Rezerva de valută a BNR crescut cu 330 milioane de euro
După ce moneda naționlă s-a depreciat în fața euro astăzi, BNR a anunțat că rezervele valutare ale instituției au crescut cu 330 de milioane de euro la finalul lunii octombrie. Rezervele valutare au crescut cu 0,5%, de la 65.015 mil. euro la sfârșitul lunii septembrie, la 65,347 mil. euro la sfârșitul lunii octombrie. Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au crescut în ultima lună cu 330 mil. euro, conform datelor publicate astăzi de BNR. Potrivit comunicatului oficial al instituției, în cursul lunii au avut loc intrări de 5,516 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare netă de aproximativ 3.000 milioane euro) etc. În paralel, de la BNR au ieşit aproximativ 5,18 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (din care scadenţă euroobligaţiuni în sumă de aproximativ 2,1 mld. euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 11,538 miliarde euro. De asemenea, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2025 au fost de 76,885 miliarde euro, față de 75,786 miliarde euro la 30 septembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Euro se îndreaptă către noi maxime istorice. BNR a făcut anunțul oficial astăzi: leului îi slăbește puterea BNR confirmă ceea ce deja știm cu toții. Creșterile de taxe s-au transferat direct în prețurile de la raft
Euro se îndreaptă către noi maxime istorice. BNR a făcut anunțul oficial astăzi: leului îi slăbește puterea
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Euro a ajuns la 5,8061 lei, de la 5,0851 lei, înregistrat vineri. Dolarul american și lira sterlină s-au apreciat până la 4,4167 lei, respectiv 5,7988 lei, iar francul elvețian a fost evaluat în scădere, la 5,4698 lei. Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu dolarul american și euro, dar s-a apreciat față de francul elvețian. Astfel, euro a fost cotat de BNR la 5,0861 lei, în creștere cu 0.0010 lei. Valoarea leului a scăzut și în comparație cu dolarul, moneda americană fiind cotată la 4,4167 lei, în urcare cu 0.0220 lei. Francul elvețian a fost calculat astăzi de Banca Națională Română la 5,4698 lei, în scădere cu 0.0089 față de cotația anterioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a ajuns să se vândă o monedă de 1 euro din 2001, acum, în octombrie 2025. Câștigi o mică avere din vânzarea ei BNR confirmă ceea ce deja știm cu toții. Creșterile de taxe s-au transferat direct în prețurile de la raft
Ministrul Finanțelor, despre consumul populației: Este prematur să vorbim despre efectele acestei scăderi
Aceste efecte le putem evalua într-un număr de luni. Adică la finalul anului o să vedem exact care au fost efectele”, a adăugat ministrul. Deși deficitul bugetar este mai mare nominal decât anul trecut – de la 96 de miliarde în 2024 la 102 miliarde în 2025 – ministrul susține că procentual vorbind, „deficitul nu este mai mare, este ușor mai mic”. Pe de altă parte, Nazare spune, la Antena 3 CNN, că scad cheltuielile de personal: „În ultimele trei luni, ele scad semnificativ. Vorbim cumulat, în trimestru 3, de aproape 600 de milioane de lei la cheltuieli de personal”. La TVA, România a încasat cu 2 miliarde de lei în plus după majorarea cotei, dar rezultatele generale ale primului pachet de măsuri de austeritate sunt mixte. Ministrul a subliniat că România a avut „patru validări consecutive de la cele trei agenții de rating” și că situația nu este „chiar așa” de gravă. „Puteam fi într-o situație gravă dacă nu luam măsurile la timp, foarte rapid la început. Dacă nu luam măsurile exact în momentul în care le-am luat în iulie, atunci era un pericol foarte mare în august”, a explicat Nazare. „Ne așteaptă un consiliu pe 13 noiembrie, un consiliu foarte important în care, pe lângă faptul că se aprobă noul PNRR, renegociat, este evaluată și situația fiscal-bugetară a României. Eu mă aștept la o evaluare bună”, a adăugat Nazare.
Alexandru Nazare, reticent la creșterea salariului minim: Mai degrabă nu
„Dacă ne uităm la salariu minim, ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%”, a explicat, la Antena 3 CNN, Nazare. Ministrul a reamintit că salariul minim a crescut de la 2.300 lei la 4.050 lei. „Cred că ar trebui să fim atenți, cred că ar trebui să punem mai mult preț pe coordonarea între dinamica economiei și creșterile salariului minim, astfel încât și pentru antreprenori să le fie ușor în momentul în care să acopere noile costuri legate de salariu minim”, a precizat Nazare. Ministrul a respins ideea lui Sorin Grindeanu, potrivit căreia România riscă un infringement dacă nu majorează salariul minim: „Nu cred că este vorba de un infringement, pentru că este vorba de adecvarea salariului minim. Nu cred că poate fi vorba de un infringement”. Întrebat direct dacă este pentru sau împotriva majorării, Nazare a răspuns: „Mai degrabă nu. Cel puțin, nu în acest moment”.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Statele Unite sunt pregătite să majoreze tarifele vamale dacă China nu își respectă angajamentele, avertizează Scott Bessent
Autoritățile chineze au anunțat joi că au suspendat pentru un an restricțiile suplimentare impuse pe 9 octombrie asupra exporturilor de metale rare, metale esențiale pentru sectorul tehnologic mondial. Acestea sunt extrase în multe țări, inclusiv în Statele Unite, dar China deține un quasi-monopol asupra prelucrării acestor elemente metalice pentru a le face utilizabile în industrie. O parte din restricțiile la export decise anterior de Beijing rămân totuși în vigoare. Suspendarea a fost comunicată după discuțiile dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud. „Chinezii au preluat controlul asupra acestei piețe și, din păcate, s-au dovedit uneori a fi parteneri (comerciali) puțin fiabili”, a comentat Scott Bessent într-un interviu acordat canalului Fox. După acordul și „buna voință” afișată între șefii de stat chinez și american, „sper că vom putea conta pe ei pentru a fi parteneri mai fiabili”, a continuat secretarul american al Trezoreriei. În caz contrar, „am putea amenința din nou cu taxe vamale și am putea acționa și asupra multor altor pârghii”, a avertizat responsabilul. În cadrul acordului anunțat săptămâna aceasta, guvernul american va reduce de la 57% la 47% nivelul taxelor vamale impuse exporturilor chineze la intrarea în Statele Unite. Protocolul încheiat între cele două mari economii ale lumii prevede ca China să ia „măsuri semnificative pentru a stopa fluxul de fentanil către Statele Unite”, potrivit unui document publicat de Casa Albă. Fentanilul este un opiaceu puternic, al cărui consum provoacă anual, în Statele Unite, moartea a zeci de mii de persoane prin supradoză. Potrivit agenției americane de combatere a traficului de stupefiante (DEA), China este, de departe, primul furnizor de fentanil al Statelor Unite.
Ministrul Finanțelor spune că încă nu este momentul pentru creşterea salariului minim
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că „mai degrabă” salariul minim nu trebuie mărit, cel puțin „nu în acest moment”. Ministrul consideră că această creștere nu este oportună în acest moment, pentru că salariul minim a crescut cu 75% din 2021 până în prezent. Ministrul Finanțelor a vorbit într-un interviu pentru Antena 3 despre saga salariului minim. Nazare respinge ideea avansată de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, că am putea risca un infringement dacă salariul minim nu este majorat. Oficialul consideră că majorarea salariului minim nu este oportună în acest moment, pentru că acesta a înregistrat o creștere de 75% din 2021 până acum. „Dacă ne uităm la salariul minim… ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică an de an, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%. Cred că ar trebui să fim atenţi, cred că ar trebuie să punem mai mult preţ pe coordonarea între dinamica economiei şi creşterile salariului minim (…) Noi am crescut de la 2.300 la 4.050. Totuşi, nu putem să nu ţinem cont de competitivitatea economiei, mai ales când ne dorim să o relansăm”, a spus ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Salariile românilor sunt victimele colaterale ale certurilor din coaliție. Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim. Guvernul României mai așteaptă Saga salariului minim continuă. Guvernarea este în haos politic și nu poate lua o decizie. Sindicatele cer ca salariul minim să crească, patronii spun că nu pot plăti
Cum arătau economia și industria în Epoca de Aur. Ce s-a ales de moștenirea lui Nicolae Ceaușescu
Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă. Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului. Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația. O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12. Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani. PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Turcia cumpără mai puțin petrol rusesc, pe fondul noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei
Turcia este un cumpărător important de țiței rusesc, alături de China și India. Rafinăriile din Turcia urmează acum pași similari celor din India, ca urmare a măsurilor impuse de SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie pentru a restricționa vânzările de petrol rusesc care finanțează războiul din Ucraina, informează Reuters. SOCAR reduce achizițiile de țiței rusesc Rafinăria SOCAR Turkey Aegean Refinery (STAR), deținută de compania azeră SOCAR, a cumpărat recent patru transporturi maritime de țiței din Irak, Kazahstan și alți producători non-ruși, pentru livrare în decembrie. Volumul acestor livrări, estimat la 77.000–129.000 de barili pe zi, arată o scădere semnificativă a dependenței de petrolul rusesc. În septembrie și octombrie, aproape tot țițeiul procesat de STAR, circa 210.000 barili pe zi, provenea din Rusia, potrivit datelor Kpler. Tupras ar putea elimina complet petrolul rusesc dintr-una dintre rafinării Cealaltă mare companie turcă de rafinare, Tupras, crește achizițiile de țiței non-rusesc, precum cele irakiene, și ar putea renunța complet la importurile din Rusia pentru una dintre rafinăriile sale, pentru a continua exporturile către Europa fără a încălca sancțiunile UE. Tupras, care deține două rafinării majore în Turcia, va continua însă să proceseze petrol rusesc la cealaltă unitate, potrivit surselor Reuters. Tupras și-a diversificat deja sursele de aprovizionare cu țiței în acest an, cumpărând primul său transport din Brazilia și așteptând în prezent al doilea transport de petrol angolez, care urmează să sosească la începutul lunii noiembrie.
Premierul Canadei îi cere scuze lui Trump: Președintele SUA s-a înfuriat după mesajul transmis de provincia Ontario și a majorat tarifele cu 10%
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și-a cerut personal scuze lui Donald Trump după ce șeful provinciei Ontario, Doug Ford, a lansat un spot publicitar cu Reagan împotriva tarifelor americane, în ciuda sfatului direct al premierului canadian de a nu face acest lucru. Donald Trump nu a fost încântat și a majorat taxele pentru Canada cu 10%. Acum Canada trebuie să aplaneze tensiunile. Potrivit presei, Carney a văzut spotul în avans și i-a cerut lui Ford să „o lase mai ușor”. Acesta a decis totuși să lanseze reclama. Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada din cauza unei reclame cu Reagan Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada și a declarat că va impune un tarif suplimentar de 10% la importurile canadiene, ca răspuns la anunțul de săptămâna trecută. „Mi-am cerut scuze președintelui”, a declarat Carney reporterilor la Summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific din Coreea de Sud de sâmbăta trecută. Reclama a inclus fragmente din discursul radio al fostului președinte Reagan din 1987, în care acesta susținea că tarifele vamale „ar afecta economia americană”. Premierul canadian Mark Carney, aflat în vizită la Casa Albă pe 7 octombrie 2025, discută cu Donald Trump despre comerțul dintre Canada și SUAA. Pe 23 octombrie 2025, președintele american a încetat discuțiile comerciale cu Canada „Asemenea bariere comerciale sunt dăunătoare pentru fiecare lucrător și consumator american”, a spus Ronald Reagan într-un discurs televizat din 1987. Carney a declarat despre reclamă, care a fost finanțată de provincia Ontario că „nu aș fi făcut-o eu” și că Trump a fost „ofensat” de aceasta. Trump a dezvăluit vineri că premierul canadian i-a cerut scuze și a adăugat că cei doi au o relație „foarte bună”. Însă, Trump insistă că premierul canadian, „ceea ce a făcut a fost greșit”. Carney i-a transmis că Doug Ford, premierul statului Ontario, responsabil pentru reclamă, îi arătase videoclipul în prealabil și l-a sfătuit pe Ford să nu continue cu el. Premierul canadian și-a cerut „scuze” Reclama a fost difuzată în timpul primelor două meciuri de baseball din Seria Mondială, dintre Toronto Blue Jays și Los Angeles Dodgers. Ford a declarat că spotul TV a strâns „un miliard de vizualizări”, precum și atenție din Marea Britanie și India .Se pare că reclama a dus la o „tiradă plină de înjurături” între trimisul SUA, Pete Hoekstra, și reprezentantul comercial din Ontario, David Paterson. Premierul canadian Mark Carney și Donald Trump la Sharm el-Sheikh, Egipt, 13 octombrie 2025 Ford a spus că Hoekstra a făcut remarci „absolut inacceptabile” și a spus că trebuie să-l sune pe Paterson pentru a-și cere scuze. De la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a impus tarife vamale drastice mai multor națiuni, inclusiv Canadei. SUA au impus un tarif de 35% pentru bunurile canadiene, deși majoritatea sunt scutite în temeiul unui acord de liber schimb existent. Anumite sectoare au tarife separate, inclusiv 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru automobile, care au afectat în mod deosebit provincia Ontario. Trump a acuzat Canada că folosește reclama cu fragmente ale discursului lui Ronald Reagan pentru a se amesteca într-un viitor proces la Curtea Supremă a SUA, care ar putea evalua dacă tarifele impuse de președinte Canadei, Mexicului, Chinei și altor zeci de țări au fost „legale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Mark Carney avertizează că vechea relație a Canadei cu SUA „s-a încheiat”