți. Plafoanele de preț, în loc să blocheze fluxurile, au creat reguli pe care le-a navigat cu precizie: cumpărând transporturi de origine rusă sub plafon sau folosind certificate de amestec non-rusesc. Credit și risc A exploatat creditul deschis după retragerea băncilor, mișcând volume uriașe cu un personal minim: veniturile precedau plățile, generând marje uriașe și acumulare rapidă de capital. Ascensiunea sa s-a bazat pe relații cu intermediari precum Mercantile & Maritime și entități noi din Dubai, alimentând operațiunile Uniper și Vitol din Fujairah. Când Uniper a contestat originea kazahă a unei încărcături, întârzierile au amenințat colapsul, firma Latham & Watkins a câștigat disputa, iar Eppinger a învățat să redirecționeze vânzările prin Gulf Petrol Supplies. Construirea lanțurilor de aprovizionare Tejarinaft și alți intermediari au livrat petrol rusesc în rezervoare din EAU, obținând certificate de amestec acceptate, astefel, CE Energy a furnizat petrol către Brazilia, Spania și China. Jurnalele de tranzacții arată sute de mii de tone livrate direct din porturile rusești sau prin sistemele Fujairah. Avocații au confirmat că documentele nu necesitau verificări suplimentare. Îndrăzneala publică reflecta extravaganța privată: între renovări de vile la Cannes și achiziții de artă, Eppinger sărbătorea cu șampanie, conducând afacerea aproape exclusiv de pe iPhone-ul său. Dinamica industriei El descrie comerțul cu petrol ca pe un „teren de liceu” dominat de ego-uri, unde intimidarea, viteza și curajul decid succesul. Talentul său de a lega prietenii era dublat de impulsivitate. Relația cu traderul Murtaza Lakhani s-a deteriorat din cauza disputelor financiare, culminând cu mesaje jignitoare pentru care ulterior și-a cerut scuze. În ciuda controverselor, a recrutat directori, inclusiv un fost manager Uniper, rebranduind CE Energy ca Petrichor și planificând un viitor mai puțin dependent de petrolul rusesc. Schimbarea sancțiunilor și pauza strategică Creșterea dorinței SUA de a sancționa traderii din Dubai, indiferent de plafon, l-a forțat să facă o pauză, iar lipsa creditului deschis l-a trimis la Geneva pentru a obține finanțare bancară. Le-a spus creditorilor că profiturile proveneau clar din fluxuri rusești, dar respectau plafoanele, și era convins că relațiile îi vor deschide drumul spre extindere. Christopher Eppinger vorbește despre „adăugarea de zerouri” și colecționarea de tablouri semnate de Picasso, dar spune că adevăratul scop este durabilitatea, acționând rapid ori de câte ori apare o nouă fereastră de oportunitate. Semnificație și viitor Povestea lui Christopher Eppinger arată că sancțiunile au redirecționat, nu oprit, comerțul cu energie, oferind intermediarilor curajoși șansa de a exploata incertitudinea și birocrația. Dacă autoritățile vor intensifica aplicarea sancțiunilor, traiectoria sa se poate schimba. Deocamdată mizează pe transparență, legalitate și sincronizare pentru a rămâne „în joc”. Nu își cere scuze pentru originea averii, susținând că legalitatea primează în fața interpretărilor politice, dar recunoaște că viitorul cere lanțuri mai curate și finanțare convențională.
Companiile se pregătesc pentru tarifele suplimentare ale lui Trump asupra importurilor de oţel
Companiile americane mici, mijlocii şi mari au solicitat Departamentului de Comerţ al SUA să adauge aproximativ 700 de articole pe o listă din august de 407 produse care se confruntă deja cu tarife suplimentare din cauza conţinutului lor de oţel, care afectează articole precum mesele Ikea cu piuliţe şi şuruburi metalice şi combinele de recoltat germane. Cererile trag semnale de alarmă în întreaga Europă, unde liderii industriei se tem de o listă continuă şi tot mai mare de „derivate din oţel” care vor fi acum supuse unor taxe deoarece conţin metalul. Producătorii din Europa s-au împăcat cu reticenţă cu taxe vamale mai mari în cadrul noilor cadre comerciale încheiate cu Trump. Acordul cu Marea Britanie a inclus un tarif de bază de 10% pentru toate mărfurile şi unul de 25% pentru oţel, în timp ce UE a convenit asupra unor rate de 25%, respectiv 50%. Cu toate acestea, exportatorii spun că noile tarife derivate bat joc de aceste acorduri, deoarece înseamnă că multe mărfuri ar putea fi în curând supuse plăţii unei rate mai mari pentru conţinutul lor de oţel – pe lângă rata de bază aferentă costului întregului articol. Cele mai recente solicitări de tarife pentru produsele cu elemente din oţel au venit înainte de termenul limită de 21 octombrie stabilit de Departamentul Comerţului al SUA, fiind a doua consultare în trei luni. Experţii au declarat că firmele care au solicitat adăugarea de produse pe prima listă de tarife pentru produsele derivate din oţel în august au avut o rată de succes de aproape 100%, alimentând temerile că majoritatea articolelor propuse acum vor ajunge pe ultima listă şi vor ajunge la exportatori în decembrie sau ianuarie.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
De ce costă 32,5 milioane cel mai scump apartament în Viena
Viena, capitala Austriei, are o populație de 2,9 milioane de locuitori, fiind al cincilea cel mai populat oraș din UE. Nu este doar cel mai dezvoltat oraș economic și centrul administrativ al țării, ci un adevărat centru cultural. Viena s-a remarcat de-a lungul istoriei ca o „capitală culturală” europeană. În 2024, 8,17 milioane de turiști au vizitat orașul pentru a admira „istoria” încă vie, fie pentru a o asculta prin muzica simfonică, fie pentru a o „savura” prin tradiționalul șnițel vienez și prăjitura de ciocolată a lui Sacher. Viena fost scaunul de domnie al împăraților Casei Habsburgilor: Maximilian al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Francisc I al Austriei (și ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman) și Franz Joseph I al Austro-Ungariei. A fost locul de naștere al psihoanalistului Sigmund Freud și al reginei Marie Antoinette a Franței, poreclită „Madame Deficite”, ghilotinată pentru trădare și irosirea bogățiilor Franței. Viena este orașul în care muzicieni și compozitori faimoși, precum Beethoven, Brahms, Haydn, Mozart, Schoenberg, Johann Strauss I și Johann Strauss II s-au făcut remarcați pentru concertele cu orchestrele simfonice. Este locul unde se înalță splendoarea barocului: Palatul Schonbrunn – reședința imperială de vară a Habsburgilor, Palatul Imperial Hofburg, Palatul Belvedere și Biserica Sfântului Karl. Și mai sunt Opera de Stat cu stilul arhitectural renascentist și Catedrala gotică a Sfântului Ștefan. Catedrala Sfântului Ștefan din Viena Prețul celui mai scump apartament în Viena Mulți turiști își doresc să se stabilească în acest oraș. Din păcate, costurile sunt foarte mari. În centrul Vienei, chiria lunară pornește de la 1.000 de euro. În cartierele mărginașe, chiriile sunt între 300 și 700 de euro. Cel mai scump apartament din Viena este de vânzare în prezent pe Parkring, în districtul 1 al orașului. Se situează în Palatul Henckel von Donnersmark, construit în anul 1872, proiectat de arhitecții August Schwendenewin și Johann Romano, la comanda lui Hugo Henckel von Donnersmarck (1811-1890), industriașul antreprenor care a înființat prima oțelărie, o fabrică de hârtie și a pus bazele industriei siderurgice. El l-a construit pentru a-i face „cadou” baronesei Laura von Kaszony, a doua sa soție. Prima lui soție a fost contesa Laura von Hardenberg. Fotografie realizată cu Viena din turla nordică a Catedralei Sfântului Ștefan (Envato) Prețul? Oficial, este ținut în secret, dar există indicii. Situat în inima primului district al Vienei, la adresa Parkring 14, este probabil cea mai exclusivist apartament de lux din oraș, potrivit OE24. Prețul oficial cerut nu a fost niciodată dezvăluit. Cu toate acestea, circulă în culise un zvon care face vâlvă chiar și în peisajul imobiliar de lux din Viena. Agentul imobiliar Michael Leber a dezvăluit prețul celui mai scump apartament. El a aflat de la „sursele” sale că cel mai scump apartament din Viena se vinde la uimitoarea sumă de: 32,5 milioane de euro. Însă, reședința este una dintre cele mai prestigioase. Are vedere directă la parcul orașului și este la doar câteva minute de mers pe jos de Catedrala Sfântul Ștefan. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aici se construiește unul dintre cele mai scumpe apartamente din Austria. Acolo a locuit contele Edmund Zichy (1811-1894), un patron al artelor și științelor. În apartamentul său și-a amplasat colecția de bronzuri indiene și chinezești. Și a mai locuit contele Mir și Alberto, marchizul de Hohenkubin. Palatul a fost jefuit și avariat după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 2013, este parte al gigantului hotelier Radisson SAS. În 2023, în interiorul clădirii a fost inaugurat și hotelul de 5 stele, Palais Vienna, parte a Grupului Almanac. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: S-a deschis Târgul de Crăciun de la Viena. Până când poate fi vizitat