Ministrul Energiei a discutat cu americanii despre reactoare nucleare şi gaze din Marea Neagră
Ivan s-a întâlnit cu Doug Burgum, Ministrul Resurselor Interne al SUA (Secretary of Interior), şi Jarrod Agen, şeful Energy Dominance Council de la Casa Albă, după ce anterior a avut două discuţii cu ministrul Energiei din Statele Unite, Chris Wright. „În continuarea a două discuţii aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat şi direct la cel mai înalt nivel al administraţiei de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităţilor de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale şi tehnologie în România”, a spus, sâmbătă, Ivan. Ministrul român a subliniat că discuţiile s-au concentrat pe „finanţarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră şi construcţia coridorului de LNG care să alimenteze ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu gaze naturale la un preţ bun”. Ministrul a transmis că negocierile au ajuns la un stadiu concret. „Suntem deja la nivel de proiecte concrete şi am câştigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide şi cifre clare”. Ivan şi-a reafirmat obiectivul de a atrage investiţii şi tehnologie americană în România. „Aşa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiţii clare şi tehnologie de vârf în România. Şi ştiu să fac asta, aplicat şi concret. La cel mai înalt nivel. Direct şi pragmatic”.
Țeapă de Black Friday în benzinării: în loc de reduceri, SCUMPIRI. Benzina și motorina se apropie de 8 lei litrul
În weekendul de Black Friday, când românii așteptau reduceri, au primit o surpriză amară: prețuri mai mari la carburanți. Tarifele au crescut brusc vineri seara, iar sâmbătă dimineață în multe benzinării litrul de benzină și motorină se apropie de 8 lei, în timp ce variantele extra au depășit acest prag. Potrivit imaginilor și bonurilor analizate de Gândul, motorina standard costă acum 7,88 lei/litru, iar motorina extra a urcat la 8,30 lei/litru. Benzina standard are un preț de 7,51 lei/litru, iar benzina extra depășește 8 lei. La Petrom, sâmbătă dimineață, prețurile afișate indicau 7,51 lei/litru pentru benzină și 7,88 lei/litru pentru motorină, semn că majorarea s-a extins în toată rețeaua. Scumpiri în lanț Black Friday doar a încununat o perioadă de scumpiri constante. Ultima majorare importantă a avut loc pe 28 octombrie, când prețurile au urcat cu aproximativ 4 bani pe litru. Pe 1 august, carburanții s-au scumpit brusc cu aproape 40 de bani pe litru, după ce Guvernul Bolojan a decis majorarea accizelor cu 10% și creșterea TVA-ului de la 19% la 21%. În luna iulie, OMV Petrom a aplicat șase scumpiri succesive și a majorat prețurile cu 21, respectiv 40 de bani. Per ansamblu, doar în ultimele trei luni, litrul de motorină s-a scumpit cu peste 70 de bani, iar benzina a crescut cu cel puțin 60 de bani AUTORUL RECOMANDĂ: Prețul carburanților CREȘTE fără oprire. Au fost înregistrate trei creșteri la pompă, doar în ultima săptămână Prețuri carburanți 28 iulie 2025. Tarifele pentru benzină, motorină și GPL înainte de creșterea accizelor de la 1 august 2025
Pfizer câștigă licitația de 10 miliarde de dolari pentru Metsera, în timp ce Novo se retrage
Producătorul de medicamente împotriva obezității Metsera a anunțat vineri că a acceptat oferta de achiziție în valoare de 10 miliarde de dolari a companiei Pfizer, punând capăt unei lupte acerbe între gigantul farmaceutic din New York și rivalul său danez Novo Nordisk. Pfizer părea să fi încheiat achiziția în septembrie, înainte ca Novo să intervină cu o ofertă nesolicitată, declanșând o luptă strategică pentru un activ râvnit pe piața în creștere a produselor pentru slăbit. Pfizer încearcă să pătrundă pe această piață pentru a depăși eșecurile interne din trecut în dezvoltarea medicamentelor pentru slăbit. Pfizer va plăti 86,25 dolari pe acțiune în numerar, o primă de 3,69% față de închiderea de vineri a Metsera, a declarat Metsera într-un comunicat. Oferta include 65,60 dolari pe acțiune în numerar și un drept de valoare contingent care dă dreptul deținătorilor la plăți suplimentare de până la 20,65 dolari pe acțiune în numerar. Sâmbătă, Novo Nordisk a declarat că nu va face o ofertă mai mare pentru achiziționarea Metsera, potrivit Reuters. „În urma unui proces competitiv și după o analiză atentă, Novo Nordisk nu va mări oferta pentru achiziționarea Metsera”, a declarat producătorul danez de medicamente într-un comunicat. Jocul escaladat al fuziunilor și achizițiilor a determinat creșterea acțiunilor Metsera în ultima săptămână. De la momentul în care Novo a intervenit cu oferta sa până la închiderea de vineri, acțiunile Metsera au câștigat aproape 60%, ducând valoarea sa de piață la 8,75 miliarde de dolari. Metsera a spus că propunerea Novo prezenta „riscuri juridice și de reglementare inacceptabil de mari” în comparație cu fuziunea propusă cu Pfizer, citând o solicitare din partea Comisiei Federale pentru Comerț din SUA de a discuta riscurile unei tranzacții cu Novo. Autoritatea de reglementare a trimis o scrisoare către Novo și Metsera, afirmând că tranzacția propusă de acestea risca să încalce legile antitrust din SUA. Pfizer a transmis că este mulțumită de faptul că a ajuns la un acord revizuit cu Metsera și se așteaptă să finalizeze fuziunea la scurt timp după adunarea acționarilor Metsera din 13 noiembrie. Războiul ofertelor dintre Pfizer și Novo a dus prețul de la oferta de 7,3 miliarde de dolari a Pfizer din septembrie la nivelul actual.
Curtea Supremă suspendă ordinul care obliga administrația să finanțeze integral programul SNAP
Vineri, USDA a informat statele că va pune la dispoziție fonduri pentru a finanța integral programul SNAP, chiar dacă administrația a depus documente la tribunal pentru a bloca decizia lui McConnell, provocând confuzie. După ce au primit nota USDA, state precum New York, New Jersey și Massachusetts au declarat că au dat instrucțiuni agențiilor statale să acorde integral beneficiile SNAP pentru luna noiembrie. „Președintele Trump nu ar fi trebuit să pună niciodată poporul american în această situație”, a declarat într-un comunicat guvernatorul statului Massachusetts, Maura Healey, membru al Partidului Democrat. Beneficiile SNAP au expirat la începutul lunii pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului. Beneficiarii au apelat la cantinele sociale deja suprasolicitate și au făcut sacrificii, cum ar fi renunțarea la medicamente, pentru a-și întinde bugetele limitate. Beneficiile SNAP sunt plătite lunar americanilor eligibili al căror venit este mai mic de 130% din pragul federal de sărăcie. Beneficiul lunar maxim pentru anul fiscal 2026 este de 298 de dolari pentru o gospodărie cu o singură persoană și de 546 de dolari pentru o gospodărie cu două persoane.
Inteligența Artificială terorizează piața muncii. Competențele digitale au devenit indispensabile la angajare
Competențele digitale și folosirea instrumentelor de Inteligență Artificială au devenit cerințe tot mai frecvente în anunțurile de angajare și în România. Aceste competențe nu mai sunt cerute doar în domeniul IT, ci și în vânzări, contabilitate, finanțe, HR, inginerie sau dezvoltare de produs. Cert este că Inteligența Artificială schimbă din ce în ce mai mult piața muncii la nivel internațional. Multe persoane se tem că vor rămâne fără loc de muncă și vor fi înlocuiți de AI. Piața muncii din România trece printr-un proces de schimbare, fiind tot mai mult influențată de Inteligența Artificială. Mulți angajatori vor să angajeze persoane cu abilități și competențe în folosirea tehnologiei avansate bazate pe Inteligența Artificială. Adoptarea AI este mai accelerată în rândul angajaților cu studii superioare și al specialiștilor și există încă un decalaj major între cerințele companiilor și nivelul real de digitalizare al angajaților, comprimă BZI. Competenențele digitale, indispensabile Tot mai mulți angajați își doresc să facă reconversii profesionale sau să urmeze programe de formare digitală. La rândul lor, companiile investesc în traininguri interne pentru a-și pregăti salariații sau viitorii angajați în fața transformărilor tehnologice rapide, precizează capital.ro. Pe platforma eJobs.ro sunt disponibile foarte multe joburi care solicită explicit competențe digitale, iar alte locuri de muncă includ în descriere cerințe de AI sau machine learning. Printre cele mai căutate aptitudini se numără generarea de conținut, analiza de date, business intelligence, editarea de imagini și utilizarea platformelor de cloud computing. Cert este că angajatorii încep să integreze tot mai multe tehnologii digitale la locurile de muncă și vor să își dezvolte afacerile crescând competențele tehnologice ale angajaților. Companiile și firmele din țară au început să descopere avantajele tehnologiei și încep să investească în cursuri prin care angajații să învețe să folosească acest instrument. Totuși, pentru o parte dintre români, viitorul pare nesigur, iar teama că un robot le-ar putea lua locul la birou se acutizează pe măsură ce tehnologia e tot mai prezentă, precizează stirileprotv.ro. Competiția cu AI Cert este că Inteligența Artificială schimbă din ce în ce mai mult piața muncii la nivel internațional. Multe persoane se tem că vor rămâne fără loc de muncă și vor fi înlocuiți de AI. Românii trebuie să aibă în vedere dezvoltarea competențelor digitale și flexibilitatea de a schimba domeniul de activitate. Inteligența Artificială câștigă tot mai mult teren pe piața muncii. Inteligența Artificială este folosită în tot mai multe domenii. Printre acestea se numără medicina, industria alimentară, turism, industria constructoare de mașini. Conform specialiștilor, AI va avea un impact major asupra mai multor sectoare de activitate în următorii ani. Recomandarea autorului: Inteligența artificială a dus la CONCEDIEREA a 200 de angajați la una dintre marile corporații din Ungaria. Compania anunță din nou restructurări
Trump întinde o mână de ajutor României neintenționat. Tarifele aplicate de SUA mută o fabrică uriașă în România
Compania japoneză Makita, unul dintre cei mai mari producători de scule electrice din lume, își mută o parte din producția destinată pieței americane din China către România și Thailanda, potrivit potrivit Profit.ro. Decizia japonezilor vine pe fondul tarifelor imprevizibile impuse Chinei de președintele Donald Trump. Producătorul japonez este prezent și pe piața din România cu o fabrică în Brănești, județul Ilfov. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 588 mil. euro și a trecut la finalul lui 2024 de 1.800 de angajați. Fabricile din România și Thailanda reprezintă momentan mai puțin de 10% din exporturile japonezilor către State Unite, dar ar urma să crească până la 30% fiecare în martie anul viitor. Pentru a răspunde la provocarea tarifelor impuse de SUA, Makita investește în diversificarea geografică a fabricilor sale. Makita investiții majore în extinderea operațiunilor din România Makita operează în România prin intermediul Makita EU și Makita România. În 2020, fabrica a avut o cifră de afaceri de 2,1 mld. lei și un profit net de 159 mil. lei, cea mai bună performanță de la inaugurare. În 2021, compania anunța un plan de dublare a capacității de producție la un milion de scule pe lună și creșterea numărului de angajați la peste 3.500. Fabrica din Brănești a atins în anul 2002 un volul de producție de peste 5,8 milioane de unelte, iar obiectivul era să ajungă la 12 milioane de unități până în 2022. La nivel global, compania a avut venituri totale de 2,35 mld. euro, ce mai mare parte din afaceri de aproape 2 mld. euro fiind realizată pe piețele externe. Pe lângă fabrica din România, japonezii au fabrici care produc în Brazilia, China, Thailanda, Germania, Marea Britanie și SUA. Producătorul de scule electrice spune că va continua să investească în unitățile de producție din mai multe regiuni, indiferent de tarifele impuse de SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție
Alt an, aceleași promisiuni. Bolojan: TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția însă e să construim un buget serios
Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026, dar cu o condiție. Oficialul a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios”, care să contribuie la reducere deficitului bugetar. Cu toate acestea, același premier, dar care nu își preluase mandatul în momentul respectiv, spune că majorările de taxe reprezintă ultima soluție la corectarea deficitului bugetar. Șeful Executivului a transmis că nu vor exista creșteri de taxe sau TVA, dar a avertizat că menținerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice și de „un buget serios care să se bazeze pe realitate”. Bolojan a avertizat însă că luna aceasta este decisivă pentru stabilitatea bugetară a României. Premierul a precizat că dacă nu vor fi luate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, atunci Guvernul va fi nevoit să recurgă la „ordonanțe nepopulare”. „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor, condiţia de bază însă este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate. Pentru asta, indiferent cine este în guvernare, indiferent cine ar fi premier, nu poţi fugi de deficitul enorm pe care îl avem”, a spus Ilie Bolojan. Cum plănuiește Guvernul să reducă deficitul bugetar Premierul a explicat cum poate fi redus deficitul bugetar uriaș al României. Bolojan crede că este nevoie în continuare de reducerea cheltuielilor ca bugetul să fie echilibrat. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar așa putem avea un buget echilibrat și să asigurăm fonduri pentru investiții”. Oficialul a mai subliniat și faptul că aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic, pentru că acesta are efecte importante asupra stabilității României. „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilității economice a țării și asupra administrației. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan confirmă predarea ștafetei lui Sorin Grindeanu în 2027. „Voi căuta să respect protocolul” Ilie Bolojan a anunțat că se va prezenta în Parlament, pentru a oferi explicații despre securitatea României. Nu s-a stabilit data
UE ar putea modifica politica de mediu pentru a-și proteja industria auto de rivalii chinezi: Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate
Uniunea Europeană trebuie să își apere industria auto de concurența chineză, inclusiv prin reevaluarea obiectivului său de zero emisii pentru mașinile și autoutilitarele noi din 2035, a declarat Stéphane Sejourne, Comisarul european pentru industrie, într-un interviu publicat vineri și preluat de Reuters. Stéphane Sejourne a spus că UE ar trebui să mai ia în considerare diversificarea exporturilor sale și stabilirea de noi reguli pentru a proteja producția din Europa. „Trebuie să fim mai puțin naivi și să revenim la standardele tuturor economiilor majore ale lumii. Suntem singurul continent căruia îi lipsește o gândire strategică privind politica industrială”, a declarat Sejourne pentru cotidianul italian La Stampa. Când este de așteptat ca UE să revizuiască obiectivul El a avertizat că „dacă nu intervenim, în zece ani, mașinile produse și vândute în Europa vor scădea de la 13 milioane la nouă milioane”. „Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate față de obiectivul de a opri complet mașinile cu combustie internă până în 2035”, a spus el. Se așteaptă ca UE să revizuiască obiectivul până la sfârșitul anului, ca răspuns la apelurile producătorilor auto conform cărora o trecere totală la vehicule electrice nu mai este fezabilă. La începutul acestei săptămâni, Stéphane Sejourne a declarat că Comisia Europeană își propune să anunțe crearea unei noi categorii de mașini electrice mici și accesibile pentru a contracara concurența chineză și a revigora piața internă, ca parte a unei strategii mai ample care va fi conturată pe 10 decembrie. Comisarul pentru industrie a sugerat și o serie de măsuri împotriva unităților de producție chineze din Europa. „Astăzi există producători care asamblează mașini chinezești în Europa cu componente chinezești și personal chinezesc, se întâmplă în Spania și în Ungaria. Acest lucru nu este acceptabil”, a spus Sejourne. Întrebat dacă Europa ar trebui să adopte măsuri protecționiste, Sejourne a spus că „este necesar să se introducă condiții pentru investițiile străine în Europa”, adăugând că, totuși, tarifele ar crea tensiuni comerciale și ar afecta producția.
România nu mai face față infației. INS confirmă cifrele dezastruoase.
Românii nu mai fac față inflației și cheltuielilor. Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, adică aproape 3,6 milioane de români, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, anul trecut, aproape 1 din 5 locuitori din România trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Rata sărăciei relative se referă la procentul din populație care are venituri disponibile mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aceasta se referă la inegalitățile de venituri dintr-o societate și riscul de sărăcie în context național, nu la lipsa absolută de mijloace de subzistență. Riscul de sărăcie afectează diferit populația, în funcție de vârstă, veniturile obținute și capacitatea de muncă. „Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, transmite INS. Rata sărăciei din Oltenia mai mare de 8 ori decât cea din București-Ilfov Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în Sud-Vest Oletania, 29,8%, Sud-Est, 26,8% și Nord-Est, 26,4%. Astfel, în 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât cea mai mică rată înregistrată în București-Ilfov, 3,7%. Când vine vorba de sexe, femeile au fost mai sărace cu 0,1% decât bărbații anul trecut, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost observată în rândul copiilor și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei Suntem cei mai săraci din UE. O confirmă, dacă mai era nevoie, datele Eurostat
(Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au ras. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: Importăm aproape tot
Cum a ajuns Transilvania, una dintre cele mai industrializate regiuni ale României să-și piardă aproape toate fabricile și uzinele. Gândul l-a contactat în exclusivitate pe inginerul Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, care explică pas cu pas cum s-a prăbușit industria și de ce viitorul ar putea fi chiar mai sumbru dacă statul nu intervine. Sidermet CălanSursa foto: Mediafax foto Industria românească, tăiată bucată cu bucată De la minele de cupru din Maramureș până la uzinele din Brașov, Zalău și Reșița, Transilvania a fost cândva un colos industrial. Astăzi, în locul combinatelor și al fumului gros de fabrică au rămas hale goale și localități fantomă. „Dacă vorbim de metalurgie, înainte trebuie să vorbim de minerit, care este baza de materii prime a industriei metalurgiei neferoase. S-au închis toate minele din nordul țării, din zona Maramureș și Alba, în momentul în care prețul de piață al cuprului, plumbului și zincului era foarte mic. Astăzi, prețul cuprului este peste 10.000 de euro pe tonă.” Uzinele care au dispărut din Ardeal „S-a închis Fenix Baia Mare, care prelucra minereul de cupru din zona de nord a țării. S-a închis Zalău, care făcea cabluri pentru industria electrotehnică, pentru rețele electrice. S-a închis Metronom Brașov, care făcea produse laminate, inclusiv materia primă pentru obuze. S-a închis Alumina Oradea.” Pe partea de metalurgie feroasă, lista e și mai lungă: „S-au închis Călanu, Hunedoara, Aiud, Reșița, Câmpia Turzii. A rămas în funcțiune doar oțelăria de la Reșița, care face materia primă pentru Slatina.” Lanțul s-a rupt și în construcția de mașini Odată cu metalurgia, s-a prăbușit și industria construcțiilor de mașini, dependentă de aceste materiale. „S-a închis CUC Cluj, armătura Bistrița, Tractorul Brașov, Sinterom Cluj, care făcea piese pentru Timișoara. S-a închis fabrica de mobilă de la Târgu-Mureș, iar în industria textilă s-au închis aproape toate filaturile și țesătoriile de bumbac. În chimie, s-au închis Oltchim Făgăraș, Viromet Făgăraș și fabrica de sodă de la Mureș.” Cauza principală: energia prea scumpă De ce s-au închis toate? Răspunsul, spune Petru Ianc, e simplu: prețul uriaș al energiei și gazului natural. „Cauza principală este prețul ridicat al energiei și al gazului natural. Prețul ridicat al energiei a dus în faliment majoritatea. Acesta este numitorul comun la toate închiderile.” Dar de ce e energia atât de scumpă? „Statul, fiind acționarul principal în domeniul energetic la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și termocentralele pe cărbune, a impus profituri mari acestor companii. Statul le-a luat profitul, iar acest profit mare a distrus energia pentru că energia e un cost important pentru toate industriile.” Politici greșite și management prost A doua cauză majoră, spune Ianc, ține de guvernanți și de decizii greșite. „Pe filiera cuprului, politicile guvernamentale greșite au făcut ca materia primă să fie extraordinar de scumpă pentru Baia Mare și Zlatna. Suntem în situația absurdă în care exportăm minereu de cupru spălat și importăm cupru pur cu 10.000-12.000 de euro tona. Pe lângă prețul energiei și al materiilor prime, managementul prost a fost fatal. E o combinație de politică guvernamentală greșită și management defectuos.” Siderurgica HunedoaraSursa foto: mediafax foto „Dacă statul nu rezolvă problema energiei, într-un an nu mai avem nimic” „Guvernul României în loc să compenseze 70-90% din aceste costuri, cum se face în alte țări, compensează doar 30-40%. Astea sunt costuri mari, nu pot să le suporte.” „Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă” Pe lângă fabrici, România a pierdut și oameni calificați. „Prin dispariția acestor industrii, au dispărut și multe din școlile profesionale și tehnice. Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă. Reindustrializarea României trebuie să aibă la bază materiile prime românești: cuprul, minereurile, lemnul. Statul trebuie să se implice din nou în politica industrială și să rezolve problema energiei.” Concluzia amară: o țară care importă tot ce producea odată „România consumă acum 3,5-4 milioane de tone de oțel, iar metalurgia românească nu mai produce decât o mică parte. Importăm aproape tot. Statul trebuie să se implice în politica industrială și trebuie să revenim la utilizarea resurselor naturale ale României. Dacă nu se schimbă nimic, nu vom mai avea nicio industrie. AUTORUL RECOMANDĂ: S-a pus lacăt peste două mari combinate strategice pentru Romania – Sidex și Hunedoara. Viitorul a mii de oameni este incert. Un cercetător român în metalurgie trage un semnal de alarmă: „Industria țării este pe BUTUCI”